Dumnezeu mustră pe David prin Natan
1 Domnul a trimis pe Natan la David. Și Natan a venit la el și i-a zis : „Într-o cetate erau doi oameni: unul bogat și altul sărac. 2 Bogatul avea foarte multe oi și foarte mulți boi. 3 Săracul n-avea nimic decât o mielușea, pe care o cumpărase; o hrănea și o creștea la el împreună cu copiii lui; ea mânca din aceeași bucată de pâine cu el, bea din același pahar cu el, dormea la sânul lui și el o privea ca pe fata lui. 4 A venit un călător la omul acela bogat. Și bogatul nu s-a îndurat să se atingă de oile sau de boii lui ca să pregătească un prânz călătorului care venise la el, ci a luat oaia săracului și a gătit-o pentru omul care venise la el.” 5 David s-a aprins foarte tare de mânie împotriva omului acestuia și a zis lui Natan: „Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte! 6 Și să dea înapoi patru miei , pentru că a săvârșit fapta aceasta și n-a avut milă.” 7 Și Natan a zis lui David: „Tu ești omul acesta! Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu te-am uns împărat peste Israel și te-am scăpat din mâna lui Saul; 8 te-am făcut stăpân pe casa stăpânului tău, am pus la sânul tău nevestele stăpânului tău și ți-am dat casa lui Israel și Iuda. Și dacă ar fi fost puțin atâta, aș mai fi adăugat. 9 Pentru ce dar ai disprețuit tu Cuvântul Domnului, făcând ce este rău înaintea Lui? Ai lovit cu sabia pe Urie , Hetitul, ai luat de nevastă pe nevastă-sa și pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. 10 Acum, niciodată nu se va depărta sabia din casa ta, pentru că M-ai disprețuit și pentru că ai luat de nevastă pe nevasta lui Urie, Hetitul.’ 11 Așa vorbește Domnul: ‘Iată, din casa ta voi ridica nenorocirea împotriva ta și voi lua de sub ochii tăi pe nevestele tale și le voi da altuia, care se va culca cu ele în fața soarelui acestuia. 12 Căci ai lucrat pe ascuns; Eu însă voi face lucrul acesta în fața întregului Israel și în fața soarelui.’” 13 David a zis lui Natan: „Am păcătuit împotriva Domnului!” Și Natan a zis lui David: „Domnul îți iartă păcatul , nu vei muri. 14 Dar, pentru că ai făcut pe vrăjmașii Domnului să-L hulească săvârșind fapta aceasta, fiul care ți s-a născut va muri.”
Moartea copilului. Solomon
15 Și Natan a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care-l născuse lui David nevasta lui Urie și a fost greu bolnav. 16 David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil și a postit și, când a venit acasă, toată noaptea a stat culcat pe pământ. 17 Bătrânii casei au stăruit de el să se scoale de la pământ, dar n-a voit și n-a mâncat nimic cu ei. 18 A șaptea zi, copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut să-i dea de veste că a murit copilul. Căci ziceau: „Când copilul trăia încă, i-am vorbit, și nu ne-a ascultat. Cum să îndrăznim să-i spunem: ‘A murit copilul’? Are să se întristeze și mai mult.” 19 David a băgat de seamă că slujitorii lui vorbeau în șoaptă între ei și a înțeles că murise copilul. El a zis slujitorilor săi: „A murit copilul?” Și ei au răspuns: „A murit.” 20 Atunci, David s-a sculat de la pământ. S-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele, apoi s-a dus în Casa Domnului și s-a închinat . Întorcându-se acasă, a cerut să i se dea să mănânce și a mâncat. 21 Slujitorii lui i-au zis: „Ce înseamnă ceea ce faci? Când trăia copilul, posteai și plângeai, și acum, când a murit copilul, te scoli și mănânci!” 22 El a răspuns: „Când trăia copilul, posteam și plângeam, căci ziceam: ‘Cine știe dacă nu Se va îndura Domnul de mine și dacă nu va trăi copilul?’ 23 Acum, când a murit, pentru ce să mai postesc? Pot să-l întorc în viață? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine.” 24 David a mângâiat pe nevastă-sa Bat-Șeba și a intrat la ea și s-a culcat cu ea. Ea a născut un fiu, pe care l-a numit Solomon și care a fost iubit de Domnul. 25 El l-a încredințat în mâinile prorocului Natan și Natan i-a pus numele Iedidia (Iubitul Domnului) , pentru Domnul.
Luarea Rabei și supunerea amoniților
26 Ioab , care împresura Raba fiilor lui Amon, a pus mâna pe cetatea împărătească 27 și a trimis soli lui David să-i spună: „Am început lupta împotriva Rabei și am pus stăpânire pe cetatea apelor; 28 strânge acum cealaltă parte a poporului, tăbărăște împotriva cetății și ia-o, ca să n-o iau eu și să vină asupra mea cinstea.” 29 David a strâns tot poporul și a mers asupra cetății Raba; a bătut-o și a luat-o. 30 A luat cununa de pe capul împăratului ei, care cântărea un talant de aur și era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o foarte mare pradă din cetate. 31 A scos pe locuitori și i-a trecut prin fierăstraie, prin grape de fier și securi de fier și i-a pus în cuptoarele de cărămizi; așa a făcut tuturor cetăților fiilor lui Amon. David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.
O Dell xolleaol po Davido andoa Natano.
1 O Rai tradea le Natanos koa Davido. Thai o Natan avilo leste thai phendea lehkă: „Andekh četatea sas dui manuši, iekh bravalo thai aver čioŕo.
2 O bravalo sas les but bakrea thai but guruw.
3 O čioŕo nas les khanči dăsar khă bakrišoŕî, kai tindeasas la; delas la te xal, thai barearălas la o andekhthan pehkă šeavença; oi xalas anda kodoa kotor le manŕăsa lesa, pelas anda kodoa taxtai lesa, sovelas ka lehko kolin, thai dikhălas pe late sar ka pesti šei.
4 Avilo khă phiritorii koa manuši kodoa o bravalo. Thai o bravalo či lea te šinel anda pehkă bakrea or anda pehkă guruw, kaste tiravel khă xabe le phiritorehkă kai avilosas leste; ta lea e bakri le čioŕăsti, thai tiradeala andoa manuši kai avilosas leste.”
5 O Davido astardi'lo zurales xolleatar andoa manuši kodoa, thai phendea le Natanohkă: „Juvindo sî o Rai kă o manuši kai kărdea e buti kadea sî vreniko mullimahko.
6 Thai te del parpale štar bakrišoră, anda kă kărdea e buti kadea, thai nas les mila.”
7 Thai o Natano phendea le Davidohkă: „Tu san o manuši kadoa!” Kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me makhlem tu thagar poa Israelo, thai skăpisardem tu andoa vast le Saulohko;
8 kărdem tu stăpîno poa khăr te stăpînohko, thodem ka teo bărkh le romnea te stăpînohkă, thai dem tu o khăr le Israelohko thai le Iudahko. Thai te avino xançî kaditi, sahkă mai thoau.
9 Anda soste deanrigate tu o divano le Raiehko, kărindoi so sî nasul angla Leste? Maladean la sabiasa le Urias, o Xetito, lean dă romni lehka romnea thai les mudardean les la sabiasa le ševengo le Amonohkărăngo.
10 Akana čiăkhdata či dureola e sabia anda teo khăr, anda kă dean Ma rigate, thai anda kă lean dă romni la romnea le Uriasti, o Xetito.
11 Kadea del duma o Rai. „Dikta anda teo khăr vazdaua o čioŕîmos pa tute, thai laua tala te iakha, te romnean thai daua le avrăhkă kai sovela lença angloa mui le khamehko kadalehko.
12 Kă kărdean buti čioreal; ta Me kăraua e buti kadea angla soa Israelo tha angloa mui le khamehko.”
13 O Davido phendea le Natanohkă: „Bezexardeam angloa Rai!” Thai o Natan phendea le Davidohkă: „O Rai iertil ti bezex, či merăsa.
14 Ta, anda kă kărdean le dušmaien le Raiehkă te prasan Les, kărdindoi e buti kadea, o šeau kai kărdi'lo tukă, merălla.”
O mullimos le šaoŕăhko. O Solomono.
15 O Natan gălotar khără. O rai maladea le šeaoŕăs kai kărdeasas les le Davidohkă e romni le Uriasti, thai sas paharăs nasfalo.
16 O Davido rudisai'lo le Devllehkă anda o šeaoŕo, thai postisardea; thai kana avilo khără, soŕo reat bešlo suto pe phuw.
17 Le phură le khărăhkă rudisai'le lestar te uštel katai phuw; ta či kamblea, thai či xalea khanči lença.
18 Ando eftato des, o šeaoŕo mullo. Le kanditorea le Davidohkă daraile te phenen lehkă kă mullo o šeaoŕo. Kă phenenas: „Kana o šeaoŕo trailas înkă, deam lehkă duma, thai či ašundea me: sar te zumavas te phenas lehkă: „Mullo o šeaoŕo?” Sî te tristol pe i mai but.”
19 O Davido šutea sama kă le kanditorea den duma lokăs maškar lende, thai ateardea kă mullosas o šeaoŕo. O phendea pehkă kanditorengă: „Mullo o šeaoŕo?” Thai on dine les anglal: „Mullo.”
20 Atunči o Davido ušti'lo katai phuw. Xaladea pe, makhlea pe, thai paruglea pehkă çoale; pala kodea gălo ando khăr le Raiehko, thai rudisai'lo. Amboldindoi pe khără, manglea te del pe lehkă te xal, thai xalea.
21 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „So sî kodea kai kărăs? Kana trailas o šaoŕo postisas, thai rovesas; thai akana, kana mullo o šaoŕo, uštes thai xas!”
22 O deas anglal: „Kana trailas o šaoŕo, postiuas thai rovauas, kă phenauas: „Kon jeanel kana či avela Les mila le Raies mandar thai te na traila o šaoŕo?”
23 Akana, kana mullo, anda soste te mai posti? Dašti te mai amboldau les ande čivava? Me jeaua leste, ta o či mai amboldela pe mande.”
24 O David răzgăisardea pehka romnea e Bat-Šeba, thai šutea pe late thai suto lasa. Oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodea lehkă anau Solomono, thai sao sas kamblino le Raiestar.
25 O dea les andel vast le proorokohkă le Natanohkă, thai o Natan thodea lehkă o anau Iedidia (O Kamblino le Raiehko), anda o Rai.
O limos la Rabako thai o mekhlimostelal le Amoniçăngo.
26 O Ioab, kai delasroata e Raba le šeavendi le Amonosti, thodea o vast pe četatea e thagarni,
27 thai tradea solea koa Davido te phenen lehkă: „Leam te maras ame pai Raba, thai thodeam stăpînimos pe četatea le paiendi;
28 tide akana e kolaver rig le poporosti, uli pai četatea, thai lela, kaste na lau la me thai te avel pa mande e patiu.”
29 O Davido tidea soa poporo, thai gălo pai četatea e Raba; mardea la thai lea la.
30 Lea e kununa poa šero lakă thagarosti, kai tolas khă talanto sumnakuno thai sas pherdi baŕ kuči. Thodine la po šero le Davidohko, kai lea kă but baro limos andai četatea.
31 Ankladea le manušen, thai nakhadea le andal ferestrăuri, andal grape sastrehkă thai tovera sastrehkă, thai thodea le andel bouri le kărămizăngă; kadea kărdea sa le četăçăngă le šeavengă le Amonohkă. O Davido amboldi'lo ando Ierusalimo sa le poporosa.