1 Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi: 2 „V-am iubit”, zice Domnul. „Și voi ziceți: ‘Cu ce ne-ai iubit?’ Nu este Esau frate cu Iacov?”, zice Domnul; „totuși am iubit pe Iacov 3 și am urât pe Esau, i-am prefăcut munții într-o pustietate și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustie.” 4 Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciți, dar vom ridica iarăși dărâmăturile!”, așa vorbește Domnul oștirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: ‘Țara răutății’ și ‘Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna’! 5 Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta și veți zice: ‘Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!’” 6 „‘Un fiu cinstește pe tatăl său și o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată , unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine?’, zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care nesocotiți Numele Meu și care ziceți : ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’ 7 Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate necurate! Și dacă ziceți: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ – Prin faptul că ați zis: ‘Masa Domnului este de disprețuit!’ 8 Când aduceți ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seama de ea?”, zice Domnul oștirilor. 9 „‘Și acum, vă rog, rugați-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi!’ Vă va primi El cu bunăvoință când mâinile voastre fac astfel de lucruri?”, zice Domnul oștirilor. 10 „Cine din voi va închide porțile ca să n-aprindeți degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi”, zice Domnul oștirilor, „și darurile de mâncare din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute! 11 Căci de la răsăritul soarelui până la asfințit, Numele Meu este mare între neamuri și pretutindeni se arde tămâie în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mâncare curate, căci mare este Numele Meu între neamuri”, zice Domnul oștirilor. 12 „Dar voi îl pângăriți prin faptul că ziceți: ‘Masa Domnului este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de disprețuit!’ 13 Voi ziceți: ‘Ce mai osteneală!’ și o disprețuiți”, zice Domnul oștirilor, „și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag – iată darurile de mâncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mâinile voastre?”, zice Domnul. 14 „Nu! Blestemat să fie înșelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt un Împărat mare”, zice Domnul oștirilor, „și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri.
Dovada iubirii divine
1 Profeție: cuvântul DOMNULUI către Israel prin Maleahi:

2 „V‑am iubit”, zice DOMNUL.
„Dar voi ziceți: «Cum ne‑ai iubit?»
Nu este Esau frate cu Iacov?”, zice DOMNUL.
„Totuși, pe Iacov l‑am iubit,
3 iar pe Esau l‑am urât,
i‑am prefăcut munții într‑o pustietate
și moștenirea lui am dat‑o șacalilor pustiei .

4 Iar dacă Edomul ar zice: «Deși suntem doborâți,
vom zidi iarăși dărâmăturile!»,
așa vorbește DOMNUL Oștirilor:
«Să zidească ei, căci Eu voi surpa,
și se vor numi ‘Ținutul răutății’ și
‘Poporul pe care S‑a mâniat DOMNUL pe vecie’!»
5 Cu ochii voștri veți vedea și veți zice:
«Mare este DOMNUL dincolo de hotarul lui Israel!»
Critici împotriva celor care nu-L cinstesc pe Dumnezeu
6 Un fiu își cinstește tatăl
și o slugă își cinstește stăpânul.
Dacă Eu vă sunt Tată ,
unde este cinstea care Mi se cuvine?
Dacă Eu sunt Stăpân,
unde este teama de Mine?”, zice DOMNUL Oștirilor.
„Voi, preoților, care Îmi disprețuiți Numele,
voi întrebați : «Cum disprețuim noi Numele Tău?»
7 Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate spurcate!
Voi întrebați: «Cum Te‑am spurcat?»
Prin faptul că ați zis: «Masa DOMNULUI este de disprețuit!»
8 Când aduceți ca jertfă o vită oarbă,
nu este rău lucrul acesta?
Când aduceți una șchioapă sau beteagă,
nu este rău lucrul acesta?
Ia adu‑o guvernatorului tău!
Te va primi el bine pentru ea,
va ține el seama de ea ?”, zice DOMNUL Oștirilor.
9 „«Și acum, cereți îndurarea lui Dumnezeu,
ca să aibă milă de noi!»
Vă va primi El cu bunăvoință,
când mâinile voastre fac astfel de lucruri?”, zice DOMNUL Oștirilor.
10 „O, de-ați închide porțile
ca să nu aprindeți în van foc pe altarul Meu!
Nu am nicio plăcere de voi”, zice DOMNUL Oștirilor,
„și nu accept ofrande din mâna voastră!
11 De la răsăritul soarelui până la apusul lui,
Numele Meu este mare între neamuri.
În tot locul se arde tămâie în cinstea Numelui Meu
și se aduc ofrande curate,
căci Numele Meu este mare între neamuri”, zice DOMNUL Oștirilor.
12 „Dar voi îl pângăriți când ziceți:
«Masa Domnului este spurcată
și rodul ei este o mâncare de disprețuit.»
13 Voi ziceți: «Ce atâta osteneală?»
și pufniți cu dispreț spre Mine”, zice DOMNUL Oștirilor.
„Voi aduceți animale furate,
șchioape sau bolnave
și le înfățișați ca ofrandă.
Pot Eu să le primesc din mâinile voastre?”, zice DOMNUL.
14 „Blestemat să fie înșelătorul
care are în turmă un berbec juruit,
dar Îi jertfește Domnului o vită beteagă!
Eu sunt un Împărat mare”, zice DOMNUL Oștirilor,
„și Numele Meu este temut printre neamuri.