Păcătuirea lui David cu Bat-Șeba
1 În anul următor, pe vremea când porneau împărații la război, David a trimis pe Ioab, cu slujitorii lui și tot Israelul, să pustiască țara lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. 2 Într-o după-amiază spre seară, David s-a sculat de pe pat și, pe când se plimba pe acoperișul casei împărătești, a zărit de acolo o femeie care se scălda și care era foarte frumoasă la chip. 3 David a întrebat cine este femeia aceasta și i-au spus: „Este Bat-Șeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie , Hetitul.” 4 Și David a trimis niște oameni s-o aducă. Ea a venit la el, și el s-a culcat cu ea. După ce s-a curățit de necurăția ei, ea s-a întors acasă. 5 Femeia a rămas însărcinată și a trimis vorbă lui David zicând: „Sunt însărcinată.” 6 Atunci, David a trimis următoarea poruncă lui Ioab: „Trimite-mi pe Urie, Hetitul.” Și Ioab a trimis pe Urie la David. 7 Urie a venit la David, care l-a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului și despre mersul războiului. 8 Apoi David a zis lui Urie: „Coboară-te acasă și spală-ți picioarele.” Urie a ieșit din casa împărătească și a fost urmat de un dar din partea împăratului. 9 Dar Urie s-a culcat la poarta casei împărătești, cu toți slujitorii stăpânului său, și nu s-a coborât acasă la el. 10 Au dat de știre lui David despre aceasta și i-au spus: „Urie nu s-a coborât la el acasă.” Și David a zis lui Urie: „Nu vii tu oare din călătorie? Pentru ce nu te-ai coborât acasă?” 11 Urie a răspuns lui David: „Chivotul și Israel și Iuda locuiesc în corturi, domnul meu Ioab și slujitorii domnului meu sunt tăbărâți în câmp, și eu să intru în casă să mănânc și să beau și să mă culc cu nevastă-mea?! Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face lucrul acesta.” 12 David a zis lui Urie: „Mai rămâi și astăzi aici, și mâine îți voi da drumul.” Și Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea și a doua zi. 13 David l-a poftit să mănânce și să bea cu el și l-a îmbătat ; și seara, Urie a ieșit și s-a culcat cu slujitorii stăpânului său, dar nu s-a coborât acasă. 14 A doua zi dimineața, David a scris o scrisoare lui Ioab și a trimis-o prin Urie. 15 În scrisoarea aceasta scria: „Puneți pe Urie în locul cel mai greu al luptei și trageți-vă înapoi de la el, ca să fie lovit și să moară.” 16 Ioab, împresurând cetatea, a pus pe Urie în locul pe care-l știa apărat de ostași viteji. 17 Oamenii din cetate au făcut o ieșire și s-au bătut împotriva lui Ioab; au căzut mulți din popor, din slujitorii lui David și a fost ucis și Urie, Hetitul. 18 Ioab a trimis un sol să istorisească lui David tot ce se petrecuse în luptă. 19 Și a dat solului următoarea poruncă: „Când vei isprăvi de istorisit împăratului toate amănuntele luptei, 20 poate că se va mânia și va zice: ‘Pentru ce v-ați apropiat de cetate să luptați împotriva ei? Nu știați că se aruncă săgeți din vârful zidului? 21 Cine a omorât pe Abimelec , fiul lui Ierubeșet ? Nu o femeie, care a aruncat peste el din vârful zidului o piatră de moară, și n-a murit el la Tebeț? Pentru ce v-ați apropiat de zid?’ Atunci să-i spui: ‘A murit și robul tău Urie, Hetitul.’” 22 Solul a plecat și, la sosire, a istorisit lui David tot ce-i poruncise Ioab. 23 Solul a zis lui David: „Oamenii aceia au fost mai tari decât noi; făcuseră o ieșire împotriva noastră în câmp, și i-am dat înapoi, până la intrarea porții, 24 dar arcașii au tras de pe vârful zidului asupra slujitorilor tăi, și mulți din slujitorii împăratului au fost uciși și a murit și robul tău Urie, Hetitul.” 25 David a zis solului: „Iată ce să spui lui Ioab: ‘Nu te munci pentru întâmplarea aceasta, căci sabia doboară când pe unul, când pe altul; bate cetatea cu putere, dărâm-o.’ Și tu, îmbărbătează-l!” 26 Nevasta lui Urie a aflat că bărbatul ei murise și a plâns pe bărbatul ei. 27 După ce au trecut zilele de jale, David a trimis s-o ia și a primit-o în casa lui. Ea i-a fost nevastă și i-a născut un fiu. Fapta lui David n-a plăcut Domnului.
O bezexalimos le Davidohko la Bet-Šebasa thai le Uriasa.
1 Ando bărši o kolaver, po čiro kana telearănas le thagar koa mardimos, o Davido tradea le Ioabas, le kanditorença lehkă thai sa le Israelosa, te pustin o čem le Amonohko thai te denroata e Raba.Ta o Davido ašilo ando Ierusalimo.
2 Andekh des pala e skafidi karing e reat, o Davido ušti'lo poa pato; thai kana phirălas opral poa khăr o thagarno, dikhlea oçal khă juwli kai naiolas thai kai sas but šukar koa tipo.
3 O Davido pušlea kon sî e juwli kadea, thai phende lehkă: „Sî e Bat-Šeba, e šei le Eliamosti, e romni le Uriasti, o Xetito.”
4 Thai o Davido tradea varesar manuši te akharăn la. Oi avili leste, thai o suto lasa. Pala so ujeardea pe anda lako biujeardimos, oi amboldi'li khără.
5 E juwli ašili phari thai tradea orba le Davidohkă, phendindoi: „Sîm phari.”
6 Atunčeara o David tradea kadoa mothodimos le Ioabahkă: „Trade mangă le Urias le Xetitos.” Thai o Ioababo tradea le Urias koa Davido.
7 O Uria avilo koa Davido, kai pušleales poa Ioababo sar lo, poa poporo sar sî, thai poa jeamos le mardimahko.
8 Pala kodea o Davido phendea le Uriahkă: „Uli khără, thai xalau te pînŕă.” O Urie ankăsto andoa khăr o thagarino, thai dea pe lehkă ăkh pativ anda e rig le thagaresti.
9 Ta o Urie suto koa udar le khărăhko le thagarehko, sa le kanditorença lehkă stăpînohkărănça, thai či ulisto khără peste.
10 Dine ašundimos le Davidos pa kadea, thai phende lehkă: „O Urie či ulisto peste khără.” Thai o David phendea le Uriahkă: „Ta či aves tu andoa phirimos? Anda soste či ulistean khără?”
11 O Uria dea anglal le Davidos: „O chivoto thai o Israelo thai o Iuda bešen andel çăre, o rai muŕo o Ioabo thai le kanditorea mîŕă raiehkă sî ašiline po kîmpo, thai me te šoama ando khăr te xau thai te peau thai te sovau mîŕa romneasa! Juvindo san tu thai juvindo sî teo duxo kă či kăraua e buti kadea.”
12 O Davido phendea le Uriahkă: „Mai aši i ades koče, thai texara daua tu drom.” Thai o Urie ašilo ando Ierusalimo ando des kodoa thai i o duito des.
13 O Davido akhardea les te xal thai te pel lesa, thai mateardea les; thai reate, o Urie ankăsto thai suto le kanditorença pehkă stăpînohkă, ta či ulisto khără.
14 O duito des dădroboitu, o Davido ramosardea khă lill le Ioabohkă, thai trdea les po Uria.
15 Ando lill kadoa ramosardea: „Thon le Urias ando than o mai pharo le mardimahko, thai çîrden tume parpale lestar, kaste avel malado thai te merăll.”
16 O Ioab, dea roata e četatea, thodea le Urias ando than kai jeanelas les ande rig le kătanendi le zurale.
17 Le manuši andai četatea kărdine khă ankăstimos thai mardine pe le Ioabosa; peline but andoa poporo, andal kanditorea le Davidohkă, thai sas mudardo i o Uria, o Xetito.
18 O Ioab tradea khă solo te phenel le Davidohkă sa so sas kărdileasas ando mardimos.
19 Thai dea le solos kakoa mothodimos: „Kana isprăvisa sa phendimahko le thagarehkă sa le phendimata le mardimahkă,
20 daštila te xolleol thai te phenel: „Sostar pašilean la četateatar te marăn tume lasa? Či jeanenas kă šuden pe săjeçii andoa gor le zîdohko?
21 Kon mudardea le Abimelekos, o šeau le Ierubešetohko? Na khă juwli, kai šudea pa leste andoa gor le zîdohko khă baŕ moarako, thai či mullo o ando Tebeço? Anda soste pašilean le zîdostar?” Atunči te phenes lehkă: „Mullo i teo robo o Uria, o Xetito.”
22 O solo teleardea; koa arăslimos phendea le Davidohkă sa so mothodeasas lehkă o Ioab.
23 O solo kodoa phendea le Davidohkă: „Le manuši kodola sas mai zurale sar amende; kărdinesas khă ankăstimos pa amende ando kîmpo, thai deam le parpale ji koa šutimos le udarăhko,
24 ta le arkašea çîrdine poa gor le zîdohko pa te kanditorea, thai but anda le kanditorea le thagarehkă sas mudarde, thai mullo i o robo tiro o Uria, o Xetito.”
25 O Davido phendea le solohkă: „Dikta so te phenes le Ioabohkă: „Na kăr tukă xolli anda o kărdimos kadoa, kă e sabia peravel kana iekhăs, kana avrăs; mar e četatea zorasa, thai perav la. Thai tu, mušar les!”
26 E romni le Uriasti ašundea kă lako rom mullosas, thai ruia pala pehko rom.
27 Kana nakhle ăl des le jelimahkă, o David tradea te lela, thai leala ande pehko khăr. Oi sas lehkă romni, thai kărdea lehkă ăkh šeau.
O kărimos le Davidohko či čeaileas le Raies.