Mutarea chivotului și cortului
1 Atunci, împăratul Solomon a adunat la el, la Ierusalim, pe bătrânii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică Sionul, chivotul legământului Domnului. 2 Toți bărbații lui Israel s-au strâns la împăratul Solomon, în luna Etanim, care este a șaptea lună, în timpul praznicului . 3 Când au venit toți bătrânii lui Israel, preoții au ridicat chivotul. 4 Au adus chivotul Domnului, cortul întâlnirii și toate uneltele sfinte care erau în cort: preoții și leviții le-au adus. 5 Împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel chemată la el au stat înaintea chivotului. Au jertfit oi și boi, care n-au putut fi nici numărați, nici socotiți din pricina mulțimii lor. 6 Preoții au dus chivotul legământului Domnului la locul lui, în Locul Preasfânt al casei, în Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor. 7 Căci heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului și acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra. 8 Se dăduse drugilor o așa lungime încât capetele lor se vedeau din Locul Sfânt dinaintea Locului Preasfânt, dar nu se vedeau de afară. Ei au fost acolo până în ziua de azi. 9 În chivot nu erau decât cele două table de piatră pe care le-a pus Moise în el la Horeb, când a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din țara Egiptului. 10 În clipa când au ieșit preoții din Locul Sfânt, norul a umplut Casa Domnului. 11 Preoții n-au putut să rămână acolo să facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.
Solomon binecuvântează adunarea
12 Atunci , Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întuneric ! 13 Eu am zidit o casă care va fi locuința Ta, un loc unde vei locui pe vecie!” 14 Împăratul și-a întors fața și a binecuvântat pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era în picioare. 15 Și el a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Lui tatălui meu David și care împlinește, prin puterea Lui, ce spusese când a zis: 16 ‘Din ziua când am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n-am ales nicio cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să împărățească peste poporul Meu Israel!’ 17 Tatăl meu David avea de gând să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 18 Și Domnul a zis tatălui meu David: ‘Fiindcă ai avut de gând să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gând. 19 Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, ieșit din trupul tău, va zidi casa Numelui Meu.’ 20 Domnul a împlinit cuvintele pe care le rostise. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David și am șezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, și am zidit casa Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 21 Am rânduit un loc pentru chivot, unde este legământul Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu părinții noștri, când i-a scos din țara Egiptului.”
Rugăciunea lui Solomon
22 Solomon s-a așezat înaintea altarului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israel. Și-a întins mâinile spre cer 23 și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine nici sus în ceruri, nici jos pe pământ. Tu ții legământul și îndurarea față de robii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor! 24 Astfel, ai ținut cuvântul dat robului Tău David, tatăl meu, și ce ai spus cu gura Ta împlinești în ziua aceasta cu puterea Ta. 25 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ține făgăduința pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: ‘Nu vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un urmaș care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor și să umble înaintea Mea cum ai umblat tu înaintea Mea.’ 26 O, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se făgăduința pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu! 27 Dar ce! Va locui oare cu adevărat Dumnezeu pe pământ? Iată că cerurile și cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă, cu cât mai puțin casa aceasta pe care Ți-am zidit-o eu! 28 Totuși, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău și la cererea lui; ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face astăzi robul Tău. 29 Ochii Tăi să fie zi și noapte deschiși asupra casei acesteia, asupra locului despre care ai zis: ‘Acolo va fi Numele Meu!’ Ascultă rugăciunea pe care Ți-o face robul Tău în locul acesta. 30 Binevoiește și ascultă cererea robului Tău și a poporului Tău Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă-i din locul locuinței Tale, din ceruri, ascultă-i și iartă-i! 31 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său și va fi silit să facă un jurământ și va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 32 ascultă-l din ceruri, lucrează și fă dreptate robilor Tăi; osândește pe cel vinovat și întoarce vina purtării lui asupra capului lui; dă dreptate celui nevinovat și fă-i după nevinovăția lui! 33 Când poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaș pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă-Ți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 34 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și întoarce-i în țara pe care ai dat-o părinților lor! 35 Când se va închide cerul și nu va fi ploaie din pricina păcatelor făcute de ei împotriva Ta, dacă se vor ruga în locul acesta și vor da slavă Numelui Tău și dacă se vor abate de la păcatele lor pentru că-i vei pedepsi, 36 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi și al poporului Tău Israel, învață-i calea cea bună pe care trebuie să umble și să trimiți ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moștenire poporului Tău! 37 Când foametea , ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele de un fel sau altul vor fi în țară, când vrăjmașul va împresura pe poporul Tău în țara lui, în cetățile lui, când vor fi urgii sau boli de orice fel, 38 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri și fiecare își va cunoaște mustrarea cugetului lui și va întinde mâinile spre casa aceasta, 39 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și iartă-l; lucrează și răsplătește fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima tuturor copiilor oamenilor, 40 ca să se teamă de Tine în tot timpul cât vor trăi în țara pe care ai dat-o părinților noștri! 41 Când străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr-o țară depărtată pentru Numele Tău, 42 căci se va ști că Numele Tău este mare, mâna Ta este tare și brațul Tău este întins, când va veni să se roage în casa aceasta, 43 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și dă străinului aceluia tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca și poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o eu! 44 Când poporul Tău va ieși la luptă împotriva vrăjmașului său, urmând calea pe care i-o vei porunci Tu, dacă vor face rugăciuni Domnului cu privirile întoarse spre cetatea pe care ai ales-o Tu și spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, 45 ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate! 46 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și Te vei mânia împotriva lor și-i vei da în mâna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țară vrăjmașă, depărtată sau apropiată, 47 dacă se vor coborî în ei înșiși, în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și-Ți vor face cereri în țara celor ce-i vor duce în robie și vor zice: ‘Am păcătuit, am săvârșit fărădelegi, am făcut rău’, 48 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara vrăjmașilor lor care i-au luat robi, dacă-Ți vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, 49 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate; 50 iartă poporului Tău păcatele lui și toate fărădelegile făcute împotriva Ta; trezește mila celor ce-i vor ține robi, ca să se îndure de ei, 51 căci sunt poporul Tău și moștenirea Ta și Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor de fier! 52 Ochii Tăi să fie deschiși la cererea robului Tău și la cererea poporului Tău Israel, ca să-i asculți în tot ce-Ți vor cere! 53 Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pământului, ca să faci din ei moștenirea Ta, cum ai spus prin robul Tău Moise, când ai scos din Egipt pe părinții noștri, Doamne Dumnezeule!” 54 Când a isprăvit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea aceasta și cererea aceasta, s-a sculat dinaintea altarului Domnului, unde îngenunchease, cu mâinile întinse spre cer. 55 Și, stând în picioare, a binecuvântat cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicând: 56 „Binecuvântat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate făgăduințele Lui! Din toate bunele cuvinte pe care le rostise prin robul Său Moise, niciunul n-a rămas neîmplinit. 57 Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi cum a fost cu părinții noștri; să nu ne părăsească și să nu ne lase, 58 ci să ne plece inimile spre El, ca să umblăm în toate căile Lui și să păzim poruncile Lui, legile Lui și rânduielile Lui, pe care le-a poruncit părinților noștri! 59 Cuvintele acestea, cuprinse în cererile mele înaintea Domnului, să fie zi și noapte înaintea Domnului Dumnezeului nostru și să facă în tot timpul dreptate robului Său și poporului Său Israel, 60 pentru ca toate popoarele pământului să poată cunoaște că Domnul este Dumnezeu și că nu este alt Dumnezeu afară de El! 61 Inima voastră să fie în totul a Domnului Dumnezeului nostru, cum este astăzi, ca să urmați legile Lui și să păziți poruncile Lui.”
Sfințirea Templului
62 Împăratul și tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea Domnului. 63 Solomon a înjunghiat douăzeci și două de mii de boi și o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulțumire pe care a adus-o Domnului. Așa au făcut împăratul și toți copiii lui Israel sfințirea Casei Domnului. 64 În ziua aceea, împăratul a sfințit mijlocul curții care este înaintea Casei Domnului, căci acolo a adus arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimile jertfelor de mulțumire, pentru că altarul de aramă care este înaintea Domnului era prea mic ca să cuprindă arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimile jertfelor de mulțumire. 65 Solomon a prăznuit atunci sărbătoarea și tot Israelul a prăznuit împreună cu el. O mare mulțime, venită de la împrejurimile Hamatului până la pârâul Egiptului, s-a strâns înaintea Domnului Dumnezeului nostru timp de șapte zile și alte șapte zile , adică paisprezece zile. 66 În ziua a opta , a dat drumul poporului. Și ei au binecuvântat pe împărat și s-au dus în corturile lor veseli și cu inima mulțumită pentru tot binele pe care-l făcuse Domnul robului Său David și poporului Său Israel.
1 Atunčeara o thagar o Solomono tidea peste ando Ierusalimo le phurăn le Israelohkărăn thai sa le šerănlebarăn le semeçiengă, le šerănlebarăn le familengărăn le šeavengă le Israelohkărăn, kaste mutin andai četatea le Davidosti, kadeadar o Siono, o chivoto le phanglimahko le Raiehko.
2 Sa le rom andoa Israelo tide pe koa thagar o Solomono, ando šon o Etanim, kai sî o šon le eftango, ando čiro le praznikohko.
3 Kana aviline sal phură le Israelohkă, le raša vazdine o chivoto.
4 Andine o chivoto le Raiehko, e çăra le arakhadimasti, thai sa le butea le sfinte kai sas ande çăra: le raša thai le Leviçea andine le.
5 O thagar o Solomono thai soa tidimos le Israelohko akhardo leste bešline angloa chivoto. Dinešuri bakrea thai guruw, kai našti či avino dindine, či sokotime, andai le butimasti lengo.
6 Le raša andine o chivoto le phanglimahko le Raiehko ka lehko than, ando Than o but sfînto le khărăhko, ande e Sfînta Sfinçăndi, tala le phaka le xeruvimengă.
7 Kă le xeruvimea sas le ăl phaka tinzome poa Than le chivotohko, thai garavenas o chivoto thai le drugurea dă opral.
8 Deasas pe le drugurengă khă kadea lunjimos ta le šeră lengă dičionas andoa Than o sfînto angloa Than o but sfînto, ta či dičionas dă avreal. On sas oče ji ando des dă adesara.
9 Ando chivoto nas dăsar kukola dui table baŕăhkă, kai thodea le o Moise ande leste ando Xorebo, kana kărdea o Rai phanglimos le šeavença le Israelohkărănça, koa ankăstimos lengo andoa čem le Ejiptohko.
10 Ande leaka kana ankăste le raša andoa Than o sfînto, o noro pherdea o khăr le Raiehko.
11 Le raša našti ašile oče te kărăn o kandimos, andai buti le norosti; kă e slava le Raiesti pherdeasas o Khăr le Raiehko.
O Solomono deldumadămišto o tidimos.
12 Atunčeara o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
13 Me vazdem ăkh khăr kai avela Tiro bešlimos, ăkh than kai bešesa ande vešničia!”
14 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto sa le tidimos le Israelohkătăs. Soa tidimos le Israelohko sas ande pînŕănde.
15 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai kai pherăl, Pehka zorasa, so phendeasas, kana phendea:
16 „Andoa des kana ankaladem andoa Ejipto le poporos Mîŕăs le Israelos, či alosardem či khă četatea anda sa le semençii le Israelohkă kaste vazdel pe Mangă ande late ăkh khăr kai te bešel o Anau Muŕo, ta alosardem le Davidos te thagril pa Muro poporo o Israelo!”
17 O dadd muŕo o Davido sas les ande godi te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkărăhkă.
18 O Rai phendea mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ande godi te vazdes ăkh khăr Mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu kadoa gîndo.
19 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau kai anklela anda teo stato, vazdela o khăr Mîŕă Anavehkă.”
20 O Rai pherdea le divanuri kai phendeasas le. Me vazdema ando than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
21 Kărdem ăkh than andoa chivoto, kai sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O amară daddença, kana ankaladea le andoa čem le Ejiptohko.
O rudimos le Solomonohko.
22 O Solomono thodea pe angloa altarii le Raiehko, angloa soa tidimos le Israelohko.Thai tinzosardea pehkă vast karing o čerii,
23 thai phendea: „Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar Tute, či opră andel čeruri, či tele pe phuw: Tu nikărăs o phanglimos thai e mila angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute anda sa lengo illo!
24 Kadea, nikărdean o divano dino te robohkă le Davidohkă, muŕo dadd; thai so phendean Tiră mosa, pherăs ando des kadoa Tea zorasa.
25 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa meklino čiăkhdata angla Mande khă avimasa kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar te šave te len sama pe lengo drom, thai te phirăn angla Mande sar phirdean tu angla Mande.
26 Of, Devlla le Israelohko, pherdeol pe o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă, mîŕă daddehkă!
27 Ta so! Bešela barem čeačimasa o Dell pe phuw? Dikta kă le čeruri thai le čeruri le čeruiengă našti te astarăn Tu: sodença mai xançî o khăr kadoa kai vazdem Tukă me!
28 Varesar, Raia, o Dell muro, le godi koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos; ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă ades o robo Tiro.
29 Te iakha te aven i desă thai i reate pîtărde pa kadoa khăr, pa kadoa than pa sao phendean: „Oče avela o Anau Muŕo!” Ašun o rudimos kai kărăl Tukă o robo Tiro ando than kadoa.
30 Kărmišto thai ašun o manglimos Te robohko thai le poporohko Tirăhko le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun le anda o than Te bešlimahko, andal čeruri, ašun le thai iertisar le!
31 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo thai avela thodino zorasa te kărăl ăkh solaxaimos, thai avela te solaxal angla Teo altarii, ando khăr kadoa,
32 ašun les andal čeruri, kărbuti, thai kăr čečimos Te robengă; došau le došales, thai ambolde e doši le phirimasti lesti pa lehko šero, de čeačimos kolehkă bidošalo, thai kăr lehkă pala lehko bidošalimos!
33 Kana o poporo Tiro o Israelo avela mardo khă dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava Te Anavehkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
34 ašun le andal čeruri, iertisar o bezex Te poporohko le Israelohko, thai ambolde le ando čem kai dean les lengă daddengă!
35 Kana phandadeola o čeri, thai či avela brîšind, andai doši le bezexăndi kărdine lendar anda Tute: kana rudina pe ando than kadoa thai dena slava Te Anavehkă, thai kana či mai kărăna bezexa, anda kă došavesa le
36 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robengă thai Te poporohkă Tirăhkă le Israelohkă, sîkau les o drom o lašo pe sao trăbul te phirăl, thai te trades brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
37 Kana e bokh, e čiuma, e rujina, o tăčiuno, le grastčearekă, iekhăhkă felohkă or avrăhkă, avena ando čem, kana o dušmano dela pa Teo poporo ando čem lehko, ande le četăçi lehkă, kana avena prikăjimata thai nasfalimata or savendar:
38 kana khă manuši, kana sa Teo poporo o Israelo kărăla rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pehko kărdimos bilašo le diiehko thai tinzola pehkă vast karing o khăr kadoa,
39 ašun les andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, thai iertisar les; kărbuti, thai potin orsavehkă pala lehkă drma, Tu kai prinjeanes o illo orsavehko, kă dăsar Tu prinjeanes o illo sa le šeavengo le manušengo,
40 kaste daran Tutar ande soa čiro sode traina ando čem kai dean les amară daddengă!
41 Kana o străino, kai nai andoa poporo Tiro o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda o Anau Tiro,
42 kă jeangleola pe kă Teo Anau sî baro, Teo vast sî zuralo, thai Ti angali bešel tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
43 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai de le străinos kodoles sa so mangăla Tukă, anda ka sa le popoare la phuweakă te prinjeanen o Anau Tiro, te daran Tutar, sar i Teo poporo o Israelo, thai te jeanel kă o Anau Tiro sî akhardo poa khăr kadoa kai vazdem les me!
44 Kana o poporo Tiro anklela koa mardimos pehkă dušmanosa, gălindoi o drom kai mothosa lehkă Tu: kana kărăna rudimata le Raiehkă, le dičimasa amboldino karing e četatea kai alosardean la Tu, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
45 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
46 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai nai te bezexarăl, – thai Tu xolleaosa pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dušmano, mai dural or mai pašal:
47 kana ulena ande lende orta, ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute, thai kărăna Tukă manglimata ando čem kai nigrăna le ande robia, thai phenena: „Bezexardeam, kărdeam nasulimata, thai kărdeam nasul!
48 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem lengă dušmaiengo kai line le robea, kana kărăna Tukă rudimata, le dičimasa amboldine karing lengo čem, kai dean les lengă daddengă, karing e četatea kai alosardean la, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
49 ašun andal čeruri, andoa than le bešlimahko Tirăhko, le rudimata thai le manglimata lengă: thai kăr lengă čeačimos;
50 iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa lehkă thai sa le nasulimata kărdine pe Tute; ušteau e mila kolengă kai nikrăna le robea, kaste fale mila lendar,
51 kă sî Teo poporo o mandimos Tiro, thai Tu ankaladean le andoa Ejipto, andoa maškar khă bouohko sastruno!
52 Te iakha te aven pîtărde koa manglimos Te robohko thai koa manglimos Te poporohko le Israelohko, kaste ašunes le ande sa so mangăna Tukă!
53 Kă Tu alosardean le anda sa le popoare la phuweakă, kate kărăs anda lende Tiro mandimos, sar phendean anda Teo robo o Moise, kana ankaladean andoa Ejipto amară dadden, Raia, Devlla!”
54 Kana isprăvisardea o Solomono phendimahkă le Raiehkă sa o rudimos kadoa thai o manglimos kadoa, ušti'lo angla o altarii le Raiehko, kai deasas čeanga, le vastença tinzome karing o čerii.
55 Thai bešlindoi ande pînŕănde, deadumadămišto muiesa zuralesa soa tidimos le Israelohko, phendindoi:
56 „Dinodumadămišto te avel o Rai, kai dea xodinimos Pehkă poporos le Israelos, pala sa le šinadimata Lehkă! Anda sa le laše divanuri kai phendeasas le anda Pehko robo o Moise, či iekh či ašilo bipherdo.
57 O Rai, o Dell amaro, te avel amença, sar sas amară daddença; te na del ame rigate thai te na mekăl ame,
58 ta te bandearăl amară ille karing Leste, kaste phiras pe Lehkă droma, thai te arakhas Lehkă mothodimata, le krisa Lehkă thai le nikărimata Lehkă, save mothodea le amară daddengă!
59 Le divanuri kadala, astarde anglal manglimata mîŕă angloa Rai, te aven desă thai reate angloa Rai, o Dell amaro, thai te kărăl ande soa čiro čeačimos Pehkă robohkă thai le poporohkă Lehkă le Israelohkă,
60 anda ka sa le popoare la phuweakă te dašti prinjeanen kă o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
61 Tumaro illo te avel ande sa le Raiehko, le Devllehko amarăhko, sar sî ades te phirăn pala Lehkă krisa thai te arakhăn Lehkă mothodimata.”
O sfinçimos le Templohko.
62 O thagar thai soa Israelo andekhthan lesa andine jertfe angloa Rai.
63 O Solomono dea šuri biši thai dui mii guruw thai ăkh šell thai biši mii bakrea andai jertfa le naismasti, kai andea la le Raiehkă. Kadea kărdea o thagar thai sa le šeave le Israelohkă o sfinçimos le Khărăhko le Raiehko.
64 Ando des kodoa, o thgar sfinçosardea o maškar la bareako, kai sî angloa Khăr le Raiehko; kă oče andea le phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă, anda kă o altarii la xarkumako kai sî angloa Rai sas but çînoro, kaste astarăl sal phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă.
65 O Solomono prăznuisardea atunči o desbaro, thai soa Israelo prăznuisardea andekhthan lesa. Khă baro butimos, avilo anda le riga le Xamatohkă ji koa nanilši le Ejiptohko, tidea pe angloa Rai, o Dell amaro, čiro dă efta des, thai aver efta des, adikă dešuštar des.
66 Ando oxtoto des, dea drom le poporos. Thai on dinedumadămišto le thagares, thai găline ande pehkă çăre, vesălime thai le illesa naisme anda soa mišto kai kărdeasas o Rai Pehkă robohkă le Davidohkă, thai le poporohkă Lehko le Israelohkă.