Biruința lui Ahab
1 Ben-Hadad, împăratul Siriei, și-a strâns toată oștirea – avea cu el treizeci și doi de împărați, cai și care. S-a suit, a împresurat Samaria și a început lupta împotriva ei. 2 A trimis în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să-i spună: „Așa vorbește Ben-Hadad: 3 ‘Argintul și aurul tău sunt ale mele, nevestele și cei mai frumoși copii ai tăi sunt tot ai mei.’” 4 Împăratul lui Israel a răspuns: „Împărate, domnul meu, fie cum zici! Sunt al tău cu tot ce am.” 5 Solii s-au întors și au zis: „Așa vorbește Ben-Hadad: ‘Am trimis să-ți spună: «Să-mi dai argintul și aurul tău, nevestele și copiii tăi.» 6 De aceea, voi trimite mâine, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îți vor scormoni casa ta și casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe tot ce ai mai scump și vor lua.’” 7 Împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrânii țării și a zis: „Vedeți bine și înțelegeți că omul acesta ne vrea răul, căci a trimis să-mi ceară nevestele și copiii, argintul și aurul, și n-am zis că nu i le dau!” 8 Toți bătrânii și tot poporul au zis lui Ahab: „Nu-l asculta și nu te învoi.” 9 Și el a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneți domnului meu, împăratul: ‘Voi face tot ce ai trimis să ceri robului tău întâia dată, dar lucrul acesta nu-l pot face.’” Solii au plecat și i-au dus răspunsul. 10 Ben-Hadad a trimis să spună lui Ahab: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor de va ajunge praful Samariei să umple mâna întregului popor care mă urmează!” 11 Și împăratul lui Israel a răspuns: „Cine încinge armele să nu se laude ca cel ce le pune jos!” 12 Când a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut cu împărații în corturi și a zis slujitorilor lui: „Pregătiți-vă!” Și ei s-au pregătit de năvală împotriva cetății. 13 Dar iată că un proroc s-a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, și a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Vezi toată această mulțime mare? O voi da astăzi în mâinile tale, ca să cunoști că Eu sunt Domnul.’” 14 Ahab a zis: „Prin cine?” Și el a răspuns: „Așa vorbește Domnul: ‘Prin slujitorii mai-marilor peste ținuturi.’” Ahab a zis: „Cine va începe lupta?” Și el a răspuns: „Tu.” 15 Atunci, Ahab a numărat slujitorii mai-marilor peste ținuturi și s-au găsit două sute treizeci și doi și, după ei, a numărat tot poporul, pe toți copiii lui Israel, și erau șapte mii. 16 Au făcut o ieșire pe la miazăzi. Ben-Hadad bea și se îmbăta în corturile lui cu cei treizeci și doi de împărați care-l ajutau. 17 Slujitorii mai-marilor peste ținuturi au ieșit cei dintâi. Ben-Hadad a cercetat și i-au spus astfel: „Au ieșit niște oameni din Samaria.” 18 El a zis: „Dacă ies pentru pace, prindeți-i vii și, chiar dacă ies pentru luptă, prindeți-i vii.” 19 Când au ieșit din cetate, slujitorii mai-marilor peste ținuturi și armata care-i urma 20 a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, și sirienii au luat-o la fugă. Israel i-a urmărit. Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu niște călăreți. 21 Împăratul lui Israel a ieșit, a lovit caii și carele și a pricinuit sirienilor o mare înfrângere.
A doua biruință asupra lui Ben-Hadad
22 Atunci, prorocul s-a apropiat de împăratul lui Israel și i-a zis: „Du-te, întărește-te, cercetează și vezi ce ai de făcut, căci, la anul , împăratul Siriei se va sui din nou împotriva ta.” 23 Slujitorii împăratului Siriei i-au zis: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munților, de aceea au fost mai tari decât noi. Dar ia să ne luptăm cu ei în câmpie și se va vedea dacă nu vom fi mai tari decât ei. 24 Fă și lucrul acesta: scoate pe fiecare din împărați de la locul lui și înlocuiește-i cu căpetenii 25 și fă-ți o armată ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâția cai și tot atâtea care. Apoi să ne batem cu ei în câmpie și se va vedea dacă nu vom fi mai tari decât ei.” El i-a ascultat și a făcut așa. 26 În anul următor, Ben-Hadad a numărat pe sirieni și s-a suit la Afec să lupte împotriva lui Israel. 27 Copiii lui Israel au fost numărați și ei; au primit merinde și au ieșit în întâmpinarea sirienilor. Au tăbărât în fața lor ca două turme mici de capre, pe când sirienii umpleau țara. 28 Omul lui Dumnezeu s-a apropiat și a zis împăratului lui Israel: „Așa vorbește Domnul: ‘Pentru că sirienii au zis: «Domnul este un dumnezeu al munților, și nu un dumnezeu al văilor», voi da toată această mare mulțime în mâinile tale și veți ști că Eu sunt Domnul.’” 29 Au stat tăbărâți șapte zile unii în fața altora. În ziua a șaptea, au început lupta și copiii lui Israel au omorât sirienilor o sută de mii de oameni pedestrași, într-o zi. 30 Ceilalți au fugit în cetatea Afec și a căzut zidul cetății peste douăzeci și șapte de mii de oameni care mai rămăseseră.
Ahab dă drumul lui Ben-Hadad
Ben-Hadad fugise și el în cetate și umbla din odaie în odaie. 31 Slujitorii lui i-au zis: „Iată, am auzit că împărații casei lui Israel sunt niște împărați miloși: să ne încingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre și să ieșim la împăratul lui Israel – poate că te va lăsa cu viață.” 32 Și-au pus saci împrejurul coapselor și funii împrejurul capului, s-au dus la împăratul lui Israel și au zis: „Robul tău Ben-Hadad a zis: ‘Lasă-mă cu viață!’” Ahab a răspuns: „Mai este încă în viață? Este fratele meu!” 33 Oamenii aceștia au luat lucrul acesta ca un semn bun și s-au grăbit să-l ia pe cuvânt și să zică: „Ben-Hadad este fratele tău!” Și el a zis: „Duceți-vă și aduceți-l!” Ben-Hadad a venit la el și Ahab l-a suit în carul lui. 34 Ben-Hadad i-a zis: „Îți voi da înapoi cetățile pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău și-ți vei face ulițe în Damasc, cum făcuse tatăl meu în Samaria.” „Și eu”, a răspuns Ahab, „îți voi da drumul, făcând un legământ.” A făcut legământ cu el și i-a dat drumul. 35 Unul din fiii prorocilor a zis tovarășului său, după porunca Domnului: „Lovește-mă, te rog!” Dar omul acela n-a vrut să-l lovească. 36 Atunci, el i-a zis: „Pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului, iată, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu.” Și, când a plecat de la el, l-a întâlnit un leu și l-a omorât. 37 A găsit pe un alt om și a zis: „Lovește-mă, te rog!” Omul acela l-a lovit și l-a rănit. 38 Prorocul s-a dus și s-a așezat pe drumul împăratului și s-a legat la ochi. 39 Când a trecut împăratul , prorocul a strigat și i-a zis: „Robul tău era în mijlocul luptei și iată că un om se apropie și-mi aduce pe un alt om, zicând: ‘Păzește pe omul acesta; dacă va fugi, viața ta va răspunde pentru viața lui sau vei plăti un talant de argint!’ 40 Și, pe când robul tău făcea câte ceva încoace și încolo, omul s-a făcut nevăzut.” Împăratul lui Israel i-a zis: „Aceasta îți este osânda; tu însuți ai rostit-o.” 41 Îndată, prorocul și-a scos legătura de la ochi, și împăratul lui Israel l-a cunoscut că făcea parte din proroci. 42 El a zis atunci împăratului: „Așa vorbește Domnul: ‘Pentru că ai lăsat să-ți scape din mâini omul pe care-l sortisem nimicirii, viața ta va răspunde pentru viața lui și poporul tău, pentru poporul lui.’” 43 Împăratul lui Israel s-a dus acasă trist și mânios și a ajuns la Samaria.
O izbîndimos le Axabohko.
1 O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, tidea sa pesti oštirea: sas les pesa treanda thai dui thagara, grast thai urdona. Ankăsto, dearoata e Samaria thai thodea o mardimos pa late.
2 Tradea ande četatea solea koa Axab, o thagar le Israelohko, te phenen lehkă: „Kadea del duma o Ben-Xadad:
3 „O rup thai o sumnakai tiro sî mîŕă, le romnea thai le mai mîndri šaoŕă tiră sî sa mîŕă.”
4 O thagar le Israelohko dea les anglal: „Thagarina, raia muŕo, avela sar phenes! Sîm tiro ku sa so sîma.”
5 Le solea amboldine pe, thai phendine: „Kadea del duma o Ben-Xadad: „Tradem te phenen tukă: „Te des ma o rup thai o sumnakai tiro, le romnean thai te šaven.
6 Anda kodea, tradaua texara, koa čeaso kadoa, le kanditoren mîŕăn tute. On budulina o khăr tiro, thai le khăra te kanditorengă, thona o vast pe so sî tu mai kuči, thai lena.”
7 O thagar le Israelohko akhardea peste sa le phurăn le čemehkă thai phendea lengă: „Dikhăn mišto thai atearăn kă o manuši kadoa kamel amaro nasul; kă tradea te mangăl mîŕă romnean thai le šaoŕăn, o rup thai o sumnakai, thai či phendem kă či dau lehkă le!”
8 Sa le phură thai soa poporo phendine le Axabohkă: „Na ašun les thai na de les.”
9 Thai o phendea le solengă le Ben-Xadadohkă: „Phenen mîŕă raiehkă, le thagarehkă: „Kăraua sa so tradean te mangăs te robohkă anglal data; ta e buti kadea našti kărau la.” Le solea telearde thai nigărde lehkă o phendimos.
10 O Ben-Xadad tradea te phenen le Axabohkă: „Te došaven ma le zeia sa lengă zuralimasa, te arăsăla e poši la Samariati te pherăl o vast sa le poporohko kai avel pala mande!”
11 Thai o thagar le Israelohko dea anglal: „Kon nikrăl le arme, te na lăudil pe sar kukoa kai thole tele!”
12 Kana ašundea o Ben-Xadad o phendimos kadoa, bešelas koa pimos le thagarença andel çăre, thai phendea pehkă kanditorengă: „Lašarăn tume!” Thai on lašarde pe te den năvala pai četatea.
13 Ta dikta kă ăkh prooroko paši'lo paša o Axab, o thagar le Israelohko, thai phendea: „Dikhăs tu soa kadoa baro butimos baro? Daua la ades ande te vast, kaste prinjeanes kă Me sîm o Rai.”
14 O Axab phendea: „Anda kaste?” Thai o dea les anglal: „Kadea del duma o Rai: „Andal kanditorea le mai bară la phuweakă.” O Axab phendea: „Kon šola pe mai anglal koa mardimos?” Thai o dea les anglal: „Tu.”
15 Atunči o Axab dindea le kanditoren mai bară pa le phuwea, thai arakhadi le dui šella thai tranda thai dui, thai pala lende, dindea soa poporo, sa le šaven le Isralohkă, thai sas efta mii.
16 Kărdine khă ankăstimos karing avelodes. O Ben-Xadad pelas thai mateolas ande le çăre lehkă kole treanda thau duie thagarença kai kandenas les.
17 Le kanditorea le mai bară pa le phuwea ankăste mai anglal. O Ben-Xadad rodea thai dikhlea, thai phende lehkă kadea: „Ankăste varesar manuši andai Samaria.”
18 O phendea: „Kana anklen andai pačea, astarăn le juvinde; thai i orta te anklena anda o mardimos, astarăn le juvinde.”
19 Kana ankăste andai četatea le mai bară pa le phuwea thai e armata kai avelas lença,
20 Orsao maladea le manušes angla leste, thai le Sirienea line la te našen. O Israelo gălo pala lende. O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, skăpisardea pe khă grast, varesarănça ankăstitorea.
21 O thagar le Israelohko ankăsto, maladea le grasten thai le urdonen, thai kărdea le Sirianengă khă baro phadimos.
O duito izbîndimos pa o Ben-Xadad.
22 Atunčeara o prooroko paši'lo le thagarestar le Israelohkărăstar, thai phendea: „Jeatar, zureao, rode thai dikh so sî tu kărimahko, kă o bărši kai avela o thagar la Siriako ankla pale pa tute.”
23 Le kanditorea le thagarehkă la Siriako phendine lehkă: „o Dell lengo sî khă del le baŕbarăngo; anda kodea sas mai zurale sar amende. Ta leta te maras ame lença po islazo, thai dičiola pe kana či avasa mai zurale sar lende.
24 Kăr i e buti kadea: ankalau sako iekhăs anda le thagar anda lengo than, thai paruv le ăl šerăbarănça;
25 thai kăr tukă ăkh armata sar kutea kai xasardean la, sa kaditi grastença thai sa kaditi urdonença. Pala kodea te maras ame lença ando islazo, thai dičiola pe te na avasa mai zurale sar lende.” O ašundea le, thai kărdea kadea.
26 Ando bărši o kolaver o Ben-Xadado dindea le Sirienien, thai ankăsto ando Afeko kaste marăl pe le Israelosa.
27 Le šeave le Israelohkă sas dinde i on; dea pe lengă xabenata, thai ankăste angla le Sirienea. Avile angla lende, sar dui turme çînora busneangă, ta le Sirienea pherănas o čem.
28 O manuši le Devllehko paši'lo thai phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă le Sirienea phendine: „O Rai sî khă del le baŕăbarăngo thai nai khă del le xarengo,” daua sa kadoa baro butimos ande te vast, thai jeanena kă Me sîm o Rai.”
29 Bešline tidine efta des aver angloa mui le kolavrăngo. Ando eftato des line te marăn pe, thai le šeave le Israelohkă mudarde le Sirianengă ăkh šell mii manuši kai jeanas telal ande khă des.
30 Le kolaver našle ande četatea Afek, thai pelo o zîdo la četateako pa biši thai efta mii manuši kai mai ašilesas.
O Axab del drom le Ben-Xadados.
O Ben-Xadad našlosas i o ande četatea, thai phirălas odaia anda odaiate.
31 Lehkă kanditorea phende lehkă: „Dikta, ašundeam kă le thagar le khărăhkă le Israelohkă sî varesar thagar kai fal le nasul; te phandas amară tičiuri gonença, te thoas amengă šelle pe amară šeră, thai te ankleas koa thagar le Israelohko: daštila pe te mekăl ame čivavasa.”
32 Thodine pehkă gone pal tičiuri thai šelle poa šero, găline koa thagar le Israelohko, thai phendine: „O robo tiro o Ben-Xadad phendea: „Mekh ma čivavasa!” O Axab dea anglal: „Mai sî inkă ande čivava? Sî muŕo phral!”
33 Le manuši kadala line e buti kadea sar khă sămno lašo, thai telearde sigo te len les po divano thai te phenen: „Ben-Xadad o sî o phral tiro!” Thai o phendea:
„Jean thai anen mangă les!” O Ben-Xadad avilo leste, thai o Axab ankăstea les ande pehko urdon.
34 O Ben-Xadad phendea lehkă: „Daua tu parpale le četăçi kai lea le muŕo dadd kata teo dadd; thai kăraua tukă uliçî ando Damasko, sar kărdeasas muŕo dadd ande Samaria.” „Thai me,” dea les anglal o Axab,” daua tu drom, kărindoi khă phanglimos.” Kărdea phanglimos lesa, thai dea les drom.
35 Iekh anda le šeave le prooročengă phendea pehkă jenehkă: „Malav ma, rudi tu!” Ta o manuši kodoa či kamblea te malavel les.
36 Atunčeara o phendea: „Anda kă či ašundean o mui le Raiehko, dikta, kana telearăsa mandar, mudarălla tu khă leo. Thai kana teleardea lestar, arakhlea les khă leo thai mudardea le.
37 Arakhlea aver manuši, thai phendea: „Malav ma, rudi tu! O manuši kodoa maladea les, thai dukhadea les.
38 O prooroko gălo thai thodea pe po drom le thagarehko, thai phanglea pe kal iakha.
39 Kana nakhlo o thagar o prooroko çîpisardea, thai phendea: „Teo robo sas ando maškar le mardimahko; thai diktă khă manuši paši'lo thai andea mangă aver manuši, phendindoi: „Arakh kakale manušes; te našela, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, or potinesa khă talantosa rupuno!
40 Ta kana teo robo kărălas po vareso orde or întea, o manuši kărdi'lo bidikhlino.” O thagar le Israelohko phendea lehkă: „Kadea sî teo došalimos; tu korkoŕo phendean les.”
41 Iekhatar o prooroko dea rigate pehko phanglimos katal iakha, thai o thagar le Israelohko prinjeandea les kă kărălas rig anda le prooročea.
42 O phendea atunči le thagarehkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă meklean te skăpil tukă andal vast o manuši kai dindemas les xasarimahko, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, thai teo poporo anda lehko poporo.”
43 O thagar le Israelohko gălo khără, tristo thai xolleariko, thai arăslo ande Samaria.