Înmulțirea untdelemnului
1 O femeie dintre nevestele fiilor prorocilor a strigat lui Elisei: „Robul tău, bărbatul meu, a murit și știi că robul tău se temea de Domnul; și cel ce l-a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei și să-i facă robi.” 2 Elisei i-a zis: „Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi, ce ai acasă?” Ea a răspuns: „Roaba ta n-are acasă decât un vas cu untdelemn.” 3 Și el a zis: „Du-te de cere vase de afară, de la toți vecinii tăi, vase goale, și nu cere puține. 4 Când te vei întoarce, închide ușa după tine și după copiii tăi, toarnă din untdelemn în toate aceste vase și pune deoparte pe cele pline.” 5 Atunci, ea a plecat de la el. A închis ușa după ea și după copiii ei; ei îi apropiau vasele și ea turna din untdelemn în ele. 6 Când s-au umplut vasele, ea a zis fiului său: „Mai dă-mi un vas.” Dar el i-a răspuns: „Nu mai este niciun vas.” Și n-a mai curs untdelemn. 7 Ea s-a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Și el a zis: „Du-te de vinde untdelemnul și plătește-ți datoria, iar cu ce va rămâne vei trăi tu și fiii tăi.”
Fiul sunamitei
8 Într-o zi, Elisei trecea prin Sunem . Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănânce la ea. Și ori de câte ori trecea, se ducea să mănânce la ea. 9 Ea a zis bărbatului ei: „Iată, știu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu. 10 Să facem o mică odaie sus, cu ziduri, și să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun și un sfeșnic, ca să stea acolo când va veni la noi.” 11 Elisei, întorcându-se la Sunem, s-a dus în odaia de sus și s-a culcat acolo. 12 El a zis slujitorului său Ghehazi: „Cheamă pe sunamita aceasta!” Ghehazi a chemat-o și ea a venit înaintea lui. 13 Și Elisei a zis lui Ghehazi: „Spune-i: ‘Iată, pentru noi tu ți-ai făcut toată tulburarea aceasta. Noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oștirii?’” Ea a răspuns: „Eu locuiesc liniștită în mijlocul poporului meu.” 14 Și el a zis: „Ce să fac pentru ea?” Ghehazi a răspuns: „Ea n-are fiu și bărbatul ei este bătrân.” 15 Și el a zis: „Cheam-o!” Ghehazi a chemat-o și ea a venit la ușă. 16 Elisei i-a zis: „La anul , pe vremea aceasta, vei ține în brațe un fiu.” Și ea a zis: „Nu, domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!” 17 Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei. 18 Copilul s-a făcut mare. Și, într-o zi, când s-a dus pe la tatăl său la secerători, 19 a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!” Tatăl a zis slujitorului său: „Du-l la mama sa!” 20 Slujitorul l-a luat și l-a dus la mama sa. Și copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază și apoi a murit. 21 Ea s-a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis ușa după ea și a ieșit. 22 A chemat pe bărbatul ei și a zis: „Trimite-mi, te rog, un slujitor și o măgăriță; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu și apoi mă voi întoarce.” 23 Și el a zis: „Pentru ce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.” Ea a răspuns: „Fii pe pace!” 24 Apoi a pus șaua pe măgăriță și a zis slujitorului său: „Mână și pleacă, să nu oprești pe drum decât când ți-oi spune.” 25 Ea a plecat deci și s-a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe și a zis slujitorului său Ghehazi: „Iată pe sunamita aceea! 26 Acum, aleargă dar înaintea ei și spune-i: ‘Ești bine? Bărbatul tău și copilul sunt bine?’” Ea a răspuns: „Bine.” 27 Și, cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrățișat picioarele. Ghehazi s-a apropiat s-o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Las-o, căci este tare amărâtă și Domnul mi-a ascuns lucrul acesta și nu mi l-a făcut cunoscut.” 28 Atunci, ea a zis: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu: ‘Nu mă amăgi’?” 29 Și Elisei a zis lui Ghehazi: „Încinge-ți mijlocul, ia toiagul meu în mână și pleacă. Dacă vei întâlni pe cineva, să nu-l întrebi de sănătate și, dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe fața copilului.” 30 Mama copilului a zis: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” Și el s-a sculat și a mers după ea. 31 Ghehazi le-o luase înainte și pusese toiagul pe fața copilului, dar n-a dat nici glas, nici semn de simțire. S-a întors înaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta și a zis: „Copilul nu s-a trezit.” 32 Când a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui. 33 Elisei a intrat și a închis ușa după ei amândoi și s-a rugat Domnului. 34 S-a suit și s-a culcat pe copil; și-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mâinile lui pe mâinile lui și s-a întins peste el. Și trupul copilului s-a încălzit. 35 Elisei a plecat, a mers încoace și încolo prin casă, apoi s-a suit iarăși și s-a întins peste copil. Și copilul a strănutat de șapte ori și a deschis ochii. 36 Elisei a chemat pe Ghehazi și a zis: „Cheamă pe sunamită.” Ghehazi a chemat-o și ea a venit la Elisei, care a zis: „Ia-ți fiul!” 37 Ea s-a dus și s-a aruncat la picioarele lui și s-a închinat până la pământ. Și și-a luat fiul și a ieșit afară.
Moartea în oală
38 Elisei s-a întors la Ghilgal , și în țară bântuia o foamete . Pe când fiii prorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare și fierbe o ciorbă pentru fiii prorocilor!” 39 Unul din ei a ieșit pe câmp să culeagă verdețuri; a găsit viță sălbatică și a cules din ea curcubete sălbatice, până și-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în bucăți în oala cu ciorbă, căci nu le cunoștea. 40 Au dat oamenilor acelora să mănânce. Dar, cum au mâncat din ciorba aceea, au strigat: „Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!” Și n-au putut să mănânce. 41 Elisei a zis: „Luați făină!” A aruncat făină în oală și a zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce!” Și nu mai era nimic vătămător în oală.
Cele douăzeci de pâini de orz
42 A venit un om din Baal-Șalișa . A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu, și anume douăzeci de pâini de orz și spice noi în sac. Elisei a zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce!” 43 Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la o sută de inși?” Dar Elisei a zis: „Dă oamenilor să mănânce, căci așa vorbește Domnul: ‘Vor mânca, și va mai rămâne.’” 44 Atunci le-a pus pâinile înainte și au mâncat și le-a mai și rămas, după cuvântul Domnului.
O butimos le zetinohko.
1 Khă juwli anda le romnea le prooročengă çîpisardea karing o Elisei: „O robo tiro, o rom muŕo, mullo, thai jeanes kă o robo tiro daralas le raiestar; thai kukoa kai dea les unjile avilo te lel le do šeaven mîŕăn te kărăle robea.”
2 O Elisei phendea lakă: „So dašti kărau anda tute? Phen mangă so sî tu khără?” Oi dea les anglal: „E roaba tiri nai la khără dăsar khă piri zetinosa.
3 Thai o phendea lakă: „Jea ta mang pirea dă avreal kata sa te paše, pirea nangă, thai na xançî.
4 Kana amboldesa tu, phandau o udar pala tute thai pala te šeave; šor andoa zetino ande sa kodola pirea, thai tho le rigate le kolavrăn le pherde.”
5 Atunčeara oi teleardea lestar. Phandadea o udar pala late thai pala lakă šeave; on pašarănas lakă le pirea, thai oi šorălas zetino ande lende.
6 Kana pherdile ăl pirea, oi phendea pehkă šeavehkă: „Mai an mangă khă piri.” Ta o dea la anglal: „Manai či khă piri.” Thai či mai thavdea zetino.
7 Oi găli thai phendea le manušehkă le Devllehkă e buti kadea. Thai o phendea: „Jea ta bitin o zetino, thai potin teo unjilimos; ta sosa mai ašela tukă, traisa i tu thai i te šeave.”
O šeau la Sunamitako.
8 Andekh des o Elisei nakhălas andoa Sunem. Oče sas khă juwli bravali. Oi rudisai'li lestar te avel te xal late.Thai or sodivar nakhălas, jealas te xal late.
9 Oi phendea pehkă romehkă: „Dikta jeanau kă o manuši kadoa kai nakhăl orkana amendar, sî khă manuši sfînto le Devllehko.
10 Te kăras khă çînorî odaia opră zîdurença, thai te thoas ande late khă pato anda leste, khă skafidi thai khă sfešniko, kaste bešel oče kana avela amende.
11 O Elisei, amboldindoi pe andoa Sunem, gălo ande odaia opral thai suto oče.
12 O phendea pehkă kanditorehkă le Ghexazăhkă: „Akhar la Sunamita kadala!” O Gkexazi akhardeala, thai oi avili angla leste.
13 Thai o Elisei phendea le Ghexazăhkă: „Phen lakă: „Dikta, anda kă tu kărdean tukă sa koadoa biujimos, ame so daštisaras te kăras anda tute? Trăbul te das duma anda tute le thagaresa sau le šerăbarăsa la oštireako?” Oi dea le anglal: „Me bešeau ujimasaa ando maškar mîŕă poporohko.”
14 Thai o phendea: „So te kărau anda late?” O Ghexazi dea anglal: „Oi nai la šeau, thai lako rom sî phuro.”
15 Thai o phendea: „Akhar la!” O Ghexazi akhardea la, thai oi avili koa udar.
16 O Elisei phendea lakă: „Băršeste po čiro kadoa, nikrăsa ande angali khă šeau.” Thai oi phendea: „Na! muŕo rai, manuša le Devllehko, na phen kadea, tea roabakă!”
17 E juwli ašili phari, thai sas la khă šeau orta ando čiro kodoa, ando bărši kai avilo, sar phendeasas lakă o Elisei.
18 O šaoŕo kărdi'lo baro. Thai andekh des kana gălosas pala pehko daddd kai sečerilas,
19 phendea pehkă daddehkă: „Muŕo šero! Muŕo šero!” Lehko dadd phendea pehkă kanditorehkă: „Nigăr les ka pesti dei!”
20 O kanditorii lea les thai nigărdea les ka lesti dei. Thai o šaoŕo bešlo pel čenga pehka dakă ji joa dopaši le desăhko, thai pala kodea mullo.
21 Oi ankăsti, thai sovleardea les po pato le manušehko le Devllehko, phandadea o udar pala late, thai ankăsti.
22 Akhardea pehkă romes, thai phendea: „Trade mangă, rudi tu, khă kanditorii thai khă čiušni; kamau te jeau iekhatar koa manuši le Devllehko, thai pala kodea amboladaua ma.”
23 Thai o phendea: „Anda soste kames te jeas ades leste? Ta nai či šonuto neo, či Savato.” Oi dea les anglal: „Av pačeasa!”
24 Pala kodea thodea e zen pe čiušni, thai phendea pehkă kanditorehkă: „Trade, thai telear, thai te na atărdeos po drom dăsar kana phenaua tukă.”
25 Oi teleardea kadea thai găli koa manuši le Devllehko po baŕobao le Karmelohko. O manuši le Devllehko kana dikhlea la dă dural, phendea pehkă kanitorehkă le Ghexazehkă: „Dikta la Sumanita kadala!
26 Akana, praste angla late, thai phen lakă: „San mišto? Teo rom thai o šeaoŕo sî mišto?” Oi dea anglal: „Mišto.”
27 Thai sar arăsli koa manuši le Devllehko po baŕobaro, lea ande anglai lehkă pînŕă. O Ghexazi paši'lo te dela parpale. Ta o manuši le Devllehko phendea: „Mekh la, kă sî but kărti, thai o Rai garadea mangă e buti kadea, thai či kărdea mangăla prijeandi.”
28 Atunčeara oi phendea: „Manglem me kata muŕo rai khă šeau? Či phendem me: „Na amîjisar ma?”
29 Thai o Elisei phendea le Ghexazehkă: „Phande teo maškar, le mîŕî rovlli ando vast, thai jeatar. Kana arakhăsa varekas, te na pušes les sastimatar; thai te pušela tu varekon sastimastar, te na des les anglal. Te thos e rovlli mîŕî po mui le šaoŕăhko.”
30 E dei le šaoŕăsti phendea: „Juvindo sî o Rai thai juvindo sî teo duxo kă či mekaua tu.”
Thai o ušti'lo thai gălo pala late.
31 O Ghexazi lesas lengă anglal, thai thodeasas e rovli po mui le šaoŕăhko; ta či dea či khă mui, či sămno atearimahko. Amboldi'lo angloa Elisei, phendea lehkă e buti kadea, thai phendea: „O šeaoŕo či ušti'lo.”
32 Kana arăslo o Elisei ando khăr, dikta kă mullosas o šaoŕo, suto ande lehko pato.
33 O Elisei šutea pe thai phandadea o udar pale lende le dui, thai rudisai'lo le Raiehkă.
34 Ankăsto, thai suto poa šeaoŕo; thodea lehko mui pe lehko mui, le iakha pehkă pe le iakha lehkă, le vast pehkă pe le vast lehkă, thai tinzosai'lo pa leste. Thai o stato le šaoŕăhko tati'lo.
35 O Elisei teleardea, phirdea orde thai întea andoa khăr, pala kodea pale ankăsto thai tinzosai'lo poa šeaoŕo. Thai o šeaoŕo dea čikh eftavar, thai pîtărdea le iakha.
36 O Elisei akhardea le Ghexazes, thai phendea: „Akhar la Sunamita.” O Ghexazi akhardea la, thai oi avili koa Elisei, kai phendea lakă: „Dikta teo šeau!”
37 Oi găli thai šudea pe ka lehkă pînŕă, thai bandi'li ji kai phuw.
Thai lea pehkă šeaves, thai ankăsti avri.
O mullimos ande piri.
38 O Elisei amboldi'lo ando Ghilgalo, thai ando čem bravallas o bokhalimos. Ta kana le šeave le prooročengă bešenas angla leste, phendea pehkă kanditorehkă: „Tho e piri e bari, thai tirav khă zumi anda le šeave le prooročengă!”
39 Iekh anda lende ankăsto po kîmpo te tidel zălenimata, arakhlea khă răz văšuni thai tidea anda late kăstrăveçî văšune, ji kana pherdea pesti raxami. Kana amboldi'lo, šindea le kotora ande piri la zumeasa, kă či prinjeanelas le.
40 Dea le manušengă kodolengă te xan. Ta, sar xale on andai zumi kodea, çîpisarde: „Manušea le Devllehko, o mullimos sî ande piri!” Thai naštisarde te xan.
41 O Elisei phendea: „Len aŕo.” Šudea o aŕo ande piri, thai phendea: „De le manušengă kadalengă te xan.” Thai manas khanči mudarimahko ande piri.
Kola le biši manŕă le orzohkă.
42 Avilo khă manuši andoa Baal-Šališa. Andea manŕo anda le anglal roade orzohkă, thai spikuri neve ando gono. O Elisei phendea: „Den le manušen kadalen te xan.”
43 O kanditorii lehko dea anglal: „Sar dašti te dau anda lende kakh šell jene?” Ta o Elisei phendea: „De le manušen te xan; kă kadea del duma o Rai: „Xana, thai i mai ašela.”
44 Atunčiara thodea lengă vast anglal; thai xaline thai i mai ašilea, pala o divano le Raiehko.