1 Nu mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuiește-l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește-i ca pe niște frați; 2 pe femeile bătrâne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția. 3 Cinstește pe văduvele care sunt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întâi față de cei din casa lor și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și-a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruiește zi și noapte în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăiește, este moartă. 7 Poruncește și aceste lucruri, ca să fie fără vină. 8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios. 9 O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n-aibă mai puțin de șaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur bărbat, 10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeți, să fi spălat picioarele sfinților, să fi ajutat pe cei nenorociți, să fi dat ajutor la orice faptă bună. 11 Dar pe văduvele tinere să nu le primești, pentru că, atunci când le desparte pofta de Hristos, vor să se mărite din nou 12 și se fac vinovate de faptul că își calcă credința dintâi. 13 Totodată se deprind să umble fără nicio treabă din casă în casă; și nu numai că sunt leneșe, dar sunt și limbute și iscoditoare și vorbesc ce nu trebuie vorbit. 14 Vreau dar ca văduvele tinere să se mărite și să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului niciun prilej de ocară, 15 căci unele s-au și întors să urmeze pe Satana. 16 Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute și să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve. 17 Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora. 18 Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate” și „Vrednic este lucrătorul de plata lui”. 19 Împotriva unui prezbiter
să nu primești învinuire decât din gura a doi sau trei martori. 20 Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică. 21 Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus și înaintea îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri, fără vreun gând mai dinainte, și să nu faci nimic cu părtinire. 22 Să nu-ți pui mâinile peste nimeni cu grabă și să nu te faci părtaș păcatelor altora; pe tine însuți păzește-te curat. 23 Să nu mai bei numai apă, ci să iei și câte puțin vin din pricina stomacului tău și din pricina deselor tale îmbolnăviri. 24 Păcatele unor oameni sunt cunoscute și merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă. 25 Tot așa și faptele bune sunt cunoscute; și cele ce nu sunt cunoscute nu pot să rămână ascunse.
1 Na xatu zuralimasa khă phurăsa, de duma lesa sar khă daddesa; le tărnen phen lengă sar varesar phralengă;
2 le juwlean le phurean, sar le varesan deian; le tărnean sar pe varesar pheian, sa le ujimasa.
3 De patuiv le phiwlean kai sî čeačimasa phiwlea.
4 Kana khă phiwli sî la šeave or nepoçea katal šeave, kadala te sîteon te aven lengă mila anda kola anda lengo khăr, thai de den pativ le čiimata le daddengărăn, kă e buti kadea sî čeaili angloa Dell.
5 Kutea čeačimasa phiwli, kai ašili korkoŕo, thodea pehko ajukărimos ando Dell, thai mangăl, des thai reat, andel manglimata thai le rudimata.
6 Ta kutea kai phirăl ande lumea, barem kă trail, sî mulli.
7 Motho i kadala butea, kaste avel bidošako.
8 Kana či phiravel varekon sama pehkărăndar, thai mai but kolendar anda lehko khăr, šudi'lo pateaimastar, thai sî mai nasul dă sar khă bipateamno.
9 Khă phiwli, kaste avel ramome ando lill le phiwleango, trăbul te na avela mai xançî dă šovardeši bărši, te na avilinola numai khă rom;
10 te avel prinjeandi anda le kărimata lakă le laše; te bareardino šeave, te avilino limasa gostendi, te xaladino le pînŕă le sfinçăngă, te kandino lekolen kăsnimene, te dino kandimos ka orsao kandimos lašimahko.
11 Ta le phiwlean le tărnean te na len le: anda kă atunči kana del le rigate e pofta le Kristososti, kamen te măritin pe pale,
12 thai kărdeon došaldea anda kă ušteaven pehko phanglimos dă anglal.
13 Sakhdata, sîteon te phirăn či kha buteasa anda khăr khărăste; thai na numai kă sî čioŕa, ta sî i bišibako thai roditoare, thai denduma so či trăbul dino duma.
14 Kamau ka le phiwlea le tărnea te măritin pe pale thai te aven le šeave, te aven ka lengo khăr, kaste na den le dušmanos či khă than lajaimahko,
15 kă aver i amboldinisai le te jean pala o Beng.
16 Thai kana khă pateamno, avela murši, avela juwli, sî les phiwlea ande familia, te kanden le, thai te na avel phareardi lença e Khăngări, anda kaste dašti aven kandimahkă kolengă čeačimasa phiwlea.
17 Le phură kai traden mišto, te aven vreničea duvarăs pativatar thai mai but kola kai čiion pe le dinodumasa thai le sîkaimasa, kai den les avrăngă.
18 Kă o LillleDevllehko phenel: „Te na phandes o mui le guruwehko kana tiden pe le xabenata”; thai: „Vreniko sî o buteari lehkă potindimahko.”
19 Pa khă presbitero te na les došalimos numai ando mui duie or trine dikhlinitorengo.
20 Kolen kai bezexarăn, xantu lença anngla saoŕă, ta i le kolavrăn te avele dar.
21 Rudi tu zuralimasa, angloa Dell, angloa Kristoso Isus thai anglal înjerea alosarde, te arakhăs kadala butea, vi ăkh gîndosa mai anglal, thai te na kărăs khanči biujimahko.
22 Te na thos te vast pa khanikaste iekhatar: thai te na kărdeos ortako le bezăxănça avrăngă: tut orta nikăr tu ujo.
23 Te na mai pes numai pai, ta te les i xançî moll, anda tiro păŕ, thai anda te but nasfalimata.
24 Le bezexa iekhă manušengă sî prinjeande thai jean mai anglal kai kris, ta avrăngă aven mai palal.
25 Sa kadea i le kărimata le laše sî prinjeande: thai kola kai nai prinjeande, našti te bešen garade.