Binecuvântarea rostită de Solomon
1 Atunci, Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întuneric ! 2 Și eu am zidit o casă care-Ți va fi locuința, un loc unde vei locui în veci!” 3 Împăratul și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israel. Și toată adunarea lui Israel stătea în picioare. 4 Și el a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu, David, și a împlinit prin puterea Sa ce spusese când a zis: 5 ‘Din ziua când am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu și n-am ales pe niciun om care să fie căpetenia poporului Meu Israel. 6 Ci Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele Meu, și pe David l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!’ 7 Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 8 Și Domnul a zis tatălui meu, David: ‘Fiindcă ai avut de gând să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta! 9 Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, ieșit din tine, va zidi Numelui Meu o casă.’ 10 Domnul a împlinit cuvântul pe care-l spusese. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David și am șezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, și am zidit o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 11 Am așezat în ea chivotul, în care este legământul Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu copiii lui Israel.”
Rugăciunea lui Solomon
12 Solomon s-a așezat înaintea altarului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israel, și a întins mâinile. 13 Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă și o pusese în mijlocul curții. Ea era lungă de cinci coți, lată de cinci coți și înaltă de trei coți; a șezut pe ea, s-a așezat în genunchi în fața întregii adunări a lui Israel și a întins mâinile spre cer. 14 Și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine în ceruri și pe pământ! Tu ții legământul și îndurarea Ta față de robii Tăi, care umblă înaintea Ta cu toată inima lor! 15 Astfel, Ți-ai ținut cuvântul dat robului Tău David, tatăl meu, și ce ai spus cu gura Ta, împlinești astăzi prin puterea Ta. 16 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ține făgăduința pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: ‘Niciodată nu vei fi lipsit înaintea Mea de un urmaș care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor și să meargă în Legea Mea, cum ai mers tu înaintea Mea.’ 17 Împlinească-se dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, făgăduința pe care ai făcut-o robului Tău David! 18 Dar ce, să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? Iată că cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu cât mai puțin această casă pe care am zidit-o eu! 19 Totuși, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău și la cererea lui! Ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face robul Tău. 20 Ochii Tăi să fie zi și noapte deschiși peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta! 21 Ascultă cererile robului Tău și ale poporului Tău Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinței Tale, din ceruri, ascultă și iartă! 22 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său și se va pune peste el un jurământ ca să-l facă să jure și dacă va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 23 ascultă-l din ceruri, lucrează și judecă pe robii Tăi; osândește pe cel vinovat și fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat și răsplătește-i după nevinovăția lui! 24 Când poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaș pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă Îți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 25 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și adu-i înapoi în țara pe care ai dat-o lor și părinților lor. 26 Când cerul va fi închis și nu va fi ploaie din pricina păcatelor lor împotriva Ta, dacă se vor ruga în acest loc și vor da slavă Numelui Tău și dacă se vor întoarce de la păcatele lor (pentru că-i vei fi pedepsit), 27 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi și al poporului Tău Israel, învață-i calea cea bună în care trebuie să meargă și trimite ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moștenire poporului Tău! 28 Când vor fi în țară foametea , ciuma, rugina în grâu și mălura, lăcustele de un soi sau altul, când vrăjmașul va împresura pe poporul Tău în țara lui, în cetățile lui, când vor fi urgii sau boli de vreun fel, 29 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri și fiecare își va cunoaște rana și durerea și va întinde mâinile spre casa aceasta, 30 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și iartă-l; răsplătește fiecăruia după căile lui, Tu care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima copiilor oamenilor, 31 ca să se teamă de Tine și să umble în căile Tale tot timpul cât vor trăi în țara pe care ai dat-o părinților noștri! 32 Când străinul, care nu este din poporul tău Israel, va veni dintr-o țară depărtată din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mâinii Tale celei tari și din pricina brațului Tău întins, când va veni să se roage în casa aceasta, 33 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și dă străinului aceluia tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o! 34 Când va ieși poporul Tău la luptă împotriva vrăjmașilor lui, urmând calea pe care îi vei porunci s-o urmeze, dacă Îți vor face rugăciuni cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o în Numele Tău, 35 ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate! 36 Când vor păcătui împotriva Ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, și când vei fi mâniat împotriva lor și-i vei da în mâna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țară depărtată sau apropiată, 37 dacă își vor veni în fire în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și Îți vor face cereri în țara robiei lor și vor zice: ‘Am păcătuit, am săvârșit fărădelegi, am făcut rău’, 38 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde au fost duși robi, dacă-Ți vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău, 39 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate; iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta! 40 Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschiși și urechile să-Ți fie cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta! 41 Acum , Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu și chivotul măreției Tale. Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcați cu mântuirea, și preaiubiții Tăi să se bucure de fericire! 42 Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-Ți aminte de bunătățile făgăduite robului Tău David!”
O dinodumadămišto phendino le Solomonostar.
1 Atunčea o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
2 Thai me vazdem khă khăr kai avela Teo bešlimos, akh than kai bešesa andel veakuri!”
3 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto soa tidimos le Israelohko. Thai soa tidimos le Israelohko bešelas ande pînŕănde.
4 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai pherdea Pehka zorasa so phendeasas, kana phendea:
5 „Andoa des kai ankaladem le poporos Mîŕăs andoa čem le Ejiptohko, či alosardem či khă četatea anda sal semençii le Israelohkă, kaste vazdel pe oče ăkh khăr, ande sao te bešel o Anav Muŕo, thai či alosardem či khă manuši, kai te avel šerobaro Mîŕă poporohko le Israelohko.
6 Ta o Ierusalimo alosardem les, anda kă ande leste te bešel o Anav Muŕo, thai le Davidos alosardem les, kaste rail poa poporo Muŕo o Israelo!
7 Muŕo dadd o Davido sas les ando gîndo te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
8 Thai o Rai phendea Mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ando gîndo te vazdes ăkh khăr mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu o gîndo kadoa.
9 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau, ankăsto anda tute, vazdela Mîŕă Anavehkă o khăr.”
10 O Rai pherdea o divano kai phendeasas Les. Me vazde ma andoa than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, thai vazdem o ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
11 Thodem ande leste o chivoto, ande sao sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O le šeavença le Israelohkărănça.
O rudimos le Solomonohko.
12 O Solomon thodea pe angloa altarii, angla soa tidimos le Israelohko, thai tinzosardea le vast.
13 Kă o Solomono kărdeasas khă skara xarkuii, thai thodeasas la ando maškar la bareako. Oi sas lungo dă panji koçea, bufli dă panji koçea, thai uči dă trin koçea; bešlo pe late, thodea pe ande čeangănde angla soa tidimos le Israelohko, thai vazdea le vast karing o čerii.
14 Thai phendea:
„Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar tute, andel čeruri thai pe phuw: Tu nikrăs o phanglimos thai e mila Tiri angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute sa pehkă illesa!
15 Kadeadar, nikărdean Teo divano kai dean te robos le Davidos, muŕo dadd; thai so phendean Te mosa, pherăs ades ande zor Tiri.
16 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa čiăkhdata bi te na avel tu khă avimos kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar le šeave tiră te len sama koa drom lengo thai te phirăn ande kris Mîŕî, sar phirdean tu angla Mande.”
17 Pherdeola pe kadea, Raia, Devlla le Israelohko, o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă!
18 Ta so! Te bešel o Dell čeačimasa andekhthan le manušesa pe phuw? Dikta kă le čeruri, thai le čeruri le čerurengă naštin te astarăn Tu: sodesa mai xançî kadoa khăr, kai vazdem les me!
19 Barem, Raia, Devlla muŕo, le sama koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos! Ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă les o robo Tiro.
20 Le iakha Tiră te aven pîtărde poa khăr kadoa, poa than pa sao phendean kă oče avela o Anav Tiro! Ašun o rudimos kai kărăl les Teo robo ando than kadoa!
21 Ašun le manglimata Te robohkă thai te poporohkă le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun andoa than le bešlimahko Tirăhko, andal čeruri, ašun thai iertisar!
22 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo, thai thola pe pa leste khă solax kaste kărăl les te solaxal, thai te avela te soaxal angla o altarii Tiro, ando khăr kadoa,
23 ašun les andal čeruri, kăr buti, thai krisînisar Te roben: došar koles le došales, thai kăr ta lehko phirimos te perăl pe lehko šero; kăr čeačimos kolehkă bidošalo, thai kărlehkă, pala lehko bidošalimos!
24 Kana o poporo Tiro o Israelo, avela mardo le dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava le Anavehkă Tirăhkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
25 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te poporosti le Israelosti, thai an le parpale ando čem kai dean les lengă thai lengă daddengă.
26 Kana o čerii avela phandado, thai či mai avela brîšind, anda e doši le bezexăndi lengă angla Tute: kana rudina pe ando than kadoa, thai dena slava Te Anavehkă, thai kana amboldena pe kata lengă bezexa (anda kă došarăsa le),
27 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robendi thai le poporohko Tirăhko le Israelohko, sîkav le o drom o lašo pe savo trăbun te phirăn, thai trade brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
28 Kana avela ando čem bokhalimos, čiuma, rujina ando div, thai mălura, le čearengăgrasta andekh fealo or aver, kana o dušmano tidela Te poporos, ando čem lehko, andel četăçi lehkă, kana avena prikăjimata or nasfalimata andekh fealo:
29 kana khă manuši, kana soa poporo Tiro o Israelo kărăka rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pesti dukh thai o dukhaimos thai te tinzola le vast karing o khăr kadoa,
30 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai iertisar les; potin sakoiekhăkhă pala lehkă droma, Tu kai prinjeanes o illo sakoiekhăhko, – kă dăsar Tu prinjeanes o illo le šeavengo le manušengo, –
31 kaste daran Tutar, thai te phirăn pel droma Tiră soa čiro sode juvina ando čem, kai dean les amară daddengă!
32 Kana o străino, kai nai anda teo poporo o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda e doši Te Anavehkă le barăhkă, anda e doši Te vastestii kolesti le zuralesti thai anda Ti angali e tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
33 ašun les andal čeruri, anda o than Te bešlimahko, thai de le străinos kodolehkă sa so mangăla Tukă, anda ka sal popoare la phuweakă te prinjeanen o Anav Tiro, te daran Tutar, sar o poporo Tiro o Israelo, thai te jeanel kă Teo Anav sî akhardo poa khăr kadoa, save vazdem les!
34 Kana anklela o poporo Tiro koa mardimos pehkă dušmaiença, gălindoi po drom kai mothosa lehkă te jeal: kana kărăna Tukă rudimata, le dikhlimasa ortome karing e četatea kadea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les anda o Anav Tiro,
35 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
36 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai te na bezexarăl, – thai kana avesa xolleariko pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dureardo or pašardo:
37 kana avena pehkă ande godi ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute thai kărăna Tukă manglimata ando čem lenga robiako, thai phenena Tukă: „Bezexardeam, kărdeam bikrisăngă, kărdeam nasul!”
38 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem la robiako, kai sas nigărde robea, kana kărăna Tukă rudimata amboldine karing o čem lengo, karing e četatea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les Tiră Anavehkă,
39 ašun le andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos: iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa kărdine angla o kamimos Tiro!
40 Akana, Devlla, le iakha Tiră te aven pîtărde, thai le kan Te aven tukă limasa godeako koa rudimos kărdo ando than kadoa!
41 Akana, Raia, Devlla, ušti ta, av ando than Tiro le xodinimahko, Tu thai o chivoto le barimahko Tirăhko. Le raša Tiră, raia Devlla, te aven xureade le skăpimasa, thai Te butkambline te bukurin pe le baxtalimasa!
42 Raia Devlla, na durear le makhles Tirăs, an Tukă godi le lašimatăndar šinade Te robohkă le Davidohkă!