Amnon curvește cu soră-sa
1 După aceea, iată ce s-a întâmplat. Absalom , fiul lui David, avea o soră frumoasă, numită Tamar , și Amnon, fiul lui David, a iubit-o. 2 Amnon era atât de chinuit din această pricină, încât a căzut bolnav după soră-sa Tamar, căci era fecioară și-i venea greu lui Amnon să-i facă ceva. 3 Amnon avea un prieten, numit Ionadab, fiul lui Șimea , fratele lui David. Și Ionadab era un om foarte șiret. 4 El i-a zis: „Pentru ce te usuci din zi în zi, tu, fiul împăratului? Nu vrei să-mi spui?” Amnon i-a răspuns: „Iubesc pe Tamar, sora fratelui meu Absalom.” 5 Ionadab i-a zis: „Culcă-te în pat și fă-te bolnav. Când va veni tatăl tău să te vadă, să-i spui: ‘Dă voie surorii mele Tamar să vină să-mi dea să mănânc; să-mi pregătească sub ochii mei o mâncare, ca s-o văd și s-o iau din mâna ei.’” 6 Amnon s-a culcat și s-a făcut bolnav. Împăratul a venit să-l vadă, și Amnon a zis împăratului: „Te rog, să vină soră-mea Tamar să facă două turte sub ochii mei și să le mănânc din mâna ei.” 7 David a trimis să spună Tamarei înăuntrul odăilor ei: „Du-te în casa fratelui tău Amnon și pregătește-i o mâncare.” 8 Tamar s-a dus în casa fratelui ei Amnon, care era culcat. A luat plămădeală, a frământat-o, a pregătit turte înaintea lui și le-a copt; 9 luând apoi tigaia, le-a răsturnat înaintea lui. Dar Amnon n-a vrut să mănânce. El a zis: „Scoateți pe toată lumea afară.” Și toată lumea a ieșit de la el. 10 Atunci, Amnon a zis Tamarei: „Adu-mi mâncarea în odaie și s-o mănânc din mâna ta.” Tamar a luat turtele pe care le făcuse și le-a dus fratelui său Amnon, în odaie. 11 Pe când i le dădea ea să le mănânce, el a apucat-o și i-a zis: „Vino, soro, și culcă-te cu mine.” 12 Ea i-a răspuns: „Nu, frate, nu mă necinsti, căci nu se face așa în Israel; nu face mișelia aceasta. 13 Unde mă voi duce eu cu rușinea mea? Și tu vei trece drept un mișel în Israel. Acum, vorbește, te rog, împăratului, și nu se va împotrivi să fiu a ta.” 14 Dar el n-a vrut s-o asculte; a silit-o, a necinstit-o și s-a culcat cu ea. 15 Apoi Amnon a urât-o foarte mult, mai mult decât o iubise. Și i-a zis: „Scoală-te și du-te!” 16 Ea i-a răspuns: „Nu mai mări răul pe care l-ai făcut izgonindu-mă.” 17 El n-a vrut s-o asculte și, chemând băiatul care-i slujea, a zis: „Izgonește de la mine pe femeia aceasta, scoate-o afară și încuie ușa după ea!” 18 Ea avea o rochie pestriță , căci aceasta era haina pe care o purtau fetele împăratului câtă vreme erau fecioare. Slujitorul lui Amnon a scos-o afară și a încuiat ușa după ea. 19 Tamar și-a presărat cenușă pe cap și și-a sfâșiat haina pestriță; a pus mâna în cap și a plecat țipând. 20 Fratele ei Absalom i-a zis: „A stat fratele tău Amnon cu tine? Acum, soro, taci, căci este fratele tău; nu te prea trece cu firea din pricina aceasta.” Și Tamar, nemângâiată, a locuit în casa fratelui ei Absalom. 21 Împăratul David a aflat toate aceste lucruri și s-a mâniat foarte tare. 22 Absalom n-a vorbit nici bine, nici rău cu Amnon, dar a început să-l urască , pentru că necinstise pe soră-sa Tamar.
Amnon omorât
23 După doi ani, pe când Absalom avea tunsul oilor la Baal-Hațor, lângă Efraim, a poftit pe toți fiii împăratului. 24 Absalom s-a dus la împărat și a zis: „Iată, robul tău are tunsul oilor; să vină împăratul și slujitorii lui la robul tău.” 25 Și împăratul a zis lui Absalom: „Nu, fiule, nu vom veni toți, ca să nu-ți fie greu.” Absalom a stăruit de el, dar împăratul n-a vrut să se ducă și l-a binecuvântat. 26 Absalom a zis: „Dă voie măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi.” Împăratul i-a răspuns: „Pentru ce să vină el cu tine?” 27 În urma stăruințelor lui Absalom, împăratul a lăsat să meargă cu el pe Amnon și toți fiii săi. 28 Absalom a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Luați seama, când se va veseli inima lui Amnon de vin și când vă voi zice: ‘Loviți pe Amnon!’, atunci să-l omorâți; să nu vă temeți de nimic. Oare nu vă poruncesc eu? Fiți tari și arătați-vă oameni de inimă!” 29 Slujitorii lui Absalom au făcut lui Amnon cum le poruncise Absalom. Și toți fiii împăratului s-au sculat, au încălecat fiecare pe catârul lui și au fugit. 30 Pe când erau pe drum, a ajuns zvonul la David că Absalom a ucis pe toți fiii împăratului și că n-a mai rămas niciunul din ei. 31 Împăratul s-a sculat, și-a rupt hainele și s-a culcat pe pământ, și toți slujitorii lui stăteau acolo cu hainele sfâșiate. 32 Ionadab , fiul lui Șimea, fratele lui David, a luat cuvântul și a zis: „Să nu creadă domnul meu că toți tinerii, fiii împăratului, au fost uciși, căci numai Amnon a murit; aceasta este urmarea unei hotărâri a lui Absalom din ziua când Amnon a necinstit pe soră-sa Tamar. 33 Să nu se mai muncească dar împăratul, domnul meu, cu gândul că toți fiii împăratului au murit, căci numai Amnon a murit.” 34 Absalom a fugit.
Și tânărul pus de strajă a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că o mare ceată venea pe drumul dinapoia lui, dinspre munte. 35 Ionadab a zis împăratului: „Iată că vin fiii împăratului! Astfel se adeverește ce spunea robul tău.” 36 Pe când isprăvea el vorba, iată că fiii împăratului au venit. Au ridicat glasul și au plâns, și împăratul și toți slujitorii lui au plâns mult. 37 Absalom fugise și s-a dus la Talmai , fiul lui Amihur, împăratul Gheșurului. Și David jelea în fiecare zi pe fiul său. 38 Absalom a stat trei ani la Gheșur , unde se dusese după ce fugise. 39 Împăratul David a încetat să mai urmărească pe Absalom, căci se mângâiase de moartea lui Amnon.
O Amon kurvăril pehka pheasa.
1 Pala kodea, dikta so kărdilea. O Absalom, o šeau le Davidohko, sas les khă phei mundro, kai bušolas Tamar; thai o Amon, o šeau le Davidohko, kamblea la.
2 O Amon sas kaditi dă but kăznime anda kadea buti, ta pelo nasfalo pala pesti phei e Tamar; kă sas šeibari, thai avelas lehkă pharo le Amonohkă te kărăl lakă vareso.
3 O Amon sas les khă amal, kai bušolas Ionadab, o šeau le Šimeahko, o phral le Davidohko. Thai o Ionadab sas khă manuši but čiordano.
4 O phendea: „Anda soste šuteos des pala desăste, tu, o šeau le thagrehko? Či kames te phenes mangă?” O Amono dea les anglal: „Kamau la Tamara, e phei mîŕă phralesti le Absalomosti.”
5 O Ionadab phendea lehkă: „Sou ando pato, thai kărdeo nasfalo. Kana avela teo dadd te dikhăl tu, te phenes lehkă: „Mekh mîŕa phea la Tamara, te avel te del ma te xau; te tiravel mangă tala mîŕă iakha khă xabe, kaste dikau la thai te lau les anda lako vast.”
6 O Amono suto thai kărdi'lo nasfalo. O thagar avilo te dikhăl les, thai o Amono phendea le thagarehkă: „Rudi tu, te avel mîŕâ phei e Tamar te kărăl dui melea tala mîŕă iakha thai te xau le anda lako vast.”
7 O David tradea te phenen la Tamarakă andră ande lakă odăi: „Jea ando khăr te phralehko le Amonohko, thai tirav lehkă khă xabe.”
8 E Tamar găli ando khăr pehkă phralehko le Amonohko, kai sas suto. Lea xumer, frămîntisardea les, thai kărdea melea angla leste, thai peklea le;
9 lea pala kodea e tigaia, thai dea le muial angla leste.” Ta o Amono či kamblea te xal. O phendea: „Ankalaven sa la lumea avri.” Thai sai lumea ankăsti avri lestar.
10 Atunči o Amon phendea la Tamarakă: „An mangă o xabe ande odaia, te xau les anda teo vast.” E Tamar lea le melea kai kărdeasas le, thai nigărdea le pehkă phralehkă le Amonohkă, ande odaia.
11 Ta kana oi delas lekă te xal le, o azbadea la thai phendea lakă: „Avta, phene, thai sou mança.”
12 Oi dea les anglal: „Na, phrala, na dema po lajau, kă či kărdeol pe kadea ando Israelo; na kăr o prikăjimos kadoa.
13 Kai jeaua me le lajavesa mîŕăsa? Thai tu avesa orta khă prikăjime ando Israelo. Akana, de duma, le thagarehkă, thai či dela pe rigate te avau tiri.”
14 Ta o či kamblea te ašunela; asaiapehkă latar, dea la po lajau thai suto lasa.
15 Pala kodea o Amon či mai dabadikhlea la andel iakha, mai but dă sar kambleasa la. Thai phendea lakă: „Ušti, thai jeatar!”
16 Oi dea les anglal: „Na mai barear o nasul kai kărdean les, našaindoi ma.”
17 Ta o či kamblea te ašune'la thai, akharindoi le rakles kai kandelas les, phendea: „Našau mandar kadala juwlea, ankalau la avri, thai phandau o udar pala late!”
18 La sas la khă rotea porumbato; kă kadea sas e raxami kai phiravenas ăl šeia le thagarehkă sode čiro sas šeiabarea. O kanditorii le Amonohko ankaladea la avri, thai phandadea o udar pala late.
19 E Tamar thodea pehkă ušar ando šero, thai šindea pesti raxami e porumbato; thodea o vast ando šero, thai teleardea çîpindoi.
20 Lako phral o Absalom, phendea lakă: „Bešlo teo phral o Amono tusa? Akana, phene, aši kă sî teo phral; na nakhadeo la godeasa anda kadea buti.” Thai e Tamar, biateardi, bešli ando khăr pehkă phralehko le Absalomohko.
21 O thagar o Davido ašundea sa kadala butea, thai xolea'lo but zurales.
22 O Absalom či dea duma či dă mišto či dă nasul le Amonohkă, anda kă asiasas pehkă lehka pheatar la Tamaratar.
O Amon mudardo.
23 Pala dui bărši, ta kana o Absalomo sas les o mîŕaimos le bakreango ando Ball-Xaçoro, paša o Efraimo, akhardea sa le šeaven le thagarehkărăn.
24 O Absalomo gălo koa thagar, thai phendea: „Dikta, o robo tiro sî les o mîŕaimos le bakreango; te avel o thagar thai le kanditorea lehkă ka teo robo.”
25 Thai o thagar phendea le Absolomohkă: „Na, šeaua, či avasa saoŕă, kaste na avel tukă pharo.” O Absalomo rudisai'lo lestar; ta o thagar či kamblea te jeal, thai dealesdumadămišto.
26 O Absalom phendea: „Mekh barem mîŕă phrales le Amonos te avel amença.” O thagar dea les anglal: „Anda soste te avel tumença?”
27 Pala but rudimata le Absalomohkă o thagar meklea te jeal lesa le Amonos thai sa lehkă šeaven.
28 O Absalom dea kakoa mothodimos pehkă kanditorengă: „Len sama kana vesălila pe o illo le Amonohko molleatar, thai kana phenaua tumengă: „Malaven le Amonos!” atunčeara te mudarăn les; te na daran khančestar: ta či mothoau tumengă me? Aven zurale, thai sîkaven tume manuši illehkă!”
29 Le kanditorea le Absalamohkă kărdine le Amonohkă sar mothodeasas lengă o Absalomo.Thai sal šeave le thagarehkă ušti'le, ankăste sakogodi pe pehko grast, thai našle.
30 Ta kana sas on po drom, arăslo o ašundimos koa Davido kă o Absalomo mudardea sa le šeaven le thagarehkărăn, thai kă či mai ašilea či iekh anda lende.
31 O thagar ušti'lo, thai šindea pehkă çoale, thai tinzosai'lo pe phuw, thai sal kanditorea lehkă bešenas oče le çoalença šindine.
32 O Ionadabo, o šeau le Šimeahko, o phral le Davidohko, lea o divano thai phendea: „Te na pateal muŕo rai kă sa le tărne, le šeave le thagarehkă, sas mudarde, kă dăsar o Amono mullo; kadea sî khă phirimos le Absalomohko kai asaiapehkă lehka pheatar la Tamaratar.
33 Te na mai mudardeoll o thagar, muŕo rai, le gîndosa kă sa le šeave le thagarehkă mulle, kă dăsar o Amono mullo.
34 O Absalomo našlo. Thai o tărno thodino kai straja vazdea le iakha thai dikhlea. Thai dikta khă baro kîrdo avelas poa drom parpale lestar, katar o baŕobaro.
35 O Ionadab phendea le thagarehkă: „Dikta kă aven le šeave le thagarehkă! Kadea pe čečimaste sî so phenelas teo robo.”
36 Ta kana isprăvilas o e orba, dikta kă le šeave le thagarehkă avile. Vazdine o mui, thai ruine; thai o thagar thai sa le kanditorea lehkă ruine but.
37 O Absalom našlosas, thai gălo koa Talmai, o šeau le Amixurohko, o thagar le Ghešurohko. Thai o Davido jălilas ande sako des pehkă šeaves.
38 O Absalomo bešlo trin bărši ando Ghešuro, kai gălosas, pala so našlo sas.
39 O thagar o Davido atărdi'lo te mai phirăl pala o Absalom, kă sîtilosas le mullimasa le Amonohkărăsa.