Legământul cu Iosafat
1 Au stat trei ani liniștiți, fără să fie război între Siria și Israel. 2 În anul al treilea, Iosafat , împăratul lui Iuda, s-a coborât la împăratul lui Israel. 3 Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: „Știți că Ramot din Galaad este al nostru. Și noi stăm fără grijă, în loc să-l luăm înapoi din mâinile împăratului Siriei.” 4 Și a zis lui Iosafat: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?” Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: „Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.” 5 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, cuvântul Domnului.” 6 Împăratul lui Israel a strâns pe proroci, în număr de aproape patru sute, și le-a zis: „Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad sau să mă las?” Și ei au răspuns: „Suie-te și Domnul îl va da în mâinile împăratului.” 7 Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al Domnului, ca să-L putem întreba?” 8 Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu-mi prorocește nimic bun, nu prorocește decât rău: este Mica, fiul lui Imla.” Și Iosafat a zis: „Să nu vorbească împăratul așa!” 9 Atunci, împăratul lui Israel a chemat un dregător și a zis: „Trimite și adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.” 10 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau, fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești, în locul de la intrarea porții Samariei. Și toți prorocii proroceau înaintea lor. 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Cu coarnele acestea vei bate pe sirieni până îi vei nimici.’” 12 Și toți prorocii proroceau la fel, zicând: „Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbândi și Domnul îl va da în mâinile împăratului.” 13 Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit așa: „Iată că prorocii, într-un glas, prorocesc bine împăratului; să fie dar și cuvântul tău ca al fiecăruia din ei! Vestește-i bine!” 14 Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce-mi va spune Domnul.” 15 Când a ajuns la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad sau să ne lăsăm?” El a răspuns: „Suie-te, căci vei izbândi și Domnul îl va da în mâinile împăratului.” 16 Și împăratul i-a zis: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?” 17 Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munți, ca niște oi care n-au păstor. Și Domnul zice: ‘Oamenii aceștia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace.’” 18 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ți-am spus că el nu prorocește nimic bun despre mine, ci prorocește numai rău?” 19 Și Mica a zis: „Ascultă dar cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Lui de domnie și toată oștirea cerurilor stând lângă El, la dreapta și la stânga Lui. 20 Și Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramot din Galaad și să piară acolo?’ Și au răspuns unul într-un fel, altul într-altul. 21 Și un duh a venit și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’ 22 Domnul i-a zis: ‘Cum?’ ‘Voi ieși’, a răspuns el, ‘și voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei amăgi și-ți vei ajunge ținta; ieși și fă așa!’ 23 Și acum , iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor prorocilor tăi care sunt de față. Dar Domnul a hotărât lucruri rele împotriva ta.” 24 Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz și a zis: „Pe unde a ieșit Duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?” 25 Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.” 26 Împăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai-marele cetății, și la Ioas, fiul împăratului, 27 și să le spui: ‘Așa vorbește împăratul: «Puneți pe omul acesta la închisoare și hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace.»’” 28 Și Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a vorbit prin mine.” Apoi a mai zis: „Auziți, popoare toate.”
Moartea lui Ahab
29 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad. 30 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă, dar tu îmbracă-te cu hainele tale împărătești.” Și împăratul lui Israel și-a schimbat hainele și s-a dus la luptă. 31 Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci și două de căpetenii ale carelor lui: „Să nu vă luptați nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci să vă luptați numai cu împăratul lui Israel.” 32 Când au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: „Negreșit, acesta este împăratul lui Israel.” Și s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos un țipăt. 33 Căpeteniile carelor, văzând că nu este împăratul lui Israel, s-au depărtat de el. 34 Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: „Întoarce și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt greu rănit.” 35 Lupta a fost din ce în ce mai crâncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în fața sirienilor și seara a murit. Sângele a curs din rană înăuntrul carului. 36 La apusul soarelui, s-a strigat prin toată tabăra: „Să plece fiecare în cetatea lui și să plece fiecare în țara lui, 37 căci a murit împăratul.” S-au întors la Samaria și împăratul a fost îngropat la Samaria. 38 Când au spălat carul în iazul Samariei, câinii au lins sângele lui Ahab, și curvele s-au scăldat în el, după cuvântul pe care-l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeș pe care a zidit-o și toate cetățile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 40 Ahab a adormit cu părinții săi. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.
Iosafat, împăratul lui Iuda
41 Iosafat , fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel. 42 Iosafat era de treizeci și cinci de ani când s-a făcut împărat și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se numea Azuba, fata lui Șilhi. 43 El a umblat în toată calea tatălui său, Asa, și nu s-a abătut deloc de la ea, făcând ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălțimile n-au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi. 44 Iosafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel. 45 Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile și războaiele lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 46 El a scos din țară pe sodomiții care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său, Asa. 47 În Edom nu era împărat pe atunci: cârmuia un dregător. 48 Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur, dar nu s-au dus, căci corăbiile s-au sfărâmat la Ețion-Gheber . 49 Atunci, Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: „Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?” Dar Iosafat n-a voit. 50 Iosafat a adormit cu părinții săi și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea tatălui său David. Și în locul lui a domnit fiul său Ioram.
Domnia lui Ahazia
51 Ahazia , fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al șaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel. 52 El a făcut ce este rău înaintea Domnului și a umblat în calea tatălui său și în calea mamei sale și în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. 53 A slujit lui Baal și s-a închinat înaintea lui și a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse și tatăl său.
O phanglimos le Iosofatosa.
1 Bešline trin bărši uje, bi te avel mardimos maškar e Siria thai o Israelo.
2 Ando trito bărši, o Iosafat, o thagar le Iudahko, ulisto koa thagar le Israelohko.
3 O thagar le Israelohko phendea pehkă kanditorengă: „Jeanen kă o Ramoto anda o Galaad sî amaro. Thai ame bešas bi khančehko, ando than te las les parpale andal vast le thagarehko la Siriako.”
4 Thai phendea le Iosofatohkă: „Kames te aves mança te maras ame le Ramotosa andoa Galaado?” O Iosafat dea anglal le thagares le Israelohkărăs: „Me avaua tusa, o poporo muŕo sar o poporo tiro, mîŕă grast sar tiră.”
5 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
6 O thagar le Israelohko tidea le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeau te mara ma le Ramatosa andoa Galaado, or te meka ma?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
7 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, kaste daši pušas Les?”
8 O thagar le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti pušas le Raies; ta nai te dikhau les kă či prooročil mangă khanči lašo, dîsar nasul: sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendeas: „Te na del duma o thgar kadea!”
9 Atunči o thagar le Israelohko, akhardea khă dregătorii, thai phendea: „Trade te anen iekhatar le Mikas, o šeau le Imlahko.”
10 O thgar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xurede pehkă çoalença le thagardine, ando than kata o šutimos le udarăhko la Samariako. Thai sa le prooročea prooročinas angla lende.
11 O Zedekxia, o šeau le Šenaanohko, kărdeasas pehkă varesar šinga sastrune, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Le šingănça kadalença marăsa le Sairianen ji kana xasarăsa le.”
12 Thai sa le prooročea prooročinas sa kadea, phendindoi: „Ankli kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
13 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea duma kadea: „Dikta, kă le prooročea, ande khă mui, prooročin mišto le thagarehkă; te avel i tiro divano sar sakogodengo anda lende! De ašundimos dă mišto!”
14 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai, kă daua ašundimos so phenela mangă o Rai.”
15 Kana arăsle koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas te maras ame le Ramatosa andoa Galaado, or te mekas ame?” O dea anglal: „Ankli, kă izbutisa, thai o Rai dela les andel vast le thagarehkă.”
16 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbul te thoau tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeačimos ando Anau le Raiehko?”
17 O Mika dea anglal: „Dikhau soa Israelo, pharado pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari. Thai o Rai phenel: „Le manuši kadala nai le stăpîno; te ambolden pe sakogodi khără ande pačea.”
18 O thagar le Israelohkă phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă kă o či prooročil khanči dă mišto pa mande, thai prooročil dăsar nasul?”
19 Thai o Mika phendea: „Ašunta o divano le Raiehko! Dikhlem le raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oštirea le čerurendi bešlindoi paša Leste, ande čeači thai ande bičeači Lesti.
20 Thai o Rai phendea: „Kon xoxavela le Axabos, kaste anklel ando Ramato andoa Galaado thai te xasaol oče?” Thai dine anglal andekh sakadea, aver ande avrăste.
21 Thai khă duxo avilo thai atîrdi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me, atahavaua les.”
22 O Rai phendea lehkă: „Sar?” „Ankleaua”, dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo lehkă.” O Rai phendea: „Xoxavesa les thai arăsăsa teo kamblimos; anki, thai kăr kadea!”
23 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui sa le prooročengo tirăngo kai să angla tute. Ta o Rai mothodea butea jungalea pa tute.”
24 Atunči o Zedekxia, o šeau le Šemanaahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea: „Katar ankăsto o Duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
25 O Mika dea les anglal: „Dikhăsa tu kana phirăsa anda odaia odaiate kaste garadeos.”
26 O thagar le Israelohko phendea: „Le ăl Mikas, thai nigăr les koa Amono, o mai baro la četateako, thai koa Uioas, o šeau le thagarehko,
27 thai te phenes lengă: „Kadea del duma o thagar: „Thon le manušes kadales ando phandaimos, thai den les o manŕo thai o pai le tristaimahko, ji kana amboldaua ma pačeasa.”
28 Thai o Mika phendeas: „Kana mai amboldesa tu pačeasa, o Rai či dea duma anda mande.” Pala kodea mai phendea: „Ašunen, popoare, sa.”
O mullimos le Axabohko.
29 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto andoa Galaado.
30 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureau tu te çalença tirănça le thagarine.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai gălo koa mardimos.
31 O thagar la Siriako deasas kakoa mothodimos kolengă treanda thai dui šerăbară lehkă urdonengă: „Te na marăn tume či le çînorănça či le barănça, ta te marăn tume dăsar le thagaresa le Isdraelohkărăsa.”
32 Kana dikhline le šerălebară le urdona le Iosofatohkă, phendine: „Bipateaimahko, kadoa sî o thagar le Israelohko.” Thai pašile lestar kaste malaven les. O Iosafat ankaladea khă çîpimos.
33 Le šerălebară le urdonengă, dikhlindoi kă nai o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
34 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kadea bi te jeanel, thai maladea le thagares le Israelohkărăs kai kuštik la platošati. O thagar phendea pehkă urdonitorehkă: „Ambolde, thai ankalau ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado zurales.”
35 O mardimos sas iekh anda le mai zurale ando des kodoa. O thagar bešlo orta ande pehko urdon angla le Sirienea, thai reate mullo. O rat thavdea anda lesti dukh ando urdon.
36 Kana pello o kham, cîpisardea pe anda sai tabăra: „Te jeantar sakogodi ande pesti četatea thai te jeantar sakogodi ande pehko čem,
37 kă mullo o thagar.” Amboldinisai'le ande Samaria, thai o thagar sas praxome ande Samaria.
38 Kana xalade o urdon ando iazo la Samariako, le jukăl čeŕde o rat le Axabohko, thai le phiramnitoare naile ande leste, pala o divano kai phendeasas les o Rai.
39 Le kolaver kărdimata le Axabohkă, sa so kărdea o, o khăr le fildešohko kai vazdea les, thai sa le četăçi kai vazdea le, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagrinengo le Israelohkă?
40 O Axab suto pehkă daddença. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Axazia.
O Iosafat, o thagar le Iudahko.
41 O Iosafat, o šeau le Asahko, lea te rail poa Iuda, ando štarto bărši le Axabohko, o thagar le Israelohko.
42 O Iosafat sas treanda thai panje băršengo kana kărdi'lo thagar, thai raisardea biši thai panji bărši ando Ieusalimo. Lesti dei bušolas Azuba, e šei le Šilxiesti.
43 O phirdea ande soa drom pehkă daddehko le Asahko, thai či dea pe rigate lestar, kărdindoi so sî mišto angloa Rai. Dăsar kă le učimata nas dureardine: o poporo sa mai anelas jertfe thai tămîia pe le učimata.
44 O Iosafat traisardea pačeasa le thagaresa le Israelohkărăsa.
45 Le kolaver kărdimata le Iosafatohkă, le isprăvi thai lehkă mardimata, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarnendi le Iudahkă?
46 O ankaladea andoa čem le sadomiçăn kai mai ašilesas andoa čiro lehkă daddehko le Asahko.
47 Ando Edomo nas thagar atunčeara: tradelas khă dregătorii.
48 O Iosafat kărdea beruri andoa Tars kai te jean ando Ofiro te anen sumnakai; ta či găle, kă le berurii linčeai le ando Eçion-Ghebero.
49 Atunči o Axazia, o šeau le Axabohko, phendea le Iosofatohkă: „Kames ka mîŕă kanditorea te jean andekhthan tirănça pe le berurii?” Ta o Iosafato či kamblea.
50 O Iosafato suto pehkă daddença, thai sas praxome pehkă daddença, ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai ande lehko than raisardea lehko šeau o Ioram.
O raimos le Axaziahko.
51 O Axazia, o šeau le Axabohko lea te rail poa Israelo ande Samaria, ando dešieftato bărši le Iosofatohko, o thagar le Iudahko. Raisardea dui bărši poa Israelo.
52 O kărdea so sî nasul angloa Rai, thai phirdea ando drom pehkă daddehko thai ando drom pehka dako, thai ando drom le Ierobamohko, o šeau le Nebatohko, kai kărdeasas le Israelos te bezexarăl.
53 Kandisardea le Baalohkă, thai bandi'lo angla leste, thai xolleardea le Raies, o Dell le Israelohko, sar kărdeasas i lehko dadd.