Împărăteasa din Seba
1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i-l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise, 4 și bucatele de la masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele, și hainele celor ce-i slujeau, și paharnicii lui, și hainele lor, și treptele pe care se suia la Casa Domnului. 5 Uimită, ea a zis împăratului: „Este adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea și înțelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. 7 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 8 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine și te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubește pe Israel și vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată și dreptate.” 9 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10 Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon care au adus aur din Ofir au adus și lemn mirositor și pietre scumpe. 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreți. Nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda. 12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Avuția, înțelepciunea și mărimea lui Solomon
13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14 afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur bătut, 16 și alte trei sute de scuturi de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat trei sute de sicli de aur; și împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului. 17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 18 Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și un așternut pentru picioare, de aur, care se ținea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei 19 și, pe cele șase trepte, de o parte și de alta, erau doisprezece lei. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăție. 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint – argintului nu i se dădea niciun preț pe vremea lui Solomon. 21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis, care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; și la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis aducând aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 22 Împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului prin bogățiile și înțelepciunea lui. 23 Toți împărații pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Și fiecare din ei își aducea darul lui, lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri; așa era în fiecare an. 25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde își ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 26 El stăpânea peste toți împărații, de la râu până la țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. 27 Împăratul a făcut argintul tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele și cedrii tot atât de mulți ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie. 28 Din Egipt și din toate țările se aduceau cai pentru Solomon.
Moartea lui Solomon
29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia din Silo și în descoperirile prorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. 31 Apoi Solomon a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.
E thagarni andai Seba.
1 E thagarni andai Seba ašundea le barimastar le Solomonohkărăstar, thai avili ando Ierusalimo te zumaveles andel pušlimata phară. La sas la khă alaio but baro, kămile pherde mirodenii, sumnakai but dă sa thai baŕ kuči. Găli koa Solomono, thai phendea lehkă sa so sas la po illo.
2 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči te na jeanel o Solomono te phenel lakă les.
3 E thagarni andai Seba dikhlea o godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
4 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai le bešlimata lehkă kanditorengă, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarea thai lengă çoale, thai le skări kai anklelas pe lende koa Khăr le Raiehko. Mirime,
5 oi phendea le thagarehkă: „Sas čeačimasa kadea so ašundem me ando čem muŕo pa le kărdimata thai o godimos tiro!
6 Či pateauas sa so phenelas pe, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či phendea pe mangă či dopaši anda o barimos thai o godimos tiro. Tu nakhaves o barimos kai ašundem les pa tute.
7 Baxtalo te manušendar, baxtalo le kandimatorendar tirăndar, kai sî orkana angla tute, thai kai ašunen tiro godeaimos!
8 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro kai faleales milla tutar thai thodea tu po skamin Lehko le raimahko sar thagar anda o Rai, o Dell tiro! Anda kă o Dell tiro kamel le Israelos thai kamel te kărăl les te ašel ande pînŕănde ando veako, Anda kodea thodea tu thagar pa leste, kaste kărăs krisînimos thai čeačimos.”
9 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakune, but dă sa mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai sas mirodenii sar kola dine le thagarehkă le Solomonohkă la thagarneatar andai Seba.
10 Le kanditorea le Xiramohkă thai le kanditorea le Solomonohkă, kai andine sumnakai anda o Ofiro, andine i kašt khandimatahko thai baŕ kuči.
11 O thagar kărdea le kaštesa le khandimahkărăsa skării andoa Khăr le Devllehko thai andoa khăr le thagarehko, thai xarfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai dikhleas pe kadea vareso ando čem le Iudahko.
12 O thagar o Solomono dea la thagarneakă andai Seba sa so kamblea oi, so manglea, mai but dă sar andeasas oi le thagarehkă. Pala kodea amboldi'li thai gălitar ande lako čem, oi thai lakă kanditorea.
E mandin, o godimos thai o barimos le Solomonohko.
13 O pharimos le sumnakahko kai avelas ande sako bărši le Solomonohko sas dă šov šella šovardeši thai šov talança sumnakune,
14 avri anda so lelas katal bitinditorea kola le bară thai kata kola le çîkne, kata sal thagar la Arabiakă thai kata le bară le čemehkă, kai anenas sumnakai thai rup le Solomonohkă.
15 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šov šella siklea sumnakahkă mardo,
16 thai aver trin šella skuturi sumnakune andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin šella sikli sumnakune; thai o thagar thodea le ando khăr le văšehko le Libanohko.
17 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko andoa fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
18 O skamin kadoa le raimahko sas les šov skări, thai ăkh than andal pînŕă, sumnakuno, kai nikrălas le skaminestar le raimahkărăstar; ande sako rig sas nikărimata, paša le nikărimata sas po dui leia,
19 thai pe kukola šov skări, pe khă rig thai pe kolaver, sas dešudui leia. Kadea vareso či kărdilea anda či khă thagarimos.
20 Sa le tahtaia le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa văši le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Nas khanči andoa rup: le rupehkă či delas pe lehkă či khă potindimos, po čiro le Solomonohko.
21 Kă o thagar sas les beruri andoa Tarsis kai phirănas le kandimatorença le Xiramohkărănça; thai ka sako trin bărši avenas le beruri andoa Tarsis, andindoi sumnakai thai rup, fildeši, maimuçe thai păunea.
22 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagaren pai phuw ando bravalimos thai o godeaimos lehko.
23 Sa le thagar la phuweakă rodenas te dikhăn le Solomonos, kaste ašunen o godeaimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
24 Thai sakogodi anda lende anelas pesti pativ, butea rupehkă thai butea sumnakahkă, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea; kadea sas ande sako bărši.
25 O Solomono sas les štar mii thanengă andal grast katal urdona lehkă, thai dešudui mii grastarea kai thodea le ande le četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
26 O stăpînilas pa sal thagar, dă kata o Nanilaš ji ando čem le Filistianengo thai ji kai phuw le Ejiptosti.
27 O thagar kărdea ta o rup sas kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrii sa kaditi dă but sar le smoitinea le văšune, kai bareon po islazo.
28 Andoa Ejipto thai anda sal čema anenas pe grast andoa Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
29 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, kola dă anglal thai kola dă palal, nai ramome kadea ando Lill le proorokohko le Natanohko, ande prooročia le Axiaosti andoa Silo, thai ande le dičimata le proorokohko Ieedo pa o Ieroboam, o šeau le Nebatohko?
30 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
31 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai praxosarde les ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai, ande lehko than, raisardea lehko šeau o Roboam.