Ilie înaintea lui Ahab
1 Au trecut multe zile și cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ilie în al treilea an: „Du-te și înfățișează-te înaintea lui Ahab, ca să dau ploaie pe fața pământului.” 2 Și Ilie s-a dus să se înfățișeze înaintea lui Ahab.
Era mare foamete în Samaria. 3 Și Ahab a trimis să cheme pe Obadia, mai-marele casei lui. Obadia se temea mult de Domnul. 4 De aceea, când a nimicit Izabela pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci, i-a ascuns câte cincizeci într-o peșteră și i-a hrănit cu pâine și cu apă. 5 Ahab a zis lui Obadia: „Haidem prin țară, pe la toate izvoarele de apă și pe la toate pâraiele; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viața cailor și catârilor și să n-avem nevoie să omorâm vitele.” 6 Și-au împărțit țara s-o cutreiere. Ahab a plecat singur pe un drum, și Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7 Pe când era Obadia pe drum, iată că l-a întâlnit Ilie. Obadia, cunoscându-l, a căzut cu fața la pământ și a zis: „Tu ești, domnul meu Ilie?” 8 El i-a răspuns: „Eu sunt; du-te și spune stăpânului tău: ‘Iată că a venit Ilie!’” 9 Și Obadia a zis: „Ce păcat am săvârșit eu ca să dai pe robul tău în mâinile lui Ahab, ca să mă omoare? 10 Viu este Domnul că n-a rămas popor sau împărăție unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute și, când se spunea că nu ești acolo, punea pe împărăția și poporul acela să jure că nu te-au găsit. 11 Și acum zici: ‘Du-te și spune stăpânului tău: «Iată că a venit Ilie!»’ 12 Și apoi, când voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu știu unde. Dacă m-aș duce să dau de știre lui Ahab și nu te-ar găsi, mă va omorî. Și totuși robul tău se teme de Domnul din tinerețea lui. 13 Nu s-a spus oare domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii Domnului? Cum am ascuns o sută de proroci ai Domnului, câte cincizeci într-o peșteră, și i-am hrănit cu pâine și cu apă? 14 Și acum tu zici: ‘Du-te și spune stăpânului tău: «Iată că a venit Ilie!»’ El mă va ucide.” 15 Dar Ilie a zis: „Viu este Domnul oștirilor, al cărui slujitor sunt, că astăzi mă voi înfățișa înaintea lui Ahab.”
Ilie și prorocii lui Baal
16 Obadia, ducându-se înaintea lui Ahab, l-a înștiințat despre lucrul acesta. Și Ahab s-a dus înaintea lui Ilie. 17 Abia l-a zărit Ahab pe Ilie și i-a zis: „Tu ești acela care nenorocești pe Israel?” 18 Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, fiindcă ați părăsit poruncile Domnului și v-ați dus după baali. 19 Strânge acum pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel , pe cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal și pe cei patru sute de proroci ai Astarteei, care mănâncă la masa Izabelei.” 20 Ahab a trimis soli la toți copiii lui Israel și a strâns pe proroci la muntele Carmel. 21 Atunci, Ilie s-a apropiat de tot poporul și a zis: „Până când vreți să șchiopătați de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeți după El, iar dacă este Baal, mergeți după Baal!” Poporul nu i-a răspuns nimic. 22 Și Ilie a zis poporului: „Eu singur am rămas din prorocii Domnului, pe când proroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi junci. Ei să-și aleagă un junc, pe care să-l taie în bucăți și să-l pună pe lemne fără să pună foc. Și eu voi pregăti celălalt junc și-l voi pune pe lemne fără să pun foc. 24 Apoi, voi să chemați numele dumnezeului vostru, și eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu.” Și tot poporul a răspuns și a zis: „Bine!” 25 Ilie a zis prorocilor lui Baal: „Alegeți-vă un junc din cei doi, pregătiți-l voi întâi, căci sunteți mai mulți, și chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu puneți foc.” 26 Ei au luat juncul pe care li l-au dat și l-au pregătit. Și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază, zicând: „Baale, auzi-ne!” Dar nu s-a auzit nici glas , nici răspuns. Și săreau împrejurul altarului pe care-l făcuseră. 27 La amiază, Ilie și-a bătut joc de ei și a zis: „Strigați tare, fiindcă este dumnezeu; se gândește la ceva sau are treabă sau este în călătorie sau poate că doarme și se va trezi.” 28 Ei au strigat tare și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele, până ce a curs sânge pe ei. 29 Când a trecut amiaza, au aiurat până în clipa când se aducea jertfa de seară. Dar nu s-a auzit nici glas , nici răspuns, nici semn de luare aminte. 30 Ilie a zis atunci întregului popor: „Apropiați-vă de mine!” Tot poporul s-a apropiat de el. Și Ilie a dres altarul Domnului, care fusese sfărâmat. 31 A luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul îi zisese: „Israel îți va fi numele”, 32 și a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului un șanț, în care încăpeau două măsuri de sămânță. 33 A așezat apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăți și l-a pus pe lemne. Apoi a zis: „Umpleți patru vedre cu apă și vărsați-le pe arderea-de-tot și pe lemne.” Și au făcut așa. 34 Apoi a zis: „Mai faceți lucrul acesta o dată.” Și l-au făcut încă o dată. Apoi a zis: „Mai faceți-l și a treia oară.” Și l-au făcut și a treia oară. 35 Apa curgea în jurul altarului și au umplut cu apă și șanțul. 36 În clipa când se aducea jertfa de seară, prorocul Ilie s-a apropiat și a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel! Fă să se știe astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău și că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta. 37 Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, ești adevăratul Dumnezeu și să le întorci astfel inima spre bine!” 38 Atunci a căzut foc de la Domnul și a mistuit arderea-de-tot, lemnele, pietrele și pământul și a supt și apa care era în șanț. 39 Când a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu fața la pământ și au zis: „Domnul este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!” 40 „Puneți mâna pe prorocii lui Baal”, le-a zis Ilie, „niciunul să nu scape!” Și au pus mâna pe ei. Ilie i-a coborât la pârâul Chison și i-a înjunghiat acolo.
Ploaia
41 Apoi Ilie a zis lui Ahab: „Suie-te de mănâncă și bea, căci se aude vuiet de ploaie.” 42 Ahab s-a suit să mănânce și să bea. Dar Ilie s-a suit pe vârful Carmelului și, plecându-se la pământ, s-a așezat cu fața între genunchi 43 și a zis slujitorului său: „Suie-te și uită-te înspre mare.” Slujitorul s-a suit, s-a uitat și a zis: „Nu este nimic!” Ilie a zis de șapte ori: „Du-te iarăși.” 44 A șaptea oară, slujitorul a zis: „Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om.” Ilie a zis: „Suie-te și spune lui Ahab: ‘Înhamă și coboară-te, ca să nu te oprească ploaia.’” 45 Peste câteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vântul și a venit o ploaie mare. Ahab s-a suit în car și a plecat la Izreel. 46 Și mâna Domnului a venit peste Ilie, care și-a încins mijlocul și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.
O Ilia angloa Axab.
1 Nakhle but des, thai o divano le Raiehko dea duma kadea le Iliahkă, ando trito bărši: „Telear thai jea angloa Axab, kaste dau brîšind po mui la phuweako.”
2 Thai o Ilia gălo te jeal angloa Axab. Sas khă bari bokh ande Samaria.
3 Thai o Axab tradea te akharăn le Obadias, o maibaro lehkă khărăhko. O Obadia daralas but le Raiestar.
4 Anda kodea kana xasardea e Izabela le prooročen le Raiehkărăn, o Obadia lea ăkh šell prooročea, garadea le po panvardeši ande vokh thanšudro, thai dea le te xan manŕo thai pai.
5 O Axab phendea le Obadiahkă: „Xaida te jeastar andoa čem kata sal xainga le paiehkă thai kata sal paiora; daštisa te arakhas čear kaste nikras e čivava le grastendi thai le magarendi, thai te na avel ame te mudaras le juvindimatăn.”
6 Xuladine pehkă o čem te phirăn les. O Axab teleardea korkoŕo pe khă drom, thai o Obadia teleardea korkoŕo pe aver drom.
7 Ta kana o Obadia sas po drom, dikta kă maladea le Ilias. O Obadia, prinjeandindoi les, bandi'lo tele le mosa pe phuw, thai phendea: „Tu san, raia muŕo o Ilia?”
8 O dea les anglal: „Me sîm; jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
9 Thai o Obadia phendea: „So bezex kărdem me, kaste des te robos tirăs ando vast le Axabohko, kaste mudarăll ma?
10 Juvindo sî o Rai, kă či ašilea poporo or thagarimos kai te na tradino muŕo stăpîno te roden tu; thai kana phenelas pe kă či san oče, thodea o thagarimos thai o poporo kodoa te solaxal kă či arakhlea tu.
11 Thai akana phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
12 Thai pala kodea, kana jeauatar tutar, o Duxo le Raiehko nigrăla tu či jeanau kai. Te jeaua te dau ašundimos le Axabos, thai či arakhăla tu, mudarălla ma.Thai sa o robo tiro daral le Raiestar dă anda pehko tărnimos.
13 Či phendea kadea mîŕă raiehkă so kărdem kana e Izabela mudardea le prooročen le Raiehkărăn? Sar garadem ăkh šell proročea le Raiehkă, po panvardeši ande vokh thanšudro thai čeaileardem le manŕăsa thai paiesa?
14 Thai akana tu phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!” O mudarălla ma.”
15 Ta o Ilia phendea lehkă: „Juvindo sî o Rai le oštirengo, savehko kanditorii sîm, kă ades avaua angloa Axab.”
O Ilia thai le prooročea le Ballohkă.
16 O Obadia, gălindoi angloa Axab, phendea lehkă pai buti kadea. Thai o Axab gălo angloa Ilia.
17 Kana dikhlea o Axab le Ilias, thai i phendea lehkă: „Tu san kodoa kai prikăjis le Israelos?”
18 O Ilia dea anglal: „Na me prikăji le Israelos; ta tu, thai o khăr te daddehko, anda kă meklean le mothodimata le Raiehkă thai gălean pala le Baalohkă.
19 Tide akana soa Israelo mande, po baŕobaro o Karmelo, thai kolen le štar šella thai panvardeši prooročea le Baalohkă thai le štară šella prooročen la Astarteeiakă, kai xan kai skafidi la Izabelati.”
20 O Axab tradea le solen ka sal šeave le Israelohkă, thai tidea le prooročen koa baŕobaro Karmelo.
21 Atunčeara o Ilia paši'lo dă soa poporo, thai phendea: „Ji kana kamen te langan dă lidui pînŕă? Kana o Rai sî o Dell, jean pala Leste; ta kana sî o Baal, jean pala o Baal!” O poporo či dea les anglal.
22 Thai o Ilia phendea le poporohkă: „Me korkoŕo ašilem anda prooročea le Raiehkă, ta kana le prooročea kle Baalohkă sî štar šella thai panvardeši.
23 Te den pe amengă dui guruwiça. On te alosarăn pehkă khă guruwiçî, saves te šinen les andel kotora, thai te thon les pel kašt, bi te thon iag. Thai me lašaraua o kolaver guruwiçî, thai thoa les pel kašt bi te thoau iag.
24 Pala kodea tume te akharăn o anau le devlehko tumarăhko; thai me akharaua o Anau le Raiehko. O del kai dela anglal andai iag, kodoa te avel o čeačio Dell. Thai soa poporo dea anglal, thai phendea: „Mišto!”
25 O Ilia phendea le prooročengă le Baalohkă: „Alosarăn tumengă khă guruwiçî anda kukola le dui, lašarăn les tume mai anglal, kă san mai but, thai akharăn o anau tumară devlehko; ta te na thon iag.”
26 On line o guruwiç kai line les, thai lašarde les. Thai akharde o anau le Baalohko, dădroboitu ji koa dopaši le desăhko, phendindoi: „Baale, ašun ame!” Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos. Thai xutenas roata karing o altarii kai kărdinesas les.
27 Koa dopaši le desăhko, o Ilia asaia pehkă lendar, thai phendea: „Den mui mai zurales, anda kă sî del; del pe godi varesoste, or sî les buti, or sî ando phirimos, or dašti kă sovel, thai uštela.”
28 On çîpisarde zurales, thai pala lendi phurikani buti, kărdine pehkă šindimata le săbiença thai le suliçănça, ji kana thavdea rat pa lende.
29 Kana nakhlo o dopaši le desăhko, dileai le, ji ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati. Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos, či ăkh sămno lino godeako.
30 O Ilia phendea atunči sa le poporohkă: „Pašon mandar!” Soa poporo paši'lo lestar. Thai o Ilia lašardea o altarii kai sas linčeardo.
31 Lea dešudui baŕ, pala o dindimos le semençiengo le šeavengo le Iakovohkă, savehkă o Rai phendeasas lehkă: „Israelo avela teo anau”,
32 thai vazdea le baŕănça kadalença khă altarii ando Anau le Raiehko. Kărdea ande rig le ataresti khă šanço, ande sao šonas pe dui măsurii sămînçăngă.
33 Thodea pala kodea le kašt, šindea andel kotora o guruwiçî, thai thodea les pel kašt. Pala kodea phendea: „Pherăn štar kănç paiesa, thai šorăn le po phabarimos dă sa thai pel kašt.” Thai kărdine kadea.
34 Pala kodea phendea: „Mai kărăn e buti kadea ăkh data.” Thai kărde lehkă pale ăkh data. Pala kodea phendea: „Mai kărăn i o trito data.” Thai mai kărdine lehkă i trito data.
35 O pai thavdelas poa altarii, thai pherdea paiesa o šanço.
36 Ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati, o prooroko o Ilia paši'lo thai phendea: „Raia, Devlla le Avraamohko, le Isaakohko thai le Israelohko! Kăr te jeangleol pe ades kă Tu san o Dell ando Israelo, kă me sîm o kanditorii Tiro, thai kă sa kadala butea kărdem le pala o mothodimos Tiro.
37 Ašun ma, Raia, ašun ma, anda kaste prinjeanel o poporo kadoa kă Tu, Raia, san o čeačio Dell, thai te amboldes kadea lengo illo karing o mišto!”
38 Atunči peli iag kata o Rai, thai phabardea o phabarimos dă sa, le kašt, le baŕ thai e phuw, thai çîrdea o pai kai sas ando šanço.
39 Kana dikhlea o poporo e buti kadea, peline le mosa pe phuw, thai phendine: „O Rai sî o čeačio Dell! O Rai sî o čeačio Dell!”
40 „Thon o vast pe le prooročea le Baalohkă”, phendea lengă o Ilia: „či iekh te na skăpil!” Thai thodine o vast pe lende, o Ilia uleardea le koa paioro o Chisono thai dealešuri oče.
O brîšind.
41 Pala kodea o Ilia phendea le Axabohkă: „Ankli ta xa thai pi; kă ašundeol pe braval brîšindesti.”
42 O Axab ankăsto te xal thai te pel. Ta o Ilia ankăsto po gor le Karmelohko, thai bandi'lo pe phuw, thodea pe le mosa maškar le čeanga,
43 thai phendea pehkă kanditorehkă: „Ankli thai dikta karing e marea.” O kanditorii ankăsto, dikhlea, thai phendea: „Nai khanči!” O Ilia phendea eftavarăs: „Jea pale.”
44 O eftato data, o kanditorii phendea: „Dikta kă vazdel pe khă noruço çînoro andai marea, sar khă palma manušesti.” O Ilia phendea: „Ankli, thai phen le Axabohkă: „Astar le grasten, thai de tu tele, kaste na atărdearăl tu o brîšind.”
45 Pa vareso leaka, le norea le čerehkă kali'le, lea te marăl e bravall, thai avilo khă brîšind baro. O Axab ankăsto ando urdon, thai teleardea ando Izreelo.
46 Thai o vast le Raiehko avilo poa Ilia, kai phanglea pehko maškar, thai prastaia angloa Axab ji koa šutimos ando Izreelo.