Împărații țării se unesc
1 La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coasta Mării celei Mari, până lângă Liban, hetiții , amoriții, canaaniții, fereziții, heviții și iebusiții 2 s-au unit împreună într-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel.
Viclenia gabaoniților
3 Locuitorii din Gabaon , de partea lor, când au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4 au întrebuințat un vicleșug și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cârpite, 5 iar în picioare purtau încălțăminte veche și cârpită și erau îmbrăcați cu niște haine vechi pe ei, iar toată pâinea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăită. 6 S-au dus la Iosua, în tabără la Ghilgal, și le-au zis lui și tuturor celor din Israel: „Noi venim dintr-o țară depărtată, acum deci faceți legământ cu noi.” 7 Bărbații lui Israel au răspuns heviților acestora: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru, cum să facem noi legământ cu voi?” 8 Ei au zis lui Iosua: „Noi suntem robii tăi.” Și Iosua le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?” 9 Ei i-au răspuns: „Robii tăi vin dintr-o țară foarte depărtată, pentru faima Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt 10 și de ce a făcut celor doi împărați ai amoriților dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, și lui Og, împăratul Basanului, care era la Aștarot. 11 Și bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: ‘Luați cu voi merinde pentru călătorie, duceți-vă înaintea lor și spuneți-le: «Noi suntem robii voștri; acum deci faceți legământ cu noi.»’ 12 Iată pâinea noastră: era caldă când am luat-o ca merinde de acasă, în ziua când am plecat să venim la voi, și acum s-a uscat și s-a mucegăit. 13 Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot și iată-le, s-au rupt; hainele și încălțămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului.” 14 Bărbații lui Israel au luat din merindele lor și n-au întrebat pe Domnul. 15 Iosua a făcut pace cu ei și a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viață, și căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta. 16 La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei și că locuiau în mijlocul lor. 17 Căci copiii lui Israel au plecat și a treia zi au ajuns la cetățile lor; cetățile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18 Dar nu i-au bătut, pentru că fruntașii adunării le juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel că-i vor lăsa cu viață. Și toată adunarea a cârtit împotriva căpeteniilor. 19 Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Le-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, și acum nu putem să ne atingem de ei. 20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viață, ca să n-aducem peste noi mânia Domnului din pricina jurământului pe care li l-am făcut. 21 Să trăiască”, le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuințați la tăiat lemne și la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile. 22 Iosua i-a chemat și le-a vorbit astfel: „Pentru ce ne-ați înșelat zicând: ‘Suntem foarte departe de voi’, când voi locuiți în mijlocul nostru? 23 Acum sunteți blestemați și nu veți înceta să fiți în robie, să tăiați lemne și să scoateți apă pentru Casa Dumnezeului meu.” 24 Ei au răspuns lui Iosua și au zis: „Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul Dumnezeul tău robului Său Moise, ca să vă dea în mână toată țara și să nimicească dinaintea voastră pe toți locuitorii ei; și venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viața noastră: iată de ce am lucrat așa. 25 Și acum, iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine și drept să faci.” 26 Iosua le-a făcut așa cum hotărâse; i-a izbăvit din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât, 27 dar din ziua aceea i-a pus să taie lemne și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceea ce fac până în ziua de azi.
Vicleșugul locuitorilor din Gabaon
1 Auzind ce s‑a întâmplat, toți regii care erau dincoace de Iordan, în munte, în câmpie și pe toată coasta Mării celei Mari, până spre Liban, hitiții , amoriții, canaaniții, fereziții, hiviții și iebusiții 2 s‑au strâns toți împreună, cu un singur glas, ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel.
3 Locuitorii din Gabaon , când au auzit ce le făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4 au întrebuințat un vicleșug. Au pornit la drum și s‑au dat drept soli . Au luat niște saci vechi pe măgarii lor și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cârpite; 5 în picioare purtau încălțăminte veche și cârpită, erau îmbrăcați cu haine vechi, iar toată pâinea pe care o aveau ca hrană era uscată și fărâmicioasă. 6 S‑au dus la Iosua, în tabără la Ghilgal, și le‑au zis lui și bărbaților din Israel: „Venim dintr‑o țară îndepărtată; faceți dar acum legământ cu noi!”
7 Bărbații lui Israel le‑au răspuns hiviților acestora: „Poate că locuiți în mijlocul nostru. Cum să facem legământ cu voi?” 8 Ei i‑au zis lui Iosua: „Suntem robii tăi.” Și Iosua le‑a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?” 9 Ei i‑au răspuns: „Robii tăi vin dintr‑o țară foarte îndepărtată, pentru numele DOMNULUI, Dumnezeului tău, căci am auzit faima Lui, anume tot ce a făcut în Egipt, 10 tot ce le‑a făcut celor doi regi ai amoriților dincolo de Iordan – lui Sihon, regele Heșbonului, și lui Og, regele Bașanului, care era la Aștarot. 11 Și bătrânii noștri și toți locuitorii țării noastre ne‑au zis: «Luați cu voi merinde pentru călătorie, mergeți în întâmpinarea lor și spuneți‑le: ‘Suntem robii voștri; faceți dar acum legământ cu noi!’» 12 Pâinea aceasta a noastră era caldă când am luat‑o de acasă ca hrană, în ziua când am plecat să venim la voi; și acum, iată, este uscată și fărâmicioasă. 13 Burdufurile acestea de vin erau nou‑nouțe când le‑am umplut, dar iată‑le, s‑au rupt; hainele și încălțămintea noastră s‑au învechit de lungimea prea mare a drumului.”
14 Bărbații lui Israel au luat din merindele lor și nu L‑au întrebat pe DOMNUL. 15 Iosua a făcut pace cu ei, a făcut legământ că‑i va lăsa cu viață, iar conducătorii adunării le‑au făcut jurământ.
16 La trei zile după ce au încheiat legământul, fiii lui Israel au aflat că aceștia erau vecini cu ei și că locuiau în mijlocul lor. 17 Fiii lui Israel au plecat și a treia zi au ajuns în cetățile lor: Gabaon, Chefira, Beerot și Chiriat‑Iearim. 18 Dar fiii lui Israel nu au făcut război cu ei, deoarece conducătorii adunării făcuseră jurământ cu ei pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. Și toată adunarea a cârtit împotriva fruntașilor. 19 Atunci, toți conducătorii au vorbit întregii adunări: „Le‑am jurat pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, și acum nu putem să ne atingem de ei. 20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viață, ca să nu vină peste noi mânia DOMNULUI, din pricina jurământului pe care li l‑am făcut. 21 Să fie lăsați cu viață!” Dar au fost puși să taie lemne și să scoată apă pentru toată adunarea, după cum le‑au vorbit conducătorii.
22 Iosua i‑a chemat și le‑a vorbit astfel: „De ce ne‑ați înșelat zicând: «Suntem foarte departe de voi», când voi locuiți în mijlocul nostru? 23 Acum, veți fi blestemați și nu veți înceta să fiți în robie, să tăiați lemne și să scoateți apă pentru Casa Dumnezeului meu.” 24 Ei i‑au răspuns lui Iosua și au zis: „Robilor tăi li s‑a spus lămurit despre poruncile date de DOMNUL, Dumnezeul tău, robului Său Moise, cum are să vă dea în stăpânire toată țara și să‑i nimicească dinaintea voastră pe toți locuitorii ei. Din pricina voastră, am ajuns să ne temem pentru viața noastră, de aceea am făcut lucrul acesta. 25 Acum, iată‑ne în mâna ta. Fă cu noi ce este bine și drept în ochii tăi!”
26 Iosua le‑a făcut așa cum hotărâse: i‑a scos din mâna fiilor lui Israel, așa că nu i‑au omorât. 27 Dar din ziua aceea i‑a pus să taie lemne și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul DOMNULUI, ceea ce fac până în ziua de azi, în locul pe care l‑a ales DOMNUL.