Asprimea lui Nabal față de David
1 Samuel a murit. Tot Israelul s-a adunat și l-a plâns și l-au îngropat în locuința lui, la Rama. Atunci, David s-a sculat și s-a coborât în pustia Paran. 2 În Maon era un om foarte bogat, a cărui avere era în Carmel; avea trei mii de oi și o mie de capre și se afla la Carmel pentru tunderea oilor lui. 3 Numele acestui om era Nabal și nevasta lui se chema Abigail; era o femeie cu judecată și frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru și rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb. 4 David a aflat în pustie că Nabal își tunde oile. 5 A trimis la el zece tineri, cărora le-a zis: „Suiți-vă la Carmel și duceți-vă la Nabal. Întrebați-l de sănătate în numele meu 6 și să-i vorbiți așa: ‘Să trăiești în pace și pacea să fie cu casa ta și cu tot ce este al tău. 7 Și acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărât și nu li s-a luat nimic în tot timpul cât au fost la Carmel. 8 Întreabă pe slujitorii tăi, și-ți vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceștia înaintea ta, fiindcă venim într-o zi de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi și fiului tău David ce te lasă inima.’” 9 Când au ajuns, oamenii lui David au spus lui Nabal toate aceste cuvinte în numele lui David. Apoi au tăcut. 10 Nabal a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David și cine este fiul lui Isai? Astăzi sunt mulți slujitori care fug de la stăpâni. 11 Și să-mi iau eu pâinea, apa și vitele mele, pe care le-am tăiat pentru tunzătorii mei, și să le dau unor oameni care sunt de nu știu unde?” 12 Oamenii lui David și-au luat drumul înapoi; s-au întors și au spus, la sosirea lor, toate aceste cuvinte lui David. 13 Atunci, David a zis oamenilor săi: „Fiecare din voi să-și încingă sabia!” Și fiecare și-a încins sabia. David și-a încins și el sabia și aproape patru sute de inși s-au suit după el. Au mai rămas doar două sute la calabalâcuri. 14 Unul din slujitorii lui Nabal a venit și a zis către Abigail, nevasta lui Nabal: „Iată că David a trimis din pustie niște soli să întrebe de sănătate pe stăpânul nostru, și el s-a purtat rău cu ei. 15 Și totuși oamenii aceștia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au ocărât și nu ni s-a luat nimic în tot timpul cât am fost cu ei în câmp. 16 Ne-au fost zid și zi, și noapte, în tot timpul cât am fost cu ei la păscutul turmelor. 17 Să știi acum și vezi ce ai de făcut, căci pierderea stăpânului nostru și a întregii lui case este hotărâtă și el este așa de rău încât nimeni nu îndrăznește să-i vorbească.” 18 Abigail a luat îndată două sute de pâini, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de turte de stafide și două sute de legături de smochine. Le-a pus pe măgari 19 și a zis slujitorilor săi: „Luați-o înaintea mea și eu voi veni după voi.” N-a spus nimic bărbatului ei Nabal. 20 Ea a încălecat pe un măgar, a coborât muntele pe un drum tufos și iată că David și oamenii lui se coborau în fața ei, așa că i-a întâlnit. 21 David zisese: „În zadar am păzit tot ce are omul acesta în pustie de nu s-a luat nimic din tot ce are, căci mi-a întors rău pentru bine. 22 Dumnezeu să pedepsească pe robul său David cu toată asprimea dacă voi mai lăsa să rămână până la lumina zilei pe cineva de parte bărbătească din tot ce este al lui Nabal!” 23 Când a zărit Abigail pe David, s-a dat jos repede de pe măgar, a căzut cu fața la pământ înaintea lui David și s-a închinat până la pământ. 24 Apoi, aruncându-se la picioarele lui, a zis: „Eu sunt de vină, domnul meu! Îngăduie roabei tale să-ți vorbească la urechi și ascultă cuvintele roabei tale. 25 Să nu-și pună domnul meu mintea cu omul acela rău, cu Nabal, căci, cum îi este numele, așa este și el; Nabal (Nebun) îi este numele, și este plin de nebunie. Și eu, roaba ta, n-am văzut pe oamenii trimiși de domnul meu. 26 Acum, domnul meu, viu este Domnul și viu este sufletul tău, că Domnul te-a oprit să verși sânge și să te ajuți cu mâna ta. Vrăjmașii tăi, cei ce vor răul domnului meu, să fie ca Nabal! 27 Primește darul acesta pe care-l aduce roaba ta domnului meu și să se împartă oamenilor care merg după domnul meu. 28 Iartă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului și niciodată nu va fi răutate în tine. 29 Dacă se va ridica cineva care să te urmărească și să vrea să-ți ia viața, sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la Domnul Dumnezeul tău și să arunce cu praștia sufletul vrăjmașilor tăi. 30 Când va face Domnul domnului meu tot binele pe care ți l-a făgăduit și te va pune mai-mare peste Israel, 31 atunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget și nici nu-l va durea inima că a vărsat sânge degeaba și că s-a răzbunat singur. Și când va face Domnul bine domnului meu, adu-ți aminte de roaba ta.” 32 David a zis Abigailei: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea! 33 Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să fii tu, că m-ai oprit în ziua aceasta să vărs sânge și mi-ai oprit mâna! 34 Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit să-ți fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n-ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal până la lumina zilei de mâine.” 35 Și David a luat din mâna Abigailei ce-i adusese și i-a zis: „Suie-te în pace acasă; vezi că ți-am ascultat glasul și te-am primit bine.”
David ia pe Abigail
36 Abigail a ajuns la Nabal. Și tocmai el dădea în casa lui un ospăț ca un ospăț împărătesc; inima îi era veselă și era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, până la lumina zilei. 37 Dar dimineața, după ce trecuse beția lui Nabal, nevastă-sa i-a istorisit ce se întâmplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte și s-a făcut ca o piatră. 38 Cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal și a murit. 39 David a aflat că murise Nabal și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul că mi-a apărat pricina în ocara pe care mi-a făcut-o Nabal și a împiedicat pe robul Său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.” David a trimis vorbă Abigailei că vrea s-o ia de nevastă. 40 Slujitorii lui David au ajuns la Abigail, la Carmel, și i-au vorbit așa: „David ne-a trimis la tine, ca să te ia de nevastă.” 41 Ea s-a sculat, s-a aruncat cu fața la pământ și a zis: „Iată, roaba ta se socotește ca o roabă , gata să spele picioarele slujitorilor domnului meu.” 42 Și îndată, Abigail a plecat, călare pe un măgar și însoțită de cinci fete; a mers după solii lui David și i-a fost nevastă. 43 David luase și pe Ahinoam din Izreel și amândouă au fost nevestele lui. 44 Și Saul dăduse pe fiică-sa Mical , nevasta lui David, lui Palti din Galim , fiul lui Laiș.
O khančiumos le Nabalohko angloa Davido.
1 O Samuelo mullo. Soa Israelo tidea pe thai ruias les, praxosarde les ande pehko than ande Rama. Atunčeara o Davido ušti'lo thai ulisto ande pustia Paran.
2 Ando Maono sas khă manuši but bravalo, savehko mandimos sas ando Karmelo; sas les trin mii bakrea thai khă mia busnea, thai arakhadeolas pe ando Karmelo koa mîŕaimos lehkă bakreango.
3 O anau kadale manušehko sas Nabal, thai lesti romni bušolas Abigail; sas khă juwli krisasa thai šukar koa tipo, ta lako rom sas hîpalo thai jungalo ande lehkă kărimata. O çîrdelas pe andoa Kalebo.
4 O Davido ašundea kă ande pustia o Nabal mîŕavel pehkă bakrean.
5 Tradea leste deši tărne, savengă phendea lengă: „Anklen ando Karmelo, thai jean koa Nabalo. Pušen les sastimastar ande muŕo anau,
6 thai te den lehkă duma kadea: „Te trais pačeasa, thai e pačea te avel ande teo khăr thai ande sa so sî tiro.
7 Thai akana, ašundem kă mîŕaves le bakrean. Le bakrearea tiră sas amença; či prasaiam le thai či leape lengă khanči ande soa čiro sode sas ando Karmelo.
8 Puši te kanditoren, thai phenena tukă. Te len nakhlimos dar le tărne kadala angla tute, anda kă avas ande khă des bukuriako. Ta de, rudi tu, te roben thai te šeaves le Davidos, so mukăl tu o illo.”
9 Kana arăsle le manuši le Davidohkă, phendine le Nabalohkă sa kadala divanuri, ando anau le Davidohko. Pala kodea ašilinemuto.
10 O Nabal dea anglal le kanditoren le Davidohkărăn: „Kon sî o Davido, thai kon sî o šeau le Isaiehko? Ades sî but kanditorea kai našen katal stăpîia.
11 Thai te lau me muro manŕo, o pai, thai le juvindimata mîŕă, kai šindem le anda mîŕă mîŕaitorea, thai te dau le iekhă manušengă kai sî či jeanau katar?”
12 Le manuši le Davidohkă line pehko drom parpale, amboldi'le, thai phendine, ka pehko avimos, sa kadala divanuri le Davidohkă.
13 Atunčeara o Davido phendea pehkă manušengă: „Sakogodi anda tumende te phandel pesti sabia. O Davido phanglea i o pesti sabia, thai paše štar šella jene ankăste pala leste. Mai ašiline dui šella kal butea lengă.
14 Iekh anda le kanditorea le Nabalohkă avilo thai phendea karing e Abigail, e romni le Nabalosti: „Dikta kă o Davido tradea andai pustia varesar solea te pušen sastimastar amară stăpînos, thai o phiradea pe jungales lença.
15 Thai sakadea kadala manuši sas but laše amença; či prasainea me, thai či leape amengă khanči, ande soa čiro sode samas lença ando kîmpo.
16 Sas amengă zîdo i desă i reate, ande soa čiro sode samas lença, kai čear le turmença.
17 Te jeanes sar i dikhăs so sî tu kărimahko, kă o xasarimos amară stăpînohko, thai sa lehkă khărăhko sî mothodino, thai o sî kadea dă jungalo ta khonikh či zumavel te del lehkă duma.
18 E Abigail lea iekhatar dui šella manŕă, dui burdufuri molleasa, panji bakrea lašardea, panji măsurea div prăjime, ăkh šell melea stafidença, thai dui šella phanglimata smoitinença. Thodea le pel čiuši,
19 thai phendea pehkă kanditorengă: „Len la angla mande, thai me avaua pala tumende. Či phendea khanči pehkă romehkă le Nabalohkă.
20 Oi ankăsti pe khă čiuši, ulisti o baŕobaro pe khă drom patreano, thai dikta kă o Davido thai lehkă manuši ulenas angla late, kadea kă arakhlea le.
21 O Davido phendeasas: „Dă ivea arakhleam sa so sî kadale manušes ande pustia, ta či lea pe khanči anda sa so sî les, kă amboldea mangă nasul andoa mištimos.
22 O Dell te došarăl pehkă robos le Davidos sa le zuralimasa, te mai mekaua te ašel ji kai lumina le desăsti varekas andai rig e muršani anda sa so sî le Nabalohko!”
23 Kana dikhlea e Abigail le Davidos, ulisti iekhatar poa čiuši, peli le mosa pe phuw angla o Davido, thai bandi'li ji kai phuw.
24 Pala kodea, šudindoi ka lehkă pînŕă, phendea: „Me sîm došali, muŕo rai! Mekh tea roaba te del tukă duma koa kan, thai ašun le divanuri tea roabakă.
25 Te na thol o rai muŕo pesti godi le manušesa kodolesa le jungalesa, le Nabalosa, kă, kadea sar sî lehko anau, kadea sî i o; Nabal (Dilo) sî lehko anau, thai sî pherdo dilimos. Thai me, e roaba tiri, či dikhlem le manušen tradine mîŕă raiestar.
26 Akana, muŕo rai, juvindo sî o Rai thai juvindo sî o duxo tiro, kă o Rai atărdeardea tu te šorăs rat thai te kandes tu tiră vastestar. Te dušmaia, kola kai kamen o nasul mîŕă raiehko, te aven sar o Nabalo!
27 Le e pativ kai anel e roaba tiri muŕo rai, thai te xulaven pe le manušengă kai jean pala muŕo rai.
28 Iertisar, rudi tu, e doši tea roabati, kă o Rai kărăla mîŕă raiehkă khă khăr zuralimahko; iertisar, kă o rai muŕo phiravel le mardimata le Raiehkă, thai čiăkhdata či avela jungalimos ande tute.
29 Te vazdela pe varekon kai kamel te phirăl thai te lel tiri čivava, o duxo mîŕă raiehko avela phanglo ando phanglimos le juvindengo koa Rai, o Dell tiro, thai te šudel la praštisa o dii te dušmaiengo.
30 Kana kărăla o Rai le raiehkă mîŕăhkă soa mištimos kai šinadea tukă les, thai thola tu mai baro poa Israelo,
31 atunčeara či avela mîŕă raies xalimata diiehkă thai čina či dukhala les o illo kă šordea rat dă ivea thai kă amboldi'lo korkoŕo. Thai kana kărăla o Rai mišto mîŕă raiehkă, an tukă godi ka ti roaba.”
32 O Davido phendeea la Abigailakă: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai tradea tu ades angla mande!
33 Dinodumadămišto te avel tiri kris, thai dinodumadămišto te aves tu, kă atărdeardean ma ande kadoa des te šorau rat, thai atărdeardean muro vast!
34 Ta juvindo sî o Rai, o Dell le Israelohko, kai atărdeardea ma te kărau tukă nasul, kă, te na avilino iekhatar angla mande, nahkă mai ašel kanči anda so sî le Nabalos, ji kai lumina le desăsti dă texara.”
35 Thai o Davido lea andoa vast la Abigailako so andeasas lehkă, thai phendea lakă: „Ankli pačeasa khără; dikh, kă ašundem teo mui, thai primisardem tu mišto.”
O Davido lel la Abigaila.
36 E Abigail arăsli koa Nabal. Thai orta o delas ando khăr khă govia sar khă govia thagaraimasti; lehko illo sas vesălo, thai sas mato mullo. Oi či phendea lehkă khanči, khanči, ji kai lumina le desăsti.
37 Da dădroboitu, pala so nakhlosas o matimos le Nabalohko, lesti romni phendea lehkă so kărdilesas. O illo le Nabalohko lea khă maladimos mullimahko, thai kărdi'lo baŕăhko.
38 Kam pala deši des, o Rai maladeea le Nabalos, thai mullo.
39 O Davido ašundea kă mullo o Nabalo, thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, kă lea mîŕî rig ando prasaimos kai kărdeasa mangă la o Nabalo, thai lopînzîsardea pehkă robos te kărăl nasul! O Rai kărdea ka o jungalimos le Nabalohko te perăl pa lehko šero.” O Davido tradea orba la Abigailakă kă kamell te lela dă romni.
40 Le kanditorea le Davidohkă arăsle kai Abigail ando Karmelo, thai dine lakă duma kadea: „O Davido tradea me tute, kaste lel tu dă romni.”
41 Oi ušti'li, šudea pe le mosa pe phuw, thai phendea: „Dikta, e roaba tiri dinel pe sar khă roaba, gata te xalavel le pînŕă le kanditorengă mîŕă raiehkă.”
42 Thai andakhdata e Abigail teleardea, ankăsti pe khă čiuši, lindoi pesa panji šeia; găli pala le solea le Davidohkă, thai sas lehkă romni.
43 O Davido leasas i la Axinoam andoa Izreelo, thai lidui sas lehkă romnea.
44 Thai o Saulo deasas pehka šea e Mikal, e romni le Davidosti, koa Palati andoa Galim, o šeau le Laišohko.