Ahab și Iosafat împotriva sirienilor
1 Iosafat a avut bogății și slavă din belșug și s-a încuscrit cu Ahab. 2 După câțiva ani, s-a coborât la Ahab, în Samaria. Ahab a tăiat pentru el și pentru poporul care era cu el un mare număr de oi și boi și l-a rugat să se suie la Ramot din Galaad. 3 Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: „Vrei să vii cu mine la Ramot, în Galaad?” Iosafat i-a răspuns: „Eu, ca tine, și poporul meu, ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.” 4 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, Cuvântul Domnului!” 5 Împăratul lui Israel a strâns pe proroci, în număr de patru sute, și le-a zis: „Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad sau să-mi văd de treabă?” Și ei au răspuns: „Suie-te și Dumnezeu îl va da în mâinile împăratului.” 6 Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al Domnului prin care să-L putem întreba?” 7 Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu-mi prorocește nimic bun, nu prorocește niciodată decât rău – este Mica, fiul lui Imla.” Și Iosafat a zis: „Să nu vorbească așa împăratul!” 8 Atunci, împăratul lui Israel a chemat un dregător și i-a zis: „Trimite să vină îndată Mica, fiul lui Imla!” 9 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești; ședeau în locul de la intrarea porții Samariei. Și toți prorocii proroceau înaintea lor. 10 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Cu aceste coarne vei bate pe sirieni până îi vei nimici.’” 11 Și toți prorocii au prorocit la fel, zicând: „Suie-te la Ramot, în Galaad, căci vei avea izbândă și Domnul îl va da în mâinile împăratului.” 12 Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit așa: „Iată, prorocii cu un gând prorocesc de bine împăratului; cuvântul tău să fie dar ca și cuvântul fiecăruia din ei! Vestește de bine!” 13 Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.” 14 Când a venit la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad sau să-mi văd de treabă?” El a răspuns: „Suiți-vă! Căci veți avea izbândă și vor fi dați în mâinile voastre.” 15 Și împăratul i-a zis: „De câte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?” 16 Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munți, ca niște oi care n-au păstor, și Domnul a zis: ‘Oamenii aceștia n-au stăpân, fiecare să se întoarcă în pace acasă!’” 17 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ți-am spus eu? El nu-mi prorocește nimic bun, nu-mi prorocește decât rău.” 18 Și Mica a zis: „Ascultați dar Cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Său de domnie și toată oastea cerurilor stând la dreapta și la stânga Lui. 19 Și Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot, în Galaad, și să piară acolo?’ Au răspuns unul într-un fel, altul într-altul. 20 Și un duh a venit și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’ Domnul i-a zis: ‘Cum?’ 21 ‘Voi ieși’, a răspuns el, ‘și voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei amăgi și vei izbuti; ieși și fă așa!’ 22 Și acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura prorocilor tăi care sunt de față. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.” 23 Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz și a zis: „Pe ce drum a ieșit duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?” 24 Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.” 25 Împăratul lui Israel a zis: „Luați pe Mica și duceți-l la Amon, căpetenia cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 26 Și spuneți: ‘Așa vorbește împăratul: «Băgați pe omul acesta în temniță și hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace.»’” 27 Și Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, n-a vorbit Domnul prin mine!” Apoi a mai zis: „Voi, toate popoarele, auziți!”
Moartea lui Ahab
28 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot, în Galaad. 29 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă, dar tu îmbracă-te cu hainele tale.” Și împăratul lui Israel și-a schimbat hainele și s-au dus la luptă. 30 Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai-marilor peste carele lui: „Să nu vă luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci să vă luptați numai cu împăratul lui Israel.” 31 Când au zărit mai-marii carelor pe Iosafat, au zis: „Este împăratul lui Israel.” Și l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un țipăt. Domnul l-a ajutat și Dumnezeu i-a îndepărtat de la el. 32 Mai-marii carelor, văzând că nu era împăratul lui Israel, s-au depărtat de el. 33 Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare și a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Împăratul a zis celui ce-i mâna carul: „Întoarce și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt rănit.” 34 Lupta a fost înverșunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în fața sirienilor, până seara și a murit pe la apusul soarelui.
O Axab thai o Iosafat pa le Sirienea.
1 O Iosafat sas les but bravalimata thai slava andoa butimos, thai kărdi'lo xanamikh le Axabosa.
2 Pala vareso bărši, dea pe tele koa Axab ande Samaria. O Axab šindea anda leste thai andoa poporo kai sas lesa khă baro dindimos bakreango thai guruwengo, thai rudisardea les te anklel ando Ramot andoa Galaado.
3 O Axab, o thagr le Israelohko, phendea le Iosofatohkă, o thagr le Iudahko: „„Kames te aves mança ando Ramoto ando Galaado?” O Iosafat dea les anglal: „Me sar tute, thai o poporo muŕo sar o poporo tiro, jeasa koa mardimos pa leste tusa.”
4 Pala kodea o Iosafat phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Puši akana, rudi tu, o divano le Raiehko.”
5 O thagr le Israelohko tidea sa le prooročen, ando dindimos dă štar šella, thai phendea lengă: „Te jeas koa mardimos pa o Ramoto anda o Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” Thai on dine anglal: „Ankli, thai o Dell dela le andel vast le thagarehkă.”
6 Ta o Iosafat phendea: „Manai koče či khă prooroko le Raiehko, anda sao daštisaras te pušas Les?”
7 O thagr le Israelohko dea anglal le Iosofatos: „Mai sî khă manuši anda sao dašti te pušas le Raies; ta či dabadikhau les, kă či prooročil mangă khanči lašo, či prooroči čiăkhdata dăsar dă nasul: o sî o Mika, o šeau le Imlahko.” Thai o Iosafat phendea: „Te na delduma kadea o thagar!”
8 Atuncea o thagar le Israelohko akhardea khă maibarăs, thai phendea lehkă: „Trade te avel iekhatar o Mika, o šeau le Imlahko.”
9 O thagr le Israelohko thai o Iosafat, o thagr le Iudahko, bešenas sakogodi pe pehko skamin le raimahko, xureade ande lengă çoale le thagrdine; bešenas anglal ando than kata o šutimos le udarăko le Samariako. Thai sal prooročea prooročinas angla lende.
10 O Zedechia, o šeau le Chenanaahko, kărdeasas pehkă varesr šinga sastrehkă, thai phendea: „Kadea del duma o Rai: „Kadale šingănça, marăsa le Sirianen ji kana xasarăsa le.”
11 Thai sal prooročea proorčisardine sa kadea, phendindoi: „Ankli ando Ramato andoa Galaado, kă avela tu izbînda thai o Rai deala tukă la andel vast le thagarehkă.”
12 O solo kai gălosas te akharăl le Mikas, dea lehkă duma kadea: „Dikta, le prooročea khă gîndosa prooročin dă mišto le thagarescă; teo divano te avel sa kadea sar orsavehko anda lende! Vestisar dă mišto!”
13 O Mika dea anglal: „Juvindo sî o Rai kă phenaua so phenela mangă muŕo Dell.”
14 Kana avilo koa thagar, o thagar phendea lehkă: „Mika, te jeas koa mardimos poa Ramoto andoa Galaado, or te dikhau mîŕa buteatar?” O dea les anglal: „Anklen! Kă sî te avel tume izbutimos, thai avena dine ande tumară vast.”
15 Thai o thagar phendea lehkă: „Sodivar trăbula te thoav tu te solaxas kă či phenesa mangă dăsar o čeaxčimos ando Anav le Raiehko?”
16 O Mika dea les anglal: „Dikhau soa Israelo rîspime pel baŕlebară, sar varesar bakrea kai nai le bakreari; thai o Rai phendea: „Le manuši kadala nai le stăpîno, orsao te amboldel pe pačeasa khără!”
17 O thagar le Israelohko phendea le Iosofatohkă: „Či phendem tukă me? O či prooročil mangă khanči lašo, či prooročil mangă dăsar nasul.”
18 O Mika phendeas: „Ašunen kadea o divano le Devllehko! Dikhlem le Raies bešlindoi pe Pehko skamin le raimahko, thai sai oastea le čeresti bešlindoi ande čeači thai bičeači Lesti.
19 Thai o Rai phendea: „Kon athavela le Axabos, o thagar le Israelohko, kaste anklel ando Ramot andoa Galaado thai te xasaol oče?” Dine anglal iekh andek fealo, aver ande aver.
20 Thai khă duxo avilo thai sîkadi'lo angloa Rai, thai phendea: „Me athavaua les.” O Rai phendea lehkă: „Sar?”
21 „Ankleaua „dea anglal o, „thai avaua khă duxo xoxaimahko ando mui sa lehkă prooročengo.” O rai phendea: „Athavesa les, thai daštisa; ankli, thai kăr kadea.”
22 Thai akana, dikta kă o Rai thodea khă duxo xoxaimahko ando mui le prooročengo tirăngo kai sî angla tute. Ta o Dell dea duma nasul pa tute.”
23 Atunči o Zedechia, o šeau le Chenanahko, pašindoi, maladea le Mikas poa mui, thai phendea lehkă: „Pa sao drom ankăsto o duxo le Raiehko anda mande kaste del tukă duma?”
24 O Mika dea anglal: „Dikhăsa ando des kana phirăsa, andai odaia ande odaiate, kaste garadeos.”
25 O thagar le Israelohko phendea: „Len le Mikas, thai nigrăn les koa Amon, o šerobaro la četateako, thai koa Ioas, o šeu le thagarehko.
26 Thai phenen lehkă: „Kadea del duma o thagar: „Šon le manušes kadales ando phandaimos, thai čeailearăn les le manŕăsa thai le paiesa le tristomahkărăsa, ji kana amboldiua ande pačea.”
27 Ta o Mika phendea: „Te mai amboldesa tu ande pačea, či dea duma o Dell anda mande!” Pala kodea mai phendea: „Tume, sal popoare, ašunen!”
O merimos le Axabohko.
28 O thagar le Israelohko thai o Iosafat, o thagar le Iudahko, ankăste ando Ramoto ando Galaado.
29 O thagar le Israelohko phendea le Iosafatohkă: „Kamau te paruvau mîŕă çoale kaste jeau koa mardimos; ta tu, xureav tu te çalença.” Thai o thagar le Israelohko paruglea pehkă çoale, thai telearde koa mardimos.
30 O thagr la Siriako deasas koakoa mothodimos le mai barăngă pal urdona lehkă: „Te na marăn tume či le mai çînorăsa či le mai barăsa, te marăn tume dăsar le thagaresa le Israelohkărăsa.”
31 Kana dikhline le mai bară le urdonengă le Iosofatos, phendine: „Sî o thagar le Israelohko.” Thai dine les roata kaste marăn pe lesa. O Iosafat ankaladea khă çîpimos. O Rai kandea les, thai o Dell dureardea le lestar.
32 Le mai bară le urdonengă, dikhlindoi kă nas o thagar le Israelohko, duri'le lestar.
33 Atunčeara khă manuši çîrdea le arkosa kai avilealehkă, thai maladea le thagares le Israelohkărăs maškar le kuštika la armăturakă. O thagar phendea kolehkă kai tradelas lehkă o urdon: „Ambolde, thai ankalav ma andoa kîmpo le mardimahko, kă sîm dukhado.”
34 O mardimos sas krînčeno ando des kodoa. O thagr le Israelohko bešlo ando urdon, angla le Sirienea, ji reate, thai mullo kana perălas o kham.