Via lui Nabot
1 După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, lângă casa lui Ahab, împăratul Samariei. 2 Și Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta să fac din ea o grădină de verdețuri, căci este foarte aproape de casa mea. În locul ei îți voi da o vie mai bună sau, dacă-ți vine mai bine, îți voi plăti prețul ei în argint.” 3 Dar Nabot a răspuns lui Ahab: „Să mă ferească Domnul să-ți dau moștenirea părinților mei!” 4 Ahab a intrat în casă trist și mâniat din pricina cuvintelor pe care i le spusese Nabot din Izreel: „Nu-ți voi da moștenirea părinților mei!” Și s-a culcat pe pat, și-a întors fața și n-a mâncat nimic. 5 Nevastă-sa, Izabela, a venit la el și i-a zis: „Pentru ce îți este tristă inima și nu mănânci?” 6 El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot din Izreel și i-am zis: ‘Dă-mi via ta pe preț de argint sau, dacă vrei, îți voi da o altă vie în locul ei.’ Dar el a zis: ‘Nu pot să-ți dau via mea!’” 7 Atunci, Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Oare nu domnești tu acum peste Israel? Scoală-te, ia și mănâncă și fii cu inima veselă, căci eu îți voi da via lui Nabot din Izreel!” 8 Și ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu pecetea lui Ahab și le-a trimis bătrânilor și dregătorilor care locuiau cu Nabot în cetatea lui. 9 Iată ce a scris în aceste scrisori: „Vestiți un post, puneți pe Nabot în fruntea poporului 10 și puneți-i în față doi oameni de nimic, care să mărturisească astfel împotriva lui: ‘Tu ai blestemat pe Dumnezeu și pe împăratul!’ Apoi scoateți-l afară, împroșcați-l cu pietre și să moară.” 11 Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrânii și dregătorii care locuiau în cetate au făcut cum le spusese Izabela, după cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea. 12 Au vestit un post și au pus pe Nabot în fruntea poporului. 13 Cei doi oameni de nimic au venit și s-au așezat în fața lui și acești oameni răi au mărturisit așa înaintea poporului, împotriva lui Nabot: „Nabot a blestemat pe Dumnezeu și pe împăratul!” Apoi l-au scos afară din cetate, l-au împroșcat cu pietre și a murit. 14 Și au trimis să spună Izabelei: „Nabot a fost împroșcat cu pietre și a murit.” 15 Când a auzit Izabela că Nabot fusese împroșcat cu pietre și că murise, a zis lui Ahab: „Scoală-te și ia în stăpânire via lui Nabot din Izreel, care n-a vrut să ți-o dea pe preț de argint, căci Nabot nu mai trăiește, a murit.” 16 Ahab, auzind că a murit Nabot, s-a sculat să se coboare la via lui Nabot din Izreel ca s-o ia în stăpânire.
Vestirea pedepsei
17 Atunci, cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie, Tișbitul, astfel: 18 „Scoală-te și coboară-te înaintea lui Ahab, împăratul lui Israel, la Samaria ; iată-l, este în via lui Nabot, unde s-a coborât s-o ia în stăpânire. 19 Să-i spui: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu ești tu un ucigaș și un hoț?»’ Și să-i mai spui: ‘Așa vorbește Domnul: «Chiar în locul unde au lins câinii sângele lui Nabot vor linge câinii și sângele tău.»’” 20 Ahab a zis lui Ilie: „M-ai găsit , vrăjmașule?” Și el a răspuns: „Te-am găsit, pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea Domnului. 21 Iată ce zice Domnul: ‘Voi aduce nenorocirea peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este al lui Ahab, fie rob , fie slobod în Israel, 22 și voi face casei tale cum am făcut casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și casei lui Baeșa , fiul lui Ahia, pentru că M-ai mâniat și ai făcut pe Israel să păcătuiască.’” 23 Domnul a vorbit și despre Izabela și a zis: „Câinii vor mânca pe Izabela lângă întăritura Izreelului. 24 Cine va muri în cetate din casa lui Ahab va fi mâncat de câini, iar cine va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului.” 25 N-a fost nimeni care să se fi vândut pentru ca să facă ce este rău înaintea Domnului ca Ahab, pe care nevastă-sa Izabela îl ațâța la aceasta. 26 El a lucrat în chipul cel mai urâcios, mergând după idoli, cum făceau amoriții, pe care-i izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
Smerirea lui Ahab
27 După ce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab și-a rupt hainele, și-a pus un sac pe trup și a postit: se culca cu sacul acesta și mergea încet. 28 Și cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie, Tișbitul, astfel: 29 „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieții lui, ci în timpul vieții fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!”
E răz le Nabotosti.
1 Pala kadala butea, dikta so kărdi'lo. O Naboto andoa Izreelo, sas les khă răz ando Izreelo, paša o khăr le Axabohko, o thagar la Samariako.
2 Thai o Axab dea duma kadea le Nabatohkă: „Dema man e răz tiri, te kărau anda late khă bar zălelenimatăndi, kă sî but paše mîŕă khărăstar. Ando than lako daua tu khă răz mai laši, or te avela tukă mai mišto, potinaua tukă o potindimos lako ando rup.”
3 Ta o Naboto dea anglal le Axabos: „Te arakhăl ma o Rai te dau tu o mandimos mîŕă daddengo!”
4 O Axab šutea pe ando khăr, tristo thai xolleariko, andai doši le divanurendi kai phendeasas lehkă le o Naboto andoa Izreelo: „Či daua tu o mandimos mîŕă daddengo!” Thai suto po pato, thai amboldea pehko mui, thai či xalea khanči.
5 Lesti romni e Izabela avili leste, thai phendea lehkă: „Anda soste sî tristo teo illo thai či xas?”
6 O dea la anglal: „Dem duma le Nabatosa andoa Izreelo, thai phendem lehkă: „Dema e răz tiri po potindimos rupehko; or, kana kames daua tu aver răz ande lako than.” Ta o phendea: „Našti te dau tu mîŕî răz!”
7 Atunči e Izabela, lesti romni, phendea lehkă: „Ta na tu rais akana tu poa Israelo? Ušti, le thai xa thai au le illesa vesălo, kă me daua tu e răz le Nabatosti andoa Izreelo!”
8 Thai oi ramosardea varesar lilla ando anau le Axabohko, thai paftardea le la pečetasa le Axabosti, thai tradea le ăl phurăngă thai le dregătorengă kai bešenas le Nabatosa ande lesti četatea.
9 Dikta so ramosardea ande kadala lilla: „Kărăn khă thodimos; thai thon le Nabatos anglal ando čikat le poporohko,
10 thai thon angla leste dui manuši khančehkă, kai te den duma kadea pa leste: „Tu dean armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankalaven les avri, thai den baŕănça ande leste, thai te merăll.”
11 Le manuši andai četatea le Nabatosti, le phură thai le dregătorea kai bešenas oče ande četatea, kărdine sar phendea lengă e Izabela, pala sar sas ramome ande le lilla kai tradeasas le oi.
12 Dine ašundimos khă thodimos, thai thode le Nabatos ando čikat le poporohko.
13 Kola dui manuši le khančehkă avile thai thodine pe angla leste; thai kadala manuši le jungale phendine kadea angloa poporo, poa Nabato: „O Nabato dea armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankaladine les avri andai četatea, šudine baŕănça ande leste, thai mullo.
14 Thai tradine te phenen la Izabelakă: „O Nabat sas šudino baŕănça, thai mullo.”
15 Kana ašundea e Izabela kă o Nabat sas šudino baŕănça thai kă mullosas, phendea le Axabohkă: „Ušti thai le ando stăpînimos e răz le Nabatosti andoa Izreelo, kai či kamblea te del tukă lsa po potindimos le rupehko; kă o Nabato či mai trail, mullo.”
16 O Axab, ašundindoi kă mullo o Nabato, ušti'lo te ulel kai răz le Nabotosti andoa Izreelo kaste lel la ando stăpînimos.
O phendimos le došaimahko.
17 Atunči o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, o Tibšito, kadea:
18 „Ušti thai uli angloa Axab, o thagar le Israelohko ande Samaria; dikta les ande răz le Nabatosti, kai ulisto te lel la ando stăpînimos.
19 Te phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Či san tu khă mudarditorii thai ăkh čior?” Thai te mai phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Orta ando than kai čeaŕle le jukăl o rat le Nabatohko, čearăna le jukăl i o rat tiro.”
20 O Axab phendea le Iliahkă: „Arakhlean ma, dušmanona?” Thai o dea les anglal: „Arakhlem tu, anda kă bitindean tu, kaste kărăs so sî nasul angloa Rai.”
21 „Dikta so phenel o Rai: „Anaua o prikăjimos pa tute; thai šilavaua tu, xasaraua orkas avela le Axabohko, avela robo, avela slobodo ando Israelo,
22 thai kăraua te khărăhkă sar kărdem le khărăhkă le Ierobomohkă, o šeau le Nebatohko, thai le khărăhkă le Baešahkă, o šeau le Axiahko, anda kă xolleardean Ma thai kărdean le Israelos te bezexarăl.”
23 O Rai dea duma i pai Izabela, thai phendea: „Le jukăl xana la Izabela paša o zuralimos le Iezeerohko.
24 Kon merălla ande četatea andoa khăr le Axabohlo, avela xalo le juklendar, ta kon merălla po kîmpo avela xalo le čirikleandar le čerehkă.”
25 Nas khonikh kai te bitindino pe kaste kărăl nasul angloa Rai, sar o Axab, kai lesti romni e Izabela çosardea les ka kadea.
26 O buteardea ando tipo o mai urîçîmahko, phirindoi pala le idolea, sar kărănas le Amoriçea, kai našadeasas le o Rai angla le šeave le Israelohkă.
O peraimostele le Axabohko.
27 Pala so ašundea le divanuri le Iliahkă, o Axab šindea pehkă çoale, lea khă gono pe pehko stato, thai postisardea: uštelas le gonesa kadalesa, thai phirălas lokăs:
28 Thai o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, le Tišbitohkă, kadea:
29 „Dikhlean sar mekleapetele o Axab angla Mande? Anda kă mekleapetele, či anua o prikăjimos ando čiro lehka čivavako; ta ando čiro la čivavako lehkă šavehko anaua o prikăjimos ande lehko khăr!”