1 Balaam a văzut că Domnul găsește cu cale să binecuvânteze pe Israel și n-a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece, ci și-a întors fața spre pustie. 2 Balaam a ridicat ochii și a văzut pe Israel tăbărât în corturi , după semințiile lui. Atunci, Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3 Balaam și-a rostit prorocia și a zis:
„Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor,
Omul cu ochii deschiși,
4 Cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic,
Cel ce cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5 ‘Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove!
Locuințele tale, Israele!
6 Ele se întind ca niște văi,
Ca niște grădini lângă un râu,
Ca niște copaci de aloe pe care i-a sădit Domnul,
Ca niște cedri pe lângă ape.
7 Apa curge din gălețile lui
Și sămânța lui este udată de ape mari .
Împăratul lui se înalță mai presus de Agag
Și împărăția lui ajunge puternică.
8 Dumnezeu l-a scos din Egipt,
Tăria Lui este ca a bivolului pentru el.
El nimicește neamurile care se ridică împotriva lui,
Le sfărâmă oasele și le prăpădește cu săgețile lui.
9 Îndoaie genunchii , se culcă întocmai ca un leu,
Ca o leoaică.
Cine-l va scula?
Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta,
Și blestemat să fie oricine te va blestema!’”
10 Balac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a bătut din mâini și a zis lui Balaam: „Eu te-am chemat să-mi blestemi vrăjmașii, și iată că de trei ori tu i-ai binecuvântat!
11 Fugi acum și du-te acasă! Spusesem că-ți voi da cinste, dar Domnul te-a împiedicat s-o primești.” 12 Balaam a răspuns lui Balac: „Eh! N-am spus eu oare solilor pe care mi i-ai trimis 13 că, dacă mi-ar da Balac chiar și casa lui plină cu argint și cu aur, tot n-aș putea să fac de la mine însumi nici bine, nici rău împotriva poruncii Domnului, ci voi spune întocmai ce va zice Domnul? 14 Și acum, iată că mă duc la poporul meu. Vino, și-ți voi vesti ce va face poporul acesta poporului tău în vremurile care vor urma.”
Steaua din Iacov
15 Balaam și-a rostit prorocia și a zis:
„Așa zice Balaam, fiul lui Beor,
Așa zice omul care are ochii deschiși,
16 Așa zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Cel ce cunoaște planurile Celui Preaînalt,
Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic,
Cel ce cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
17 ‘Îl văd , dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
Un toiag de cârmuire se ridică din Israel.
El străpunge laturile Moabului
Și prăpădește pe toți copiii lui Set.
18 Se face stăpân pe Edom ,
Se face stăpân pe Seir, vrăjmașii lui.
Israel face fapte mari.
19 Cel ce se naște din Iacov domnește ca stăpânitor
Și pierde pe cei ce scapă din cetăți.’”
20 Balaam a văzut pe Amalec și a rostit următoarea prorocie:
„Amalec este cel dintâi dintre neamuri,
Dar într-o zi va fi nimicit.”
21 Balaam a văzut pe cheniți și a rostit următoarea prorocie:
„Locuința ta este tare de tot
Și cuibul tău este pus pe stâncă.
22 Dar Cain va fi pustiit,
Până ce te va lua prins Asur.”
23 Balaam a rostit următoarea prorocie:
„Vai! Cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
24 Dar niște corăbii vor veni din Chitim ,
Vor smeri pe Asur, vor smeri pe Eber
Și la urmă vor fi nimicite și ele.”
25 Balaam s-a sculat, a plecat și s-a întors acasă. Balac a plecat și el acasă.
1 Balaam a înțeles că DOMNUL găsește cu cale să‑l binecuvânteze pe Israel și n‑a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece, ci și‑a întors fața spre pustiu. 2 Când a ridicat ochii și l‑a văzut pe Israel cu tabăra așezată după semințiile lui , Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:

„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul bărbatului care are ochii deschiși,
4 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
5 «Ce plăcute sunt corturile tale, Iacove,
locuințele tale, Israele!
6 Ele se întind ca niște văi,
ca niște grădini pe malul râului,
ca niște aloe sădite de DOMNUL ,
ca niște cedri pe malul apei.
7 Apa se va revărsa din gălețile lui
și sămânța lui va fi pe ape multe .
Regele lui se va înălța mai presus de Agag
și regatul lui va ajunge puternic.
8 Dumnezeu , care l‑a scos din Egipt,
a fost pentru el precum coarnele bivolului.
El mănâncă neamurile, vrăjmașii lui,
le sfărâmă oasele
și le prăpădește cu săgețile lui.
9 Se ghemuiește , se tolănește ca un leu,
ca o leoaică; cine‑l va ridica?
Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta
și blestemat să fie oricine te va blestema!»”

10 Balac s‑a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a plesnit din palme și i‑a zis lui Balaam: „Te‑am chemat să‑mi blestemi vrăjmașii, și iată că tu i‑ai binecuvântat, și încă de trei ori! 11 Fugi acum și du‑te acasă! Spusesem că‑ți voi da cinste, dar iată că DOMNUL te‑a împiedicat s‑o primești.” 12 Balaam i‑a răspuns lui Balac: „Oare nu le‑am spus eu solilor pe care mi i‑ai trimis: 13 «Chiar dacă mi‑ar da Balac casa lui plină cu argint și cu aur, tot n‑aș putea trece peste cuvântul DOMNULUI, ca să fac vreun lucru, bun sau rău, după inima mea, ci ceea ce îmi va spune DOMNUL, aceea voi vorbi»? 14 Și acum iată că mă duc la poporul meu. Lasă‑mă să‑ți vestesc ce‑i va face poporul acesta poporului tău în zilele ce vor urma!”
15 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:

„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul omului care are ochii deschiși,
16 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce cunoaște voia Celui Preaînalt,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
17 «Îl văd , dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
un toiag de domnie se ridică din Israel.
El lovește în tâmplele Moabului
în creștetul fiilor pustiirii.
18 Edomul va fi moștenirea lui,
Seirul, dușmanul lui, va fi stăpânirea sa,
dar Israel va face mari isprăvi.
19 Din Iacov va ieși cel ce stăpânește
și îi va nimici pe cei scăpați din cetate.»”

20 Balaam l‑a văzut pe Amalec și a rostit următoarea profeție:

„Amalec este cel dintâi dintre neamuri,
dar soarta lui va fi nimicirea.”

21 Balaam i‑a văzut pe cheniți, și‑a rostit profeția și a spus:

„Trainică este locuința ta
și cuibul tău este pus pe stâncă.
22 Dar tu, Cain, vei fi pustiit
când Așur te va duce în robie.”

23 El a dat glas profeției sale și a spus:

„Vai! Cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
24 Și niște corăbii vor veni de pe coasta Chitimului ,
îl vor asupri pe Așur, îl vor asupri pe Eber
dar și ele merg spre nimicire.”

25 Balaam s‑a ridicat și a plecat, ca să se întoarcă acasă, iar Balac s‑a dus în drumul lui.