1 În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârșiți pe cei ce se apropie. 2 Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curățiți o dată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoștință de păcate? 3 Dar aducerea aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; 4 căci este cu neputință ca sângele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele. 5 De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup; 6 n-ai primit nici arderi-de-tot , nici jertfe pentru păcat. 7 Atunci am zis: ‘Iată-Mă (în sulul cărții este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!’” 8 După ce a zis întâi: „Tu n-ai voit și n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi-de-tot, nici jertfe pentru păcat” (lucruri aduse toate după Lege), 9 apoi zice: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.” El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua. 10 Prin această „voie” am fost sfințiți noi, și anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, o dată pentru totdeauna. 11 Și, pe când orice preot face slujba în fiecare zi și aduce de multe ori aceleași jertfe, care niciodată nu pot șterge păcatele, 12 El , dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu 13 și așteaptă de acum ca vrăjmașii Lui să-I fie făcuți așternut al picioarelor Lui. 14 Căci printr-o singură jertfă El a făcut desăvârșiți pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți. 15 Lucrul acesta ni-l adeverește și Duhul Sfânt. Căci, după ce a zis: 16 „‘Iată legământul pe care-l voi face cu ei după acele zile’, zice Domnul: ‘Voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor’”, 17 adaugă: „Și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.” 18 Dar, acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat. 19 Astfel dar, fraților, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt 20 pe calea cea nouă și vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, 21 și fiindcă avem un Mare Preot pus peste casa lui Dumnezeu, 22 să ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină , cu inimile stropite și curățite de un cuget rău și cu trupul spălat cu o apă curată. 23 Să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința. 24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. 25 Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alții, și cu atât mai mult, cu cât vedeți că ziua se apropie . 26 Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, 27 ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiți. 28 Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. 29 Cu cât mai aspră pedeapsă credeți că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului cu care a fost sfințit și va batjocori pe Duhul harului? 30 Căci știm cine este Cel ce a zis: „A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!” Și în altă parte: „Domnul va judeca pe poporul Său.” 31 Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu! 32 Aduceți-vă aminte de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați , ați dus o mare luptă de suferințe: 33 pe de o parte, erați puși ca priveliște în mijlocul ocărilor și necazurilor și, pe de alta, v-ați făcut părtași cu aceia care aveau aceeași soartă ca voi. 34 În adevăr, ați avut milă de cei din temniță și ați primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care știți că aveți în ceruri o avuție mai bună, care dăinuiește. 35 Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! 36 Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. 37 „Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi. 38 Și cel neprihănit va trăi prin credință, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el.” 39 Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.
1 Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea propriu‑zisă a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat, an de an, să‑i facă desăvârșiți pe cei ce se apropie de Dumnezeu . 2 Altfel, n‑ar fi încetat oare aducerea lor dacă închinătorii, odată curățiți, n‑ar mai fi avut conștiința păcatelor? 3 Dar tocmai prin ele se face amintirea păcatelor an de an; 4 căci este cu neputință ca sângele taurilor și al țapilor să îndepărteze păcatele.
5 De aceea, când vine în lume, Hristos zice:
Jertfă și ofrandă n‑ai voit,
ci Mi‑ai pregătit un trup;
6 arderi‑de‑tot și jertfe pentru păcat
nu Ți‑au fost pe plac.
7 Atunci am zis: „Iată‑Mă,
în sulul cărții este scris despre Mine,
vin să fac voia Ta, Dumnezeule!”
8 După ce a zis mai întâi:
Jertfe și ofrande,
arderi‑de‑tot și jertfe pentru păcat
n‑ai voit, nici nu Ți‑au fost pe plac
(jertfe aduse după Lege), 9 a zis apoi: Iată‑Mă, vin să fac voia Ta! Astfel desființează rânduiala dintâi, ca să o pună în loc pe a doua. 10 Prin această „voie” suntem sfințiți noi, prin aducerea ca jertfă a trupului lui Isus Hristos, o dată pentru totdeauna.
11 Și, pe când orice preot slujește în fiecare zi și aduce în mod repetat aceleași jertfe, care niciodată nu pot șterge păcatele, 12 El , dimpotrivă , după ce a adus pentru totdeauna o singură jertfă pentru păcate, S‑a așezat la dreapta lui Dumnezeu 13 și așteaptă de acum înainte ca vrăjmașii Lui să fie făcuți reazem picioarelor Lui. 14 Căci printr‑o singură ofrandă El i‑a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți. 15 Despre acest lucru ne dă mărturie și Duhul Sfânt, căci, după ce zice:
16 Iată legământul pe care‑l voi încheia cu ei
după acele zile, zice Domnul:
Voi pune legile Mele în inimile lor
și le voi scrie în cugetul lor,
17 adaugă:
Iar de păcatele și de fărădelegile lor
nu‑Mi voi mai aduce aminte.
18 Dar, acolo unde este iertarea acestora, nu mai este nevoie de o ofrandă pentru păcat.
Îndemn și avertizare
19 Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneală să intrăm în sanctuar prin sângele lui Isus, 20 pe calea cea nouă și vie pe care ne‑a deschis‑o prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, 21 și fiindcă avem un Preot însemnat pus peste casa lui Dumnezeu, 22 să ne apropiem cu o inimă sinceră, cu credință deplină , cu inimile curățite de o conștiință vinovată și cu trupurile spălate cu apă curată! 23 Să ținem neclintită mărturisirea nădejdii noastre , căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința! 24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune, 25 fără a neglija adunarea noastră, cum au unii obiceiul! Dimpotrivă, să ne îndemnăm unii pe alții , și aceasta cu atât mai mult, cu cât vedeți că se apropie Ziua!
26 Căci, dacă păcătuim în mod voit după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, 27 ci o așteptare înfricoșată a judecății și văpaia unui foc care‑i va mistui pe împotrivitori. 28 Cine a încălcat Legea lui Moise trebuia să fie omorât fără milă pe baza mărturiei a doi sau trei martori . 29 Cu cât mai aspră credeți că va fi pedeapsa de care va avea parte acela care Îl calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, nesocotește sângele legământului cu care a fost sfințit și Îl batjocorește pe Duhul harului? 30 Căci știm cine este Cel ce a zis:
A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!
Și iarăși:
Domnul va judeca pe poporul Său.
31 Cumplit lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu!
32 Aduceți‑vă aminte de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați , ați dus o mare luptă, însoțită de suferințe: 33 uneori ați fost ținta publică a ocărilor și necazurilor, iar alteori le‑ați fost alături celor care au avut parte de ele. 34 Ați suferit alături de cei întemnițați și ați acceptat cu bucurie să vă fie luate averile, știind că aveți în ceruri o avuție mai bună, care dăinuie. 35 Nu renunțați la îndrăzneala voastră, care va avea o mare răsplătire ! 36 Căci aveți nevoie de statornicie pentru ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să dobândiți ce v‑a fost făgăduit.
37 Încă puțin, foarte puțin;
Cel ce vine va veni și nu va zăbovi.
38 Dar cel drept prin credință va trăi.
Însă, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu‑Și găsește plăcerea în el.
39 Noi însă nu suntem dintre aceia care dau înapoi, ca să piară, ci dintre aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.