DOMNIA LUI SOLOMON
CAPITOLELE 1—11
(2 Cronici 1—9. 2 Samuel 7:12-15. Psalmul 89.)Bătrânețea lui David
1 Împăratul David era bătrân, înaintat în vârstă; îl acopereau cu haine și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească și să se culce la sânul tău, și domnul meu împăratul se va încălzi.” 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tânără și frumoasă și au găsit pe Abișag, Sunamita , pe care au adus-o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat și i-a slujit, dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.
Adonia vrea să ia scaunul de domnie
5 Adonia , fiul Haghitei, s-a sumețit până acolo încât a zis: „Eu voi fi împărat!” Și și-a pregătit care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viața lui zicând: „Pentru ce faci așa?” Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, și aceștia au trecut de partea lui. 8 Dar preotul Țadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Șimei , Rei și vitejii lui David n-au fost cu Adonia. 9 Adonia a tăiat oi, boi și viței grași lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel, și a poftit pe toți frații lui, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda din slujba împăratului. 10 Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.
Bat-Șeba, la David
11 Atunci, Natan a zis Bat-Șebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei , s-a făcut împărat fără să știe domnul nostru David? 12 Vino dar acum și-ți voi da un sfat, ca să-ți scapi viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du-te, intră la împăratul David și spune-i: ‘Împărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale zicând: «Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie»? Pentru ce dar împărățește Adonia?’ 14 Și, în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine și-ți voi întări cuvintele.” 15 Bat-Șeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; și Abișag, Sunamita, îi slujea. 16 Bat-Șeba s-a plecat și s-a închinat înaintea împăratului. Și împăratul a zis: „Ce vrei?” 17 Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: ‘Solomon, fiul tău, va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie.’ 18 Și acum, iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu! 19 El a înjunghiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit. 20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el. 21 Și, când împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinții săi, se va întâmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.” 22 Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan. 23 Au dat de știre împăratului și au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!” El a intrat înaintea împăratului și s-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ. 24 Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: ‘Adonia va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie’? 25 Căci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii și pe preotul Abiatar. Și ei mănâncă și beau înaintea lui și zic: ‘Trăiască împăratul Adonia!’ 26 Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon. 27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?” 28 Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba.” Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: „Viu este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile, 30 că, așa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: ‘Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu’, așa voi face azi.” 31 Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea împăratului. Și a zis: „Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David!”
Solomon, împărat
32 Împăratul David a zis: „Chemați-mi pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada.” Ei au intrat și s-au înfățișat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le-a zis: „Luați cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu și coborâți-l la Ghihon. 34 Acolo, preotul Țadoc și prorocul Natan să-l ungă împărat peste Israel. Să sunați din trâmbiță și să ziceți: ‘Trăiască împăratul Solomon!’ 35 Să vă suiți apoi după el, ca să vină să se așeze pe scaunul meu de domnie și să împărățească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel și Iuda.” 36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „Amin! Așa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul. 37 Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!” 38 Atunci, preotul Țadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia , fiul lui Iehoiada, cu cheretiții și peletiții; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David și l-au dus la Ghihon. 39 Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn din cort și a uns pe Solomon. Au sunat din trâmbiță, și tot poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!” 40 Tot poporul s-a suit după el și poporul cânta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.
Adonia aude
41 Zvonul acesta a ajuns până la Adonia și la toți cei poftiți care erau cu el tocmai în clipa când sfârșeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?” 42 Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om viteaz și aduci vești bune.” 43 „Da”, a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon. 44 A trimis cu el pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și peletiți și l-au pus călare pe catârul împăratului. 45 Preotul Țadoc și prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit veselindu-se și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit. 46 Solomon s-a și așezat pe scaunul de domnie al împăratului. 47 Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru împăratul David, zicând: ‘Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!’ Și împăratul s-a închinat pe patul său. 48 Iată ce a zis și împăratul: ‘Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie și mi-a îngăduit să-l văd!’” 49 Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat și s-a apucat de coarnele altarului. 51 Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon și s-a apucat de coarnele altarului zicând: ‘Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!’” 52 Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.” 53 Și împăratul Solomon a trimis niște oameni care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă!”
O RAIMOS LE SOLOMONOHKO
LE KAPITOLEA 1—11
(2 Kroničengo 1—9. 2 Samuelohko 7.12-15. Psalmea 89.)O phurimos le Davidohko.
1 O thagar o Davido sas phuro, ande le bărši; thonas pa leste raxamea, thai našti tateolas.
2 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „Te rodel pe anda o Rai o thagar khă šeibari; oi te bešel angloa thagar, te kandeles, thai te sovel ka lehko kolin; thai o rai muŕo o thagar tateola.”
3 Rodine pe sai phuw le Israelosti khă šei tărni thai šukar, thai arakhline la Abišaga, e Sunamita, savea andine la koa thagar.
4 Kadea šei sas but šukar. Oi arakhlea le thagares, thai kandea lehkă; ta o thagar či suto lasa.
O Adonia kamel te lel o skamin le raimahko.
5 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, vazdinisai'lo ji oče ta phendeas: „Me avaua thagar!” Thai lašardea pehkă urdona thai le ankăstepelgrast, panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
6 Lehko dadd či xaleape lesa čiăkhdata ande lesti čivava, phendindoi lekhkă: „Anda soste kărăs kadea?” O Adonia, kadeadar, sas but šukar koa mui, thai kărdilosas pala o Absalomo.
7 O dea duma le Ioabosa, o šeau la Çeuriako, thai le rašasa le Abiatarosa: thai kadala nakhline ande lesti rig.
8 Ta o rašai o Çadok, o Benaia, o šeau le Iexoidahko, o prooroko o Natan, o Šimei, o Rei thai le zurale le Davidohkă, či sas le Adoniasa.
9 O Adonia šindea bakrea, guruw, thai guruwiça thule, paša o baŕ le Zoxeletohko, kai sî, paša o En-Roguel; thai akhardea sa pehkă phralen, le šeaven le thagarehkă, thai pe sal rom le Iudahkă anda o kandimos le thagarehko.
10 Ta či akhardea le proorokos le Natanos, či le Benaias, či le zuralen, či pehkă phrales le Solomonos.
E Bat-Šeba koa Davido.
11 Atunčeara o Natan phendea la Bat-Šebakă, e ddei le Solomonosti: „Či ašundean kă o Adonia, o šeau la Xaghiteiako, kărdi'lo thagar, bi te jeanel amaro rai o Davido?
12 Avta akana, thai daua tu kă divano, kaste skăpis ti čivava thai e čivava te šeavesti le Solomonosti.
13 Jea, šutu koa thagar o Davido, thai phen lehkă: „Thagarîna, muŕo rai, či solaxadean tu tea roabakă, phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?” „Anda soste thagaril o Adonia?”
14 Thai ando čiro kana tu desa duma le thagaresa, me orta avaua pala tute, thai zurearaua te divanuri.”
15 E Bat-Šeba găli ande odaia le thagaresti. O sas but phuro; thai e Abišag, e Sunamita, kandelas les.
16 E Bat-Šeba bandi'li thai meklea pe angloa thagar. Thai o thagar phendea lakă: „So kames?”
17 Oi dea les anglal: „Raia muŕo, tu solaxadean tea roabakă, phendindoi: „O Solomono, teo šeau, thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko.”
18 Thai dikta akana kă o Adonia thagaril! Thai tu či jeanes, thagarina, muŕo rai!
19 O deašuri guruw, guruwiça thule thai bakrea ando baro dindimos; thai akhardea sa le šaven le thagarehkă, le rašas le Abiataros, thai le Ioabos, o šerobaro la oštireako, ta te robos le Solomonos či akhardea les.
20 Thagarina, muŕo rai, soa Israelo sî les le iakha ortome karing tute, kaste kărăs lehkă prinjeando kon bešela po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehko, pala leste.
21 Thai kana o thagar, o rai muŕo, avela suto andekh than pehkă daddença, kărdeola pe kă me thai muŕo šeau o Solomono avasa dikhline sar varesar došale.”
22 Ta kana delas oi duma le thagaresa, dikta kă avilo o prooroko o Natano.
23 Dine ašundimos le thagares, thai phendine: „Dikta kă avilo o prooroko o Natan!” O šutea pe angloa thagar, thai bandi'lo angloa thagar le mosa ji kai phuw.
24 Thai o Natan phendea: „Thagarina, muŕo rai, ta tu kadea phendean: „O Adonia thagarila pala mande, thai bešela pe muŕo skamin le raimahko?”
25 Kă o ades ulisto, šindea guruw, guruviça thule thai bakrea, ando baro dindimos; thai akhradea sa le šeaven le thagarehkărăn, le šerănlebarăn la oštireakă, thai le rašas le Abiataros. Thai on xan thai pen angla leste, thai phenen: „Trail o thagar o Adonia!”
26 Ta či akharde ma či man, kai sîm teo robo, či le rašas le Çadokos, či le Benaias, o šeau le Iexoidahko, či te robos le Solomonos.
27 Ta anda o mothodimos mîŕă raiehko, le thagarehko, sîles than kadala butea, thai bi te kărdino prinjeando te robohkă kon avela te anklel po skamin le raimahko le thagarehko, mîŕă raiehkă, pala leste?”
28 O thagar o Davido dea anglal: „Akharăn mangă la Bat-Šeba.” Oi šuta pe, thai avili angloa thagar.
29 Thai o thagar solaxadea, thai phendea: „Juvindo sî o Rai, kai skăpisardea ma anda sa mîŕă kăznimata,
30 kă, kadea sar solaxadem po Rai, o Dell le Israelohko phendindoi: „Teo šeau o Solomono thagarila pala mande, thai bešela po skamin le raimahko ande muŕo than,” – kadea i kăraua ades.”
31 E Bat-Šeba bandi'li le mosa kai phuw, thai meklea pe angloa thagar. Thai phendea: „Trail ande večia, muŕo rai, o thagar o Davido!”
O Solomono thagar.
32 O thagar o David o phendea: „Akharăn mangă le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos thai le Benaies, o šeau le Iexoidahko.” On šute pe thai avile angloa thagar.
33 Thai o thagar phendea lengă: „Len tumença le kanditoren tumară stăpînohkă, thon mîŕă šeaves le Solomonos ankăsto po grast muŕo, thai ulen lesa ando Ghixono.
34 Oče, o rašai o Çadok thai o prooroko o Natan te makhăn les thagar poa Israelo. Te bašaven andai šing, thai te phenen: „Trail o thagar o Solomono!”
35 Te anklen pala kodea pala leste kaste avel te thol pe muŕo skamin le raimahko, thai te thagaril ande muŕo than. Kă muŕo mothodimos, sî ka o te avel o šerobaro le Israelohko thai le Iudahko.”
36 O Benaia, o šeau le Iexoidahko, dea anglal le thagares: „Amino! Kadea te kamel o Rai, o Dell mîŕă raiehko, o thagar:
37 O Rai te avel le Solomonosa sar sas mîŕă raiesa, o thagar, kaste vazdel pehko skamin le raimahko mai opră le skaminestar le raimahko mîŕă raiehko, le thagarehko le Davidohko!”
38 Atunčeara o rašai o Çadok ulisto andekhthan le proorokosa le Natanosa, le Benaiesa, o šeau le Iexoidahko, le Cheritençea thai le Pelitençea; thodine le Solomonos ankăsto po grast le thagarehko le Davidohko, thai nigărde les ando Ghixono.
39 O rašai o Çadoko lea e šing le zetinosa, thai makhlea le Solomonos. Bašadine andai šing, thai soa poporo phendea: „Trail o thagar o Solomono!”
40 Soa poporo ankăsto pala leste, thai o poporo dilabalas andoa fluiero thai čeailelolas bară baxtalimastar; mištilas e phuw anda lengă çîpimata.
O Adonia ašunel.
41 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Adonia thai sa kola akharde kai sas lesa, orta ande leaka kana isprăvinas xamahko. O Ioab, ašundindoi o bašimos la šingako phendea: „So sî o phurdimos kadoa ta bašel e četatea?”
42 Ta kana delas duma o, avilo o Ionatano, o šeau le rašahko le Abiatarohko.Thai o Adonia phendea: „Pašota, kă san khă manuši zuralo, thai anes ašundimata lašea.”
43 „E”, dea anglal o Ionatano le Adonias „o rai amaro o thagar o Davido kărdea thagar le Solomonos.
44 Tradea lesa le rašas le Çadokos, le proorokos le Natanos, le Benaias, o šeau le Iexoidahko, le Chertiçăn, thai le Peltiçăn, thai thodeles ankăsto po grast le thagarehko.
45 O rašai o Çadoko thai o prooroko o Natano makhle les thagar ando Ghihono. Dă oçal ankăste vesălime, thai četatea sas thodi ando phirimos; koadoa sî o phurdimos kai ašundean les.
46 O Solomono thodea pe po skamin le raimahko le thagarehko.
47 Thai le kanditorea le thagarehkă avile te dendumadămišto amară raies le thagares le Davidos, phendindoi: „O Rai tiro te kărăl o anau le Solomonohko mai ašundo sar o anau tiro, thai o te vazdel pehko skamin le raimahko mai opră sar teo skamin le raimahko!” Thai o thagar rudisai'lo pe pehko pato.
48 Dikta so phendea o thagar: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea ma ades khă avitorii po skamin muŕo le raimahko, thai meklea ma te dikhau les!”
49 Sa kodola akhardine le Adoniastar pherdile daratar; ušti'le thai telearde save karingodi.
50 O Adonia darai'lo le Solemonostar; ušti'lo i o, thai teleardea, thai azbadi'lo le šingăndar le altarehkă.
51 Avile thai phendine le Solomonohkă: „Dikta kă o Adonia daral le thagarestar le Solomonostar, thai azbadea pe le šingăndar le altarehkărestar, phendindoi: „Te solaxal mangă o thagar o Solomono ades kă či mudarălla pehko robos la sabiasa!”
52 O Solomono phendea: „Te avela khă manuši pativalo, kă firo ball anda lehko šero či perăla pe phuw, ta te arakhadeola pe jungalimos ande leste, merălla.”
53 Thai o thagar o Solomono tradea varesar manuši, kai dine les tele poa altari. O avilo thai bandi'lo angloa thagar o Solomono, thai o Solomono phendea lehkă: „Jea tukă khără.”