Naaman vindecat de lepră
1 Naaman , căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpânului său și mare vază, căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2 Și sirienii ieșiseră în cete la o luptă și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3 Și ea a zis stăpânei sale: „O, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!” 4 Naaman s-a dus și a spus stăpânului său: „Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.” 5 Și împăratul Siriei a zis: „Du-te la Samaria și voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel.” A plecat luând cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur și zece haine de schimb. 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: „Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei ști că îți trimit pe slujitorul meu Naaman ca să-l vindeci de lepra lui.” 7 După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel și-a rupt hainele și a zis: „Oare sunt eu Dumnezeu , ca să omor și să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să știți dar și să înțelegeți că el caută prilej de ceartă cu mine.” 8 Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună împăratului: „Pentru ce ți-ai sfâșiat hainele? Lasă-l să vină la mine și va ști că este un proroc în Israel.” 9 Naaman a venit cu caii și cu carul lui și s-a oprit la poarta casei lui Elisei. 10 Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: „Du-te și scaldă-te de șapte ori în Iordan; și carnea ți se va face sănătoasă și vei fi curat.” 11 Naaman s-a mâniat și a plecat zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuși, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, își va duce mâna pe locul rănii și va vindeca lepra. 12 Nu sunt oare râurile Damascului, Abana și Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aș fi putut oare să mă spăl în ele și să mă fac curat?” Și s-a întors și a plecat plin de mânie. 13 Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească și au zis: „Părinte, dacă prorocul ți-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ți-a spus: ‘Scaldă-te și vei fi curat.’” 14 S-a coborât atunci și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu, și carnea lui s-a făcut iarăși cum este carnea unui copilaș și s-a curățit. 15 Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Când a ajuns, s-a înfățișat înaintea lui și a zis: „Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Și acum, primește, rogu-te, un dar din partea robului tău.” 16 Elisei a răspuns: „Viu este Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu voi primi.” Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut. 17 Atunci, Naaman a zis: „Fiindcă nu vrei să primești tu, îngăduie să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri, căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere-de-tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului. 18 Iată totuși ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo și se sprijină pe mâna mea, mă închin și eu în casa lui Rimon – să ierte Domnul pe robul tău când mă voi închina în casa lui Rimon!” 19 Elisei i-a zis: „Du-te în pace!”
Ghehazi, lovit cu lepră
După ce a plecat Naaman de la Elisei și a fost la o depărtare bunicică, 20 Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: „Iată că stăpânul meu a cruțat pe sirianul acela, Naaman, și n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el și voi căpăta ceva de la el.” 21 Și Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte și a zis: „Este bine totul?” 22 El a răspuns: „Totul este bine. Stăpânul meu mă trimite să-ți spun: ‘Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii prorocilor, dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb.’” 23 Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea și ia doi talanți.” A stăruit de el și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, și a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24 Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor și le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora, care au plecat. 25 După aceea s-a dus și s-a înfățișat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri.” 26 Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine când a lăsat omul acela carul și a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi și roabe? 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tine și de sămânța ta pentru totdeauna.” Și Ghehazi a ieșit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.
O Naaman, sasteardo la lepratar.
1 O Naman, o šerobaro la oštireako le thagarehko la Siriako, sas les nakhlimos angla pehko stăpîno thai baro dičimos; kăči anda leste skăpisardeasas o Rai le Sirianen. Ta o manuši kadoa zuralo thai viteazo sas leproso.
2 Thai le Sirienea ankăstesas andai četatea kakh mardimos, thai andinesas roaba khă šouoŕî andoa čem le Israelohko. Oi sas ando kandimos la romneako le Naamanosti.
3 Thai oi phendea pehka stăpînakă: „Of, te avino o rai muŕo koa prooroko kukoa andai Samaria, o prooroko sahkă sastearăl les anda lesti lepra!”
4 O Naamano gălo thai phendea pehkă stăpînohkă: „E šei kutea andoa čem le Israelohko dea duma kadea thai kadea.”
5 Thai o thagar la Siriako phendea: „Jea ande Samaria, thai tradaua khă lill le thagarehkă le Israelohkă.” Teleardea, lea pesa deši talança rupune, šou mii siklea sumnakune, thai deši çoale paruglimahkă.
6 Nigărdea le thagarehkă le Israelohkă o lill, kai delas mui kadea: „Akana, lesa kadoa lill jeanesa kă tradau tukă mîŕă kanditores le Naamanos, kaste sastearăs les anda lesti lepra.”
7 Pala so drabardea o lill, o thagar le Israelohko šindea pehkă çoale, thai phendea: „Ta me sîm o Dell, kaste mudarau thai te juvindi, ta phenel mangă te sastearau khă manušes anda lesti lepra? Te jeanen thai te atearăn, kă o rodel sar te lel pe koa čiungar mança.”
8 Kana ašundea o Elisei, o manuši le Devllehko, kă o thagar le Israelohko šindea pehkă çoale, tradea te phenel le thagarehkă: „Anda soste šindean te çoale? Mek les te avel mande, thai jeanela kă sî khă prooroko ando Israelo.”
9 O Naaman avilo le grastença thai pehkă urdonesa, thai atărdi'lo koa udar le khărăhko le Eliseiehko.
10 O Elisei tradea te phenel lehkă andakh solo: „Jea, naio eftavar ando Iordano; thai teo mas kărdeola sastevesto, thai avesa ujo.”
11 O Naaman xoleai'lo, thai teleardea, phendindoi: „Me pateaiem kă anklela mande, avela orta o, akharăla o Anau le Raiehko, lehkă Devllehko, nigrăla pehko vast po than la dukhako, thai sasteola e lepra.
12 Ta nai barem le nanilašuri le Damaskohkă, e Abana thai o Parpar mai laše dă sar sa le paia le Israelohkă? Naštiuas me barem te xalavau ma ande lende thai te kărdiuau ujo?”
13 Ta lehkă kanditorea paši'le te den lehkă duma, thai phende: „Daddna, kana o prooroko manglino tukă khă bvuti phari, nahkă kărăs la? Kaditi mai but trăbul te kărăs so phendea tukă: „Naiota, thai avesa ujo.”
14 Ulisto atunči thai šutea pe eftavar ando Iordano, pala o divano le manušehko le Devllehko; thai o mas lehko kărdi'lo pale sar sas o mas khă šaoŕoăhko, thai uji'lo.
15 O Naaman amboldi'lo koa manuši le Devllehko sa pehkă alaiosa. Kana arăslo, avilo angla leste thai phendeas: „Dikta prinjeanau akana kă nai Dell pe sai phuw, dăsar ando Israelo. Thai akana, rudi tu, le khă pativ andai rig te robosti.”
16 O Elisei dea les anglal: „Juvindo sî o Rai, savehko kanditorii sîm, kă či laua.” O Naaman či meklea pe lestar te lel, ta o či kamblea.
17 Atunčiara o Naaman phendea: „Anda kă či kames te les tu, mekh te robohkă te lel phuw sode dašti nigrăn dui grast; kă o robo tiro či mai kamel te mai anel avră devlengă či phabarimos dă sa, či jertfa, thai anela dăsar le Raiehkă.
18 Dikta varesar so rudi le Raies te iertil te robos: kana o stăpîno muŕo šol pe ando khăr le Rimonohko te rudil pe oče thai nikărdeol mîŕă vastesatr, te rudi ma i me ando khăr le Rimonohko: te iertil o Rai te robos, kana bandiua ando khăr le Rimonohko!”
19 O Elisei phendea lehkă: „Jea la pačeasa.”
O Gxexazi malado la leprasa.
Pala so teleardea o Naamano kata o Elisei thai sas ka khă durimos lašoŕo,
20 o Ghexazi, o kanditorii le Eliseiehko, o manuši le Devllehko, phendea ande peste: „Dikta kă o stăpîno muŕo meklea le Siraianos kodoles le Naamanos, thai či lea khanči anda lehko vast so andeasas lehkă. Juvindo sî o Rai kă prastaua pala leste, thai laua vareso lestar.”
21 O Ghexazi prastaia pala o Naamano, thai kana dikhlea les prastaindoi pala leste, dea pe tele andoa urdon kaste ankle lehkă anglal, thai phendea: „Sî mišto sa?”
22 O dea les anglal: „Sa sî mišto. O stăpîno muŕo tradea ma te phenau tukă: „Dikta kă avile mande dui tărnoŕă anda o baŕbaro le Efraimohko, anda le šeave le prooročengă; de ma anda lende, rudi tu, khă talanto rupuno thai dui raxamea paruglimahkă.”
23 O Naaman phendea: „Kăr mangă čeailimos thai le dui talança. Rudisa'lo lestar, thai phanglea dui talança rupune ande dui gone, andekhthan duie raxameança paruglimahkă, thai thodea don anda pehkă kanditorea te nigrăn le angloa Ghexazi.
24 Arăslindoi po pleai, o Ghexazi lea le anda lengă vast, thai thodea le ando khăr. Pala kodea dea drom le manušen kodolen kai telearde.
25 Pala kodea gălo thai avilo angla pehko stăpîno. O Elisei phendea lehkă: „Katar aves, Ghexazi?” O dea les anglal: „O robo tiro či gălo khanikai.”
26 Ta o Elisei phendea lehkă: „Ta nas muŕo duxo tusa, kana meklea o manuši kodoa o urdon thai avilo angla tute? Sî akana o čiro limahko rupehko, çoalengo, zetinurengo, răzango, bakreango, guruwengo, roburengo thai roabengo?
27 E lepra le Naamanosti astardeola tutar thai tea sămînçatar anda orkana.” Thai o Ghexazi ankăsto angloa Elisei pherdo lepra, parno sar o iw.