Uneltirea lui Abimelec
1 Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, la frații mamei lui, și iată cum le-a vorbit atât lor, cât și la toată familia casei tatălui mamei sale: 2 „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: ‘Este mai bine pentru voi ca șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, să stăpânească peste voi sau un singur om să stăpânească peste voi?’ Și aduceți-vă aminte că eu sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră.” 3 Frații mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor s-a plecat spre Abimelec, căci își ziceau: „El este frate cu noi.” 4 I-au dat șaptezeci de sicli de argint, pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit . Abimelec a cumpărat cu ei pe niște oameni fără căpătâi și neastâmpărați, care au mers după el. 5 A venit în casa tatălui său la Ofra și a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese. 6 Toți locuitorii din Sihem și toată casa lui Milo s-au strâns laolaltă și au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lângă stejarul sădit în Sihem.
Pilda lui Iotam
7 Iotam a aflat despre lucrul acesta. S-a dus și s-a așezat pe vârful muntelui Garizim și iată ce le-a strigat el cu glas tare: „Ascultați-mă, locuitorii Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte! 8 Copacii au plecat să ungă un împărat și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: ‘Împărățește peste noi!’ 9 Dar măslinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 10 Și copacii au zis smochinului: ‘Vino tu de împărățește peste noi!’ 11 Dar smochinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 12 Și copacii au zis viței: ‘Vino tu și domnește peste noi!’ 13 Dar vița le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 14 Atunci, toți copacii au zis spinului: ‘Vino tu și împărățește peste noi!’ 15 Și spinul a răspuns copacilor: ‘Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin și să mistuie cedrii Libanului.’ 16 Acum, oare cu adevărat și cu toată curăția ați lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Ați arătat voi bunăvoință față de Ierubaal și de casa lui? V-ați purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v-a făcut-o? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, și-a pus viața în primejdie și v-a izbăvit din mâna lui Madian, 18 și voi v-ați ridicat împotriva casei tatălui meu, i-ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră și ați făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă în adevăr și cu toată curăția v-ați purtat voi astăzi față de Ierubaal și casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră și voi să fiți bucuria lui! 20 Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec și să mistuie pe locuitorii din Sihem și casa lui Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din casa lui Milo și să mistuie pe Abimelec!” 21 Iotam s-a dat în lături și a luat-o la fugă; s-a dus la Beer , unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
Sfârșitul rușinos al lui Abimelec
22 Abimelec stăpânise trei ani peste Israel. 23 Atunci, Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și locuitorii Sihemului, și locuitorii Sihemului au fost necredincioși lui Abimelec, 24 pentru ca și cruzimea săvârșită cu cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-și ia pedeapsa și sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, care-l ajutaseră să ucidă pe frații săi. 25 Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munților, niște oameni care jefuiau pe toți cei ce treceau pe lângă ei pe drum. Și lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec. 26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi și au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el! 27 Au ieșit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii și au început să se veselească; au intrat în casa dumnezeului lor, au mâncat și au băut și au blestemat pe Abimelec. 28 Și Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelec și cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal și nu este Zebul îngrijitorul lui? Slujiți bărbaților lui Hamor , tatăl lui Sihem! De ce să slujim lui Abimelec? 29 O, dacă aș fi eu stăpânul acestui popor, aș răsturna pe Abimelec.” Și despre Abimelec zicea: „Strânge-ți oștirea și ieși!” 30 Zebul, cârmuitorul cetății, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns niște soli la Abimelec ca să-i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui au venit la Sihem și au răsculat cetatea împotriva ta. 32 Acum, pleacă noaptea, tu și poporul care este cu tine, și stai la pândă în câmp. 33 Dimineața, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetății. Și când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să-i faci ce-ți vor îngădui puterile.” 34 Abimelec și tot poporul care era cu el au plecat noaptea și s-au pus la pândă lângă Sihem, împărțiți în patru cete. 35 Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății. Abimelec și tot poporul care era cu el s-au sculat atunci de la pândă. 36 Gaal a zărit poporul și a zis lui Zebul: „Iată un popor care se coboară din vârful munților.” Zebul i-a răspuns: „Este umbra munților pe care-i iei drept oameni.” 37 Gaal, luând iarăși cuvântul, a zis: „Este chiar un popor care se coboară de pe înălțimile țării și o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.” 38 Zebul i-a răspuns: „Unde îți este acum gura cu care ziceai: ‘Cine este Abimelec, ca să-i slujim?’ Nu este oare acesta poporul pe care-l disprețuiai tu? Mergi acum și luptă-te cu el!” 39 Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului și s-a luptat cu Abimelec. 40 Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui și mulți oameni au căzut morți până la intrarea porții. 41 Abimelec s-a oprit la Aruma. Și Zebul a izgonit pe Gaal și pe frații lui, care n-au putut să rămână la Sihem. 42 A doua zi, poporul a ieșit la câmp. Abimelec, căruia i s-a dat de știre, 43 și-a luat ceata, a împărțit-o în trei părți și s-a pus la pândă în câmp. Văzând că poporul ieșea din cetate, s-a sculat împotriva lor și i-a bătut. 44 Abimelec și cetele care erau cu el au pornit înainte și s-au așezat la intrarea porții cetății: două din aceste cete s-au aruncat asupra tuturor celor ce erau în câmp și i-au bătut. 45 Abimelec a bătut cetatea toată ziua, a luat-o și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat cetatea până la temelie și a presărat sare peste ea. 46 La auzul acestui lucru, toți locuitorii turnului Sihemului s-au dus în cetățuia casei dumnezeului Berit. 47 S-a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii turnului Sihemului s-au strâns acolo. 48 Atunci, Abimelec s-a suit pe muntele Țalmon , el și tot poporul care era cu el. A luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o și a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Ați văzut ce am făcut? Grăbiți-vă și faceți și voi ca mine.” 49 Și au tăiat fiecare câte o ramură și au mers după Abimelec; au așezat ramurile lângă cetățuie și i-au dat foc, ei și celor ce se aflau în ea. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbați și femei. 50 Abimelec a pornit împotriva Tebețului. A împresurat Tebețul și l-a luat. 51 În mijlocul cetății era un turn tare, unde au fugit toți locuitorii cetății, bărbați și femei; au încuiat ușile după ei și s-au suit pe acoperișul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn; l-a bătut și s-a apropiat de ușa turnului ca să-i pună foc. 53 Atunci, o femeie a aruncat o piatră de râșniță pe capul lui Abimelec și i-a sfărâmat țeasta capului. 54 Îndată, el a chemat pe tânărul care-i purta armele și i-a zis: „Scoate-ți sabia și omoară-mă, ca să nu se zică de mine: ‘L-a omorât o femeie.’” Tânărul l-a străpuns cu sabia și a murit. 55 Când au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă. 56 Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucigând pe cei șaptezeci de frați ai lui, 57 și Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit față de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.
Complotul lui Abimelec
1 Abimelec, fiul lui Ierubaal, s‑a dus la Sihem, la frații mamei lui, și le‑a vorbit astfel atât lor, cât și întregului clan al familiei mamei sale: 2 „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: «Ce este mai bine pentru voi – să domnească peste voi șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, sau să domnească peste voi un singur om?» Și aduceți‑vă aminte că eu sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!”
3 Frații mamei lui au spus în numele lui toate cuvintele acestea, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor a înclinat spre Abimelec, căci își ziceau: „El este fratele nostru.” 4 I‑au dat șaptezeci de sicli de argint din casa lui Baal‑Berit , iar Abimelec a plătit cu ei niște oameni de nimic și fără căpătâi , care au mers după el. 5 A venit în casa tatălui său, la Ofra , și i‑a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. Însă Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, a scăpat, căci se ascunsese. 6 Toți locuitorii din Sihem și toți cei din Bet‑Milo s‑au adunat și au venit să‑l facă rege pe Abimelec lângă stejarul sădit în Sihem.
Pilda lui Iotam
7 Când a aflat acest lucru , Iotam s‑a dus și s‑a așezat pe vârful muntelui Garizim , și‑a ridicat glasul și a strigat: „Ascultați‑mă, căpetenii ale Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte!
8 Copacii au plecat hotărâți să ungă un rege peste ei și i‑au zis măslinului: «Domnește peste noi!» 9 Dar măslinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu untdelemnul meu, prin care Dumnezeu și oamenii primesc cinstire, ca să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
10 Apoi, copacii i‑au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 11 Dar smochinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
12 Apoi, copacii i‑au zis viței‑de‑vie: «Vino tu și domnește peste noi!» 13 Dar vița‑de‑vie le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu mustul, care‑i înveselește pe zei și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?»
14 Atunci, toți copacii i‑au zis jujubului : «Vino tu și domnește peste noi!» 15 Iar jujubul le‑a răspuns copacilor: «Dacă într‑adevăr vreți să mă ungeți ca rege peste voi, veniți și adăpostiți‑vă sub umbra mea; iar dacă nu, să iasă un foc din jujub și să mistuie cedrii Libanului!»
16 Acum, oare cu bună credință și curăție ați lucrat voi când l‑ați făcut rege pe Abimelec? V‑ați purtat bine față de Ierubaal și casa lui? V‑ați purtat voi oare cu el după faptele lui, așa cum merita? 17 Tatăl meu, care s‑a luptat pentru voi, și‑a pus viața în joc și v‑a izbăvit din mâna lui Madian, 18 dar voi v‑ați ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu, i‑ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră și l‑ați pus rege peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă voi v‑ați purtat astăzi cu bună credință și curăție față de Ierubaal și casa lui, bucurați‑vă de Abimelec și el să se bucure de voi! 20 Iar dacă nu, să iasă un foc din Abimelec și să‑i mistuie pe locuitorii Sihemului și Bet‑Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din Bet‑Milo și să‑l mistuie pe Abimelec!” 21 Iotam a scăpat cu fuga; s‑a dus la Beer , unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
Căderea lui Abimelec
22 Abimelec a stăpânit trei ani peste Israel. 23 Apoi, Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și căpeteniile Sihemului, și căpeteniile Sihemului l‑au trădat pe Abimelec, 24 ca să fie pedepsită cruzimea față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal, iar sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care‑i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, care l‑au ajutat să‑și ucidă frații. 25 Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munților, niște oameni care‑i jefuiau pe toți cei ce treceau pe lângă ei pe drum. Lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec.
26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit împreună cu frații săi în Sihem, iar locuitorii Sihemului și‑au pus încrederea în el. 27 Ei au ieșit la câmp, le‑au cules strugurii din vii, i‑au călcat în teasc și au sărbătorit. Au intrat în casa dumnezeului lor, au mâncat și au băut și l‑au blestemat pe Abimelec. 28 Și Gaal, fiul lui Ebed, a spus: „Cine este Abimelec și cine este Sihem, ca să‑i slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal și nu este Zebul ispravnicul lui? Slujiți‑le bărbaților lui Hamor , tatăl lui Sihem! De ce să‑i slujim lui Abimelec ? 29 O, dacă ar fi poporul acesta în stăpânirea mea, l‑aș înlătura pe Abimelec!” Și el îi zicea lui Abimelec: „Înmulțește‑ți oștirea și ieși la luptă !”
30 Când Zebul, cârmuitorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, s‑a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns niște soli la Abimelec ca să‑i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui au venit la Sihem și răscoală cetatea împotriva ta. 32 Acum, ridicați‑vă în toiul nopții, tu și poporul care este cu tine, și stați la pândă în câmp! 33 Dimineața, la răsăritul soarelui, trezește‑te devreme și năvălește asupra cetății! Iar când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să‑i faci după cum vei găsi de cuviință!”
34 Abimelec și tot poporul care era cu el s‑au trezit în toiul nopții și s‑au pus la pândă lângă Sihem, împărțiți în patru cete. 35 Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și s-a oprit la intrarea în cetate, chiar la poartă. Abimelec și poporul care era cu el s‑au ridicat atunci de la pândă. 36 Gaal a zărit poporul și i‑a zis lui Zebul: „Iată, se coboară un popor din vârful munților!” Zebul i‑a răspuns: „Tu iei umbra munților drept oameni!” 37 Gaal a vorbit din nou, zicând: „Iată, un popor se coboară din mijlocul țării și o ceată vine pe drumul Stejarului Văzătorilor!” 38 Zebul i‑a răspuns: „Unde îți este acum gura cu care ziceai: «Cine este Abimelec, ca să‑i slujim?» Nu este oare acesta poporul pe care‑l disprețuiai tu? Acum, fă bine și ieși la luptă împotriva lui!” 39 Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Sihemului și s‑a luptat cu Abimelec. 40 Abimelec l‑a urmărit, iar el a luat‑o la fugă dinaintea lui și mulți oameni au căzut răniți de moarte până la intrarea porții. 41 Abimelec s‑a oprit la Aruma, iar Zebul i‑a izgonit pe Gaal și pe frații lui, și ei n‑au mai locuit în Sihem.
42 A doua zi, poporul a ieșit la câmp. I s‑a dat de știre lui Abimelec; 43 și el și‑a luat poporul, l‑a împărțit în trei cete și s‑a pus la pândă în câmp. Văzând că oamenii ieșeau din cetate, s‑a sculat împotriva lor și i‑a atacat. 44 Abimelec și cetele care erau cu el au năvălit și s‑au așezat la intrarea porții cetății, și două dintre ele au năvălit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i‑au atacat. 45 Abimelec s‑a luptat cu cetatea de‑a lungul întregii zile, a cucerit cetatea și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat cetatea și a presărat sare peste ea.
46 Când au auzit aceasta, toți locuitorii din turnul Sihemului s‑au dus în adăpostul casei lui El‑Berit. 47 I s‑a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii din turnul Sihemului s‑au adunat acolo. 48 Atunci, Abimelec s‑a suit pe muntele Țalmon împreună cu tot poporul care era cu el. Abimelec a luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat‑o și a pus‑o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Ați văzut ce am făcut? Grăbiți‑vă să faceți și voi ca mine!” 49 Fiecare om din popor a tăiat câte o ramură și a mers după Abimelec; au așezat ramurile deasupra adăpostului și le‑au dat foc. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50 Apoi, Abimelec a pornit împotriva Tebețului, și‑a așezat tabăra la Tebeț și l‑a luat. 51 În mijlocul cetății era un turn tare. Toți bărbații și toate femeile – toți locuitori cetății – s‑au refugiat acolo, au încuiat ușile după ei și s‑au urcat pe acoperișul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn și a luptat împotriva lui. S‑a apropiat de ușa turnului ca să‑i dea foc. 53 Atunci, o femeie a aruncat o piatră de moară în capul lui Abimelec și i‑a spart țeasta. 54 El l‑a chemat grabnic pe tânărul care îi purta armele și i‑a zis: „Scoate‑ți sabia și omoară‑mă, ca să nu se spună despre mine: «L‑a omorât o femeie»!” Tânărul l‑a străpuns cu sabia și Abimelec a murit. 55 Când au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare la casa lui. 56 Astfel a întors Dumnezeu asupra lui Abimelec răul pe care acesta îl făcuse împotriva tatălui său, omorându‑i pe cei șaptezeci de frați ai lui. 57 Dumnezeu a adus asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care îl făcuseră. Astfel s‑a împlinit față de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.