1 De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea cerească, ațintiți-vă privirile la Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2 care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”. 3 Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4 Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5 Cât despre Moise , el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu”, ca slugă , ca să mărturisească despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu , peste casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7 De aceea, cum zice Duhul Sfânt: „Astăzi , dacă auziți glasul Lui, 8 nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9 unde părinții voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11 Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!” 12 Luați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13 Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15 câtă vreme se zice: „Astăzi , dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii.” 16 Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17 Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18 Și cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19 Vedem dar că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.
Isus este mai mare decât Moise
1 De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea cerească, luați aminte la Apostolul și Marele‑Preot pe care Îl mărturisim, adică Isus, 2 care a fost credincios Celui care L‑a rânduit, cum a fost și Moise în toată casa Lui . 3 Căci Isus a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât Moise, cu cât cel ce a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4 (Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile este Dumnezeu.) 5 Cât despre Moise , el a fost credincios în toată casa lui Dumnezeu ca slujitor , ca să dea mărturie despre lucrurile care urmau să fie vestite. 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu peste casa lui Dumnezeu , iar casa Lui suntem noi, dacă ținem [neclintite, până la sfârșit,] încrederea și nădejdea cu care ne lăudăm.
Odihnă pentru poporul lui Dumnezeu
7 De aceea, cum zice Duhul Sfânt:
Astăzi , dacă auziți glasul Lui,
8 nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii,
ca în ziua ispitirii în pustiu,
9 când M‑au ispitit părinții voștri,
M‑au pus la încercare
și au văzut lucrările Mele vreme de patruzeci de ani!
10 De aceea M‑am scârbit de neamul acesta
și am zis: Ei veșnic se rătăcesc cu inima;
n‑au cunoscut căile Mele!
11 Așa că am jurat în mânia Mea:
nu vor intra în odihna Mea!
12 Luați seama, fraților, ca niciunul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă, care să îl despartă de Dumnezeul cel viu, 13 ci îndemnați‑vă unii pe alții în fiecare zi, cât încă se spune „astăzi”, ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului! 14 Căci ne‑am făcut părtași cu Hristos, dacă ținem până la sfârșit învoiala de la început.
15 Când se zice: Astăzi , dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii , 16 cine sunt cei ce s‑au răzvrătit după ce au auzit? Oare nu toți cei care ieșiseră din Egipt sub Moise? 17 Și de cine S‑a scârbit El vreme de patruzeci de ani? Oare nu de cei care păcătuiseră și ale căror trupuri moarte au căzut în pustiu? 18 Și cui S‑a jurat El că nu vor intra în odihna Lui? Oare nu celor ce s‑au răzvrătit? 19 Așadar, vedem că n‑au putut să intre din pricina necredinței.