Învățăturile date lui Solomon la moarte
1 David se apropia de clipa morții și a dat îndrumări fiului său Solomon, zicând: 2 „Eu plec pe calea pe care merge toată lumea. Întărește-te și fii om! 3 Păzește poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbutești în tot ce vei face și oriîncotro te vei întoarce 4 și pentru ca Domnul să împlinească următoarele cuvinte, pe care le-a rostit pentru mine: ‘Dacă fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblând cu credincioșie înaintea Mea din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.’ 5 Știi ce mi-a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce a făcut celor două căpetenii ale oștirii lui Israel, lui Abner , fiul lui Ner, și lui Amasa , fiul lui Ieter. I-a omorât; a vărsat în timp de pace sânge de război și a pus sângele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc și pe încălțămintea din picioare. 6 Fă după înțelepciunea ta și să nu lași ca perii lui cei albi să se coboare în pace în Locuința morților. 7 Să te porți cu bunăvoință cu fiii lui Barzilai , Galaaditul, și ei să mănânce la masă cu tine, căci tot așa s-au purtat și ei cu mine, ieșindu-mi înainte când fugeam de fratele tău Absalom. 8 Iată că ai lângă tine pe Șimei , fiul lui Ghera, Beniamitul, din Bahurim. El a rostit împotriva mea mari blesteme în ziua când mă duceam la Mahanaim. Dar s-a coborât înaintea mea la Iordan și i-am jurat pe Domnul zicând: ‘Nu te voi omorî cu sabia.’ 9 Acum, tu să nu-l lași nepedepsit , căci ești un om înțelept și știi cum trebuie să te porți cu el. Să-i cobori perii albi însângerați în Locuința morților.” 10 David a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David. 11 Vremea cât a împărățit David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărățit șapte ani, iar la Ierusalim a împărățit treizeci și trei de ani. 12 Solomon a șezut pe scaunul de domnie al tatălui său David, și împărăția lui s-a întărit foarte mult.
Solomon omoară pe Adonia
13 Adonia, fiul Haghitei, s-a dus la Bat-Șeba, mama lui Solomon. Ea i-a zis: „Vii cu gânduri pașnice?” El a răspuns: „Da.” 14 Și a adăugat: „Am să-ți spun o vorbă.” Ea a zis: „Vorbește!” 15 Și el a zis: „Știi că împărăția era a mea și că tot Israelul își îndrepta privirile spre mine ca să fiu împărat. Dar împărăția s-a întors și a căzut fratelui meu, pentru că Domnul i-a dat-o. 16 Acum îți cer un lucru: nu-ți întoarce fața!” Ea i-a răspuns: „Vorbește!” 17 Și el a zis: „Spune, te rog, împăratului Solomon – căci nu se poate să nu te asculte – să-mi dea de nevastă pe Abișag, Sunamita.” 18 Bat-Șeba a zis: „Bine! Voi vorbi împăratului pentru tine.” 19 Bat-Șeba s-a dus la împăratul Solomon să-i vorbească pentru Adonia. Împăratul s-a sculat s-o întâmpine, s-a închinat înaintea ei și a șezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama împăratului și ea a șezut la dreapta lui. 20 Apoi a zis: „Am să-ți fac o mică rugăminte: să mă asculți!” Și împăratul i-a zis: „Cere, mamă, căci te voi asculta.” 21 Ea a zis: „Abișag, Sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia.” 22 Împăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentru ce ceri numai pe Abișag, Sunamita, pentru Adonia? Cere și împărăția pentru el, căci este fratele meu mai mare decât mine – pentru el, pentru preotul Abiatar și pentru Ioab, fiul Țeruiei.” 23 Atunci, împăratul a jurat pe Domnul zicând: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă nu-l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea! 24 Acum, viu este Domnul, care m-a întărit și m-a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David și care mi-a făcut o casă după făgăduința Lui, că astăzi va muri Adonia!” 25 Și împăratul Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit, și Adonia a murit.
Abiatar, scos din slujbă
26 Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot , la moșiile tale, căci ești vrednic de moarte, dar nu te voi omorî azi, pentru că ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David și pentru că ai luat parte la toate suferințele tatălui meu.” 27 Astfel, Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să împlinească cuvântul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.
Omorârea lui Ioab
28 Vestea aceasta a ajuns până la Ioab, care luase partea lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului și s-a apucat de coarnele altarului. 29 Au dat de știre împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului și că este la altar. Și Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: „Du-te și lovește-l!” 30 Benaia a ajuns la cortul Domnului și a zis lui Ioab: „Ieși, căci așa poruncește împăratul!” Dar el a răspuns: „Nu! Vreau să mor aici.” Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicând: „Așa a vorbit Ioab și așa mi-a răspuns.” 31 Împăratul a zis lui Benaia: „Fă cum a zis, lovește-l și îngroapă-l; și ia astfel de peste mine și de peste casa tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab fără temei. 32 Domnul va face ca sângele lui să cadă asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbați mai drepți și mai buni decât el și i-a ucis cu sabia, fără să fi știut tatăl meu David: pe Abner , fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Israel, și pe Amasa , fiul lui Ieter, căpetenia oștirii lui Iuda. 33 Sângele lor să cadă peste capul lui Ioab și peste capul urmașilor lui pentru totdeauna, dar David , sămânța lui, casa lui și scaunul lui de domnie să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului.” 34 Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a suit, a lovit pe Ioab și l-a omorât. El a fost îngropat în casa lui, în pustie. 35 Împăratul a pus în fruntea oștirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar a pus pe preotul Țadoc .
Omorârea lui Șimei
36 Împăratul a chemat pe Șimei și i-a zis: „Zidește-ți o casă la Ierusalim: să locuiești în ea și să nu ieși din ea ca să te duci într-o parte sau alta. 37 Să știi bine că, în ziua când vei ieși și vei trece pârâul Chedron, vei muri. Atunci, sângele tău va cădea asupra capului tău.” 38 Șimei a răspuns împăratului: „Bine! Robul tău va face cum spune domnul meu împăratul.” Și Șimei a locuit multă vreme la Ierusalim. 39 După trei ani, s-a întâmplat că doi slujitori ai lui Șimei au fugit la Achiș , fiul lui Maaca, împăratul Gatului. Au dat de știre lui Șimei zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat.” 40 Șimei s-a sculat, a pus șaua pe măgar și s-a dus la Gat, la Achiș, să-și caute slujitorii. Șimei s-a dus și și-a adus înapoi slujitorii din Gat. 41 Au dat de veste lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s-a întors. 42 Împăratul a chemat pe Șimei și i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul și nu ți-am spus eu hotărât: ‘Să știi că vei muri în ziua când vei ieși să te duci într-o parte sau alta’? Și nu mi-ai răspuns tu: ‘Bine, am înțeles’? 43 Pentru ce atunci n-ai ascultat de jurământul Domnului și de porunca pe care ți-o dădusem?” 44 Și împăratul a zis lui Șimei: „Știi înăuntrul inimii tale tot răul pe care l-ai făcut tatălui meu David; Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău. 45 Dar împăratul Solomon va fi binecuvântat și scaunul de domnie al lui David va fi întărit pe vecie înaintea Domnului.” 46 Și împăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, care a ieșit și a lovit pe Șimei, și Șimei a murit.
Astfel, împărăția s-a întărit în mâinile lui Solomon.
Le sîkaimata
dine le Solomonohkă koa mullimos.
1 O Davido pašolas la leakatar le mullimasti, thai dea phendimata pehkă šeavehkă le Solomonohkă, phendindoi:
2 Me telearau po drom kai jeal sai lumea. Zureauo thai au manuši!
3 Arakh le mothodimata le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, phirindoi ande Lehkă droma, thai arakhlindoi Lehkă krisa, le mothodimata Lehkă, pala sar sî ramome ande kris le Moisasti, kaste izbîndisis ande sa so kărăsa thai orkaring amboldesa tu,
4 thai anda ka o Rai te pherăl tukă kakala divanuri kai mothodea le anda mande: „Kana te šeave lena sama pe lengo drom, phirindoi pateaimasa angla Mande, anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, či avesa čiăkhdata meklino bi khă avimahko po skamin le raimahko le Israelohko.”
5 Jeanes so kărdea mangă o Ioab, o šeau la Çeuriako, so kărdea kolengă do šerăbarăngă la oštireako le Israelohkăreakă, le Abnerohkă, o šeau le Nerohko, thai le Amasahkă, o šeau le Ieterehko. Mudardea le; šordea ando čiro la pačeako rat mardimahko, thai thodea o rat le mardimahko po timiri savesa sas phanglo poa maškar thai pel podimata andal pînŕă.
6 Kăr pala teo xaraimos, thai te na mekăs ka lehkă ball le parne te ulen pačeasa ando khăr le mullimahko.
7 Te phiraves tu butlašimasa le šeavença le Barzilaiohkărănça, o Galaadito, thai i on te xan tusa kai skafidi; kă sa kadea phirade pe i on mança, ankăstindoi mangă anglal, kana našaoas anda teo phral o Absalomo.
8 Dikta kă sî tu paša tute le Šimeies, o šeau le Gherahko, o Beneamito, andoa Baxurimo. O dea ma bară armaia ando des kana jeauas ando Maxanaimo. Ta ulisto angla mande koa Iordano, thai solaxadem lehkă po Rai, phendindoi: „Či mudaraua tu la sabiasa.”
9 Akana tu te na mekăs les bidošalo; kă san khă manuši godeasa, thai jeanes sar te phirăs lesa. Te ulearăs lehkă ball ăl parne ratesa ando khăr le mullimahko.”
10 O Davido leales e lindri pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea le Davidosti.
11 O čiro sode thagarisardea o Davido poa Israelo sas štarvardeše băršengo: ando Xebrono thagarisardea efta bărši, thai ando Ierusalimo thagarisardea treanda thai trin bărši.
12 O Solomono bešlo po skamin le thagarimahko pehkă daddehko le Davidohko, thai o thagarimos lehko zurai'lo sa but.
O Solomono mudarăll ăl Adonias.
13 O Adonia, o šeau la Xaghiteiako, gălo kai Bat-Šeba, e dei le Solomonosti. Oi phendea lehkă: „Aves gîndurença lašimahkă?” O dea la anglal: „E.”
14 Thai mai phendea: „Sî te phenau tukă ăkh orba.” Oi phendea.” De duma!”
15 Thai o phendea lakă: „Jeanes kă o thagarimos sas muŕo, thai kă soa Israelo ortosardeasas pehkă dičimata karing mande kaste avau thagar. Ta o thagarimos amboldinisai'lo, thai pelo o phral muŕo, anda kă o Rai dea leskăles.
16 Akana mangau tukă khă buti: na ambolde teo mui!” Oi dea les anglal: „De duma!”
17 Thai o phendea: „Phen, rudi tu, le thagarehkă le Solomonohkă – kă či daštil pe te na ašunel tu – te del ma dă romni la Abišaga, e Sumanita.”
18 E Bat-Šeba phendea: „Mišto! Daua duma le thagaresa anda tute.”
19 E Bat-Šeba găli koa thagar o Solomono, te del lehkă duma andoa Adonia. O thagar ušti'lo te avel lakă anglal, bandi'lo angla late, thai bešlo po skamin pehkă raimahko. Thodea ta andine khă skamin anda e dei le thagaresti, thai oi bešli ande lesti čeči rig.
20 Pala kodea phendea: „Sî ma te kărau tukă khă çînoro rudimos: te ašunes ma!” Thai o thagar phendea lakă: „Mang, dale, kă ašunaua tu.”
21 Oi phendea: „E Abišag, e Sumanita, te avel dini dă romni te phralehkă le Adonaiehkă.”
22 O thagar o Solomono dea anglal pehka deiakă: „Anda soste mangăs dăsar la Abišaga, la Sumanita, anda o Adonia? Mang i o thagarimos anda leste – kă sî o phral muŕo mai baro sar mande – anda leste, anda o rašai o Abiatar, thai anda o Ioab, o šeau la Çeuriako.”
23 Atunčeara o thagar solaxadea po Rai, phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, kana či potinela la čivavasa o Adonia kadala divanuri!
24 Akana, juvindo sî o Rai, kai zureardea ma thai ankaladea ma po skamin le raimahko mîŕă daddehko le Davidohko, thai sao kărdea mangă khă khăr, pala o šinaimos Lehko, kă ades merălla o Adonia!”
25 Thai o thagar o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexoiadehko, kai maladea les; thai o Adonia mullo.
O Abiatar ankalado andoa kandimos.
26 O thagar phendea le rašahkă le Abiatarohkă: „Jea ando Anatoto kal phuwea tiră, kă san vereniko mullimahko; ta či mudaraua tu ades, anda kă phiradean o chivoto le Raiehko le Devllehko angla o dadd muro o Davido, thai anda kă lean rig ka sal dukhaimata mîŕă daddehkă.
27 Kadea o Solomono ankaladea le Abiataros anda o kandimos dă rašai le Raiehko, kaste pherăl o divano phendino le Raiestar poa khăr le Eliehko andoa Silo.
O mudarimos le Ioabahko.
28 O ašundimos kadoa arăslo ji koa Ioab, kai leasas rig le Adonaiasa, barem kă či leasas rig le Absolomosa. Thai o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai azbadui'lo le šingăndar le altarehkărăstar.
29 Dine ašundimos le thagares le Solomonos kă o Ioab našlo ande çăra le Raiesti, thai kă sî koa altari. Thai o Solomono tradea le Benaias, o šeau le Iexodaiahko phendindoi lehkă: „Jea thai malau les!”
30 O Benaia arăslo kai çăra le Raiesti, thai phendea le Ioabohkă: „Ankli! Kă kadea mothodea o thagar.” Ta o dea anglal: „Či! Kamau te merau koče.” O Benaia phendea e buti kadea le thagarehkă: „Kadea dea duma o Ioab, thai kadea dea ma anglal.”
31 Thai o thagar phendea le Benaiahkă: „Kăr sar phendea, malav les, thai praxosar les; thai le kadea pa mande thai poa khăr mîŕă daddehko o rat kai šordea les o Ioabo bi došako.
32 O Rai kărăla ka lehko rat te perăl pa lehko šero, anda kă maladea dui manuši orta thai mai laše dă sar leste, thai mudardea le la sabiasa, bi te jeanglino muŕo dadd o Davido: le Abneros, o šeau le Nerohko, thai le Amsas, o šeau le Ieterohko, o šerobaro le Iudahko.
33 O rat lengo te perăl po šero le Ioabahko thai poa šero lehkă avimatăngo anda orkana; ta o Davido, thai e sămînça lesti, o khăr lehko thai o skamin lehko le raimahko, te aveles rig pačeatar ande večia andai rig le Raiesti.”
34 O Benaia, o šeau le Iexoiadahko, ankăsto, maladea le Ioabas, thai mudardea les. O sas praxome ande lehko khăr, ande pustia.
35 O thagar thodea anglal ande oštirea le Benaias, o šeau le Ioxaiadahko, ando than le Ioabahko, ta ando than le Abiatarohko thodea le rašas le Çodokos.
O mudarimos le Šimeiohko.
36 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Vazde tukă ăkh khăr ando Ierusalimo: kaste bešes ande late, thai te na ankles anda leste kaste jeas ande khă rig or ande kolaver.
37 Te jeanes mišto kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa. Atunčeara o rat tiro perăla pa teo šero.
38 O Šimei dea anglal le thagares: „Mišto! O robo tiro kărăla sar mothol o rai muŕo, o thagar.” Thai o Šimei bešlo but čiro ando Ierusalimo.
39 Pala trin bărši, kărdilea kă dui kanditorea le Šimeiehkă našline koa Achišo, O šeau le Maakahko, o thagar le Gatohko. Dine ašundimos le Šimeies, phendindoi: „Dikta kă te kanditorea sî ando Gato.”
40 O Šimei ušti'lo thodea e šaua po grast, thai gălo ando Gato koa Achišo, te rodel pehkă kanditoren. O Šimei gălo, thai andea parpale pehkă kanditoren andoa Gato.
41 Dine ašundimos le Solomonos kă o Šimei teleardea andoa Ierusalimo ando Gato, thai kă amboldi'lo.
42 O thagar akhardea le Šimeies, thai phendea lehkă: „Či thodem tu me te solaxas po Rai, thai či phendem tukă xotărîme: „Te jeanes kă merăsa kă ando des kana anklesa thai nakhăsa o nanilaš o Chedrono, merăsa?” Thai či dean ma anglal tu: „Mišto! ateardem?”
43 Anda soste atunčeara či ašundean e solax le Raiesti, thai o mothodimos kai demas tu?”
44 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Jeanes andră ande teo illo tiro soa nasul kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă; o Rai amboldea soa nasulimos pa teo šero.
45 Ta o thagar o Solomono avela dinodumadpmišto, thai o skamin le raimahko le Davidohko avela zureardo ande vešničia angloa Rai.”
46 Thai o thgar mothodea le Benaiahkă, o šeau le Iexodiahko, sao ankăsto thai maladea le Šimeios; thai o Šimei mullo. Kadeadar, o thagarimos zurai'lo andel vast le Solomonohkă.