Răscoala lui Absalom
1 După aceea, Absalom și-a pregătit care și cai și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 2 Se scula dis-de-dimineață și stătea la marginea drumului, la poartă. Și ori de câte ori avea cineva vreo neînțelegere și se ducea la împărat la judecată, Absalom îl chema și zicea: „Din ce cetate ești?” După ce-i răspundea: „Sunt din cutare seminție a lui Israel”, 3 Absalom îi zicea: „Iată, pricina ta este bună și dreaptă, dar nimeni din partea împăratului nu te va asculta.” 4 Absalom zicea: „De m-ar pune pe mine judecător în țară! Orice om care ar avea o neînțelegere și o judecată ar veni la mine, și i-aș face dreptate.” 5 Și, când se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi întindea mâna, îl apuca și-l săruta. 6 Absalom se purta așa cu toți aceia din Israel care se duceau la împărat să ceară dreptate. Și Absalom câștiga inima oamenilor lui Israel. 7 După trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului: „Dă-mi voie să mă duc la Hebron să împlinesc o juruință pe care am făcut-o Domnului. 8 Căci robul tău a făcut o juruință , când locuiam la Gheșur, în Siria, și am zis: Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, voi da cinste Domnului.” 9 Împăratul i-a zis: „Du-te în pace.” Absalom s-a sculat și a plecat la Hebron. 10 Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel să spună: „Când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: ‘Absalom s-a făcut împărat la Hebron!’” 11 Două sute de oameni din Ierusalim, care fuseseră poftiți , au însoțit pe Absalom, și l-au însoțit în prostia lor fără să știe nimic. 12 Pe când aducea Absalom jertfele, a trimis în cetatea Ghilo după Ahitofel Ghilonitul , sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere și poporul se îndrepta în număr tot mai mare de partea lui Absalom.
Fuga lui David
13 Cineva a venit și a dat de știre lui David și a zis: „Inima oamenilor lui Israel s-a întors spre Absalom.” 14 Și David a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalim: „Sculați-vă să fugim , căci nu vom scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiți-vă de plecare, altfel, nu va întârzia să ne ajungă și va arunca nenorocirea peste noi și va trece cetatea prin ascuțișul sabiei.” 15 Slujitorii împăratului i-au zis: „Slujitorii tăi vor face tot ce va voi domnul nostru, împăratul.” 16 Împăratul a ieșit, și toată casa lui mergea după el, și a lăsat zece țiitoare pentru paza casei. 17 Împăratul a ieșit astfel și tot poporul îl urma. Și s-au oprit la cea din urmă casă. 18 Toți slujitorii lui, toți cheretiții și toți peletiții au trecut alături de el și toți gatiții, în număr de șase sute de oameni, veniți din Gat după el, au trecut înaintea împăratului. 19 Împăratul a zis lui Itai din Gat: „Pentru ce să vii și tu cu noi? Întoarce-te și rămâi cu împăratul, căci ești străin și ai fost luat chiar din țara ta. 20 De ieri ai venit, și azi să te fac să rătăcești cu noi încoace și încolo, când nici eu însumi nu știu unde mă duc! Întoarce-te și ia și pe frații tăi cu tine. Domnul să se poarte cu tine cu bunătate și credincioșie!” 21 Itai a răspuns împăratului și a zis: „Viu este Domnul și viu este domnul meu, împăratul, că în locul unde va fi domnul meu, împăratul, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi și robul tău.” 22 David a zis atunci lui Itai: „Du-te și treci!” Și Itai din Gat a trecut înainte, cu toți oamenii lui și toți copiii care erau cu el. 23 Tot ținutul plângea și scotea țipete mari la trecerea întregului popor. Împăratul a trecut apoi și el pârâul Chedron și tot poporul a apucat pe drumul care duce în pustie. 24 Țadoc era și el acolo și, cu el, toți leviții, ducând chivotul legământului lui Dumnezeu, și au așezat jos chivotul lui Dumnezeu, și Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieșit din cetate. 25 Împăratul a zis lui Țadoc: „Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoi și mă va face să văd chivotul și locașul lui. 26 Dar dacă va zice: ‘Nu-mi place de tine’, iată-mă, să facă ce va crede cu mine.” 27 Împăratul a mai zis preotului Țadoc: „Înțelegi? Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaț și cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voștri. 28 Vedeți, voi aștepta în câmpiile pustiei până ce-mi vor veni vești din partea voastră.” 29 Astfel, Țadoc și Abiatar au dus înapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim și au rămas acolo. 30 David a suit Dealul Măslinilor. Suia plângând și cu capul acoperit și mergea cu picioarele goale , și toți cei ce erau cu el și-au acoperit și ei capul și suiau plângând . 31 Au venit și au spus lui David: „Ahitofel este împreună cu Absalom printre uneltitori.” Și David a zis: „Doamne, nimicește sfaturile lui Ahitofel!” 32 Când a ajuns David pe vârf, unde s-a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Hușai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfâșiată și capul acoperit cu țărână. 33 David i-a zis: „Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară. 34 Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel dacă te vei întoarce în cetate și vei zice lui Absalom: ‘Împărate, eu voi fi robul tău; odinioară am fost robul tatălui tău, dar acum sunt robul tău.’ 35 Preoții Țadoc și Abiatar nu vor fi acolo cu tine? Tot ce vei afla din casa împăratului spune preoților Țadoc și Abiatar. 36 Și fiindcă ei au acolo la ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaț, fiul lui Țadoc, și pe Ionatan, fiul lui Abiatar, prin ei îmi veți trimite tot ce veți afla.” 37 Hușai, prietenul lui David, s-a întors dar în cetate. Și Absalom a intrat în Ierusalim.
E răskoala le Asalomosti.
1 Pala kodea, o Absalom lašardea pehkă urdona thai grast, thai panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
2 Uštelas kana pharadeolas o des, thai bešelas kai rig le dromesti koa udar. Thai orsodivar sas varekas vo khă biatearimos thai jealas koa thagar kai kris, o Absalomo akharălas les thai phenelas: „Anda savi rig san?” Pala so phenelas pelehkă „Sîm andai kutari semençia le Israelosti,
3 O Absalomo phenelas lehkă: „Dikta, ti kris sî laši thai čeači; ta khonikh andai rig le thagarăsti či ašunela tu.”
4 O Absalomo phenelas: „Te thona ma man krisînitorii ando čem! or sao manuši kai avela les vokh biaterimos thai vokh kris, avela mande, thai kăraua lehkă čeačimos.”
5 Thai kana pašolas varekon te bandeol angla leste, o tinzolas lehkă o vast, azbalas les, thai čiumidelas les.
6 O Absalomo phiravelas pe kadea sa kukolença andoa Israelo kai jeanas koa thagar te mangăn čeačimos. Thai o Absalom lelas o illo le manušengo andoa Israelo.
7 Pala o nakhlimos štarvardeše bărčengo, o Absalomo phendea le thagarehkă: „Mekh ma te jeau ando Xebrono te pherau khă solaxaimos kai kărdem les le Raiehkă.
8 Kă o robo tiro kărdea khă solaxaimos, kana bešauas ando Ghešuro, ande Siria, thai phendem: „Kkana anela ma o Rai parpale ando Ierusalimo, kăraua patiu le Raiehkă.”
9 O thagar phendea lehkă: „Jea la pačeasa.” O Absalom ušti'lo thai gălotar ando Xebrono.
10 O Absalom tradea manuši čioreal ande sal semençii le Israelohkă, te phenen: „Kana ašunena o bašimos la šingako, te phenen: „O Absalomo kărdi'lo thgar ando Xebrono!”
11 Dui šella manuši andoa Ierusalimo, kai sas akhardine, aviline le Absalomosa; thai avile lesa ando dilimos lengo, bi te jeanen khanči.
12 Ta kana anelas o Absalomo le jertfe, tradea ande četatea e Ghilo pala o Axitofelo, o Ghilonito, o sfetniko le Davidohko. O čiorimos lelas zor, thai o poporo ortolas pe ando dindimos sa mai baro ande rig le Absolomosti.
O naxšlimos le Davidohko.
13 Varekon avilo thai dea ašundimos le Davidos, thai phendea: „O illo le manušengo andoa Israelo amboldi'lo karing o Absalom.”
14 O Davido phendea sa pehkă kanditorengă kai sas lesa ando Ierusalimo; „Ušeten te našas, kă či skăpisarasa angloa Absalomo. Iekhatar te jeastar; kadeadar, či arăsăla te arăsăl ame, thai šudela o prikăjimos pa amende, thai nakhavela e četatea andoa skuçîmos la săbiako.”
15 Le kanditorea le thagarehkă phendine lehkă: „Te kanditorea kărăna sa so kamela o rai amaro o thagar.”
16 O thagar ankăsto, thai sa lehko khăr jealas pala leste; thai muklea deši phiramnitoare andoa arakhaimos le khărăhko.
17 O thagar ankăsto kadeadar, thai soa poporo jealas lesa. Thai atărdi'le koa mai palal khăr.
18 Sa le kanditorea lehkă, sal Cheretiçea thai sal Peletiçea, nakhline paša leste, thai sal Gatiçea, ando dindimos dă šou šella manuši, avile andoa Gato pala leste, nakhline angloa thagar.
19 O thagar phendea le Itaiehkă andoa Gato: „Anda soste aves i tu amença? Ambolde tu, thai aši le thagaresa, kă san străino, thai sanas lino orta andoa čem tiro.
20 Dă arati avilean, thai ades te kărau tu te xasaos amença orde thai întea, kana či me orta či jeanau karing te jeau! Ambolde tu, thai le i te phralen tusa. O Rai te phiravel pe tusa lašimasa thai pateaimasa!”
21 O Itai dea anglal le thagares, thai phendea: „Juvindo sî o Rai thai juvindo sî o rai muŕo o thagar, kă ando than kai avela o rai muŕo o thgar, avela te merăl, avela te trail, oče avela i lehko robo.”
22 O David phendea atunči le Itaiehkă: „Jea thai nakh!” Thai o Itai andoa Gat nakhlo anglal, sa pehkă manušença thai sa le šeavença kai sas lesa.
23 Sai phuw rovelas, thai ankalavenas çîpimata bară, kana nakhălas soa poporo. O thagar nakhlo pala kodea i o nanilaši o Chedrono, thai soa poporo leala po drom kai jeal karing e pustia.
24 O fadok sas i o oče, thai lesa sas le Leviçea, nigărindoi o chivoto le phanglimahko le Raiehko; thai thodine tele o chivoto le Devllehko, thai o Abiatar ankle las, ando čiro so o poporo isprăvilas te anklel andai četatea.
25 O thagar phendea le Çadokohkă: „Nigăr o chivoto le Devllehko parpale ande četatea. Te laua nakhlimos angloa Rai, anela ma parpale thai kărăla ma te dikhau o chivoto thai o than lehko.
26 Ta te mothola: „Či čeaileol ma tutaer”, dikta ma, te kărăl so kamela mança.
27 O thagar mai phendea le rašahkă le Çodokohkă: „Atearăs? Ambolde tu pačeasa ande četatea, le šavesa tirăsa le Aximaaçosa, thai le Ionatanosa, o šeau le Abiatarohko, kola dui šave tumară.
28 Dikhăn, ajukraua koče andel islazurii la pustiakă, ji kana avena ašundimata anda tumari rig.”
29 Kadeadar o Çadok thai o Abiatar nigărdine parpale o chivoto le Raiehko ando Ierusalimo, thai ašile oče.
30 O David ankăsto o pleai le zetinengo. Anklelas roindoi thai le šerăsa garado, thai jealas le pînŕănça nangă; thai sa kukola kai sas lesa garadine i on pehko šeŕo, thai anklenas roindoi.
31 Avile thai phendine le Davidohkă: „O Axitofelo sî andkhthan le Asalomosa maškar le roditorea.” Thai o Davido phendea: „Raia, derigate le divanuri le Axitofelohkă!”
32 Kana arăslo o Davido ando gor, kai avilo thai rudisai'lo angloa Rai, dikta kă o Xušai, o Archito, avilo angla leste, la raxameasa šindi, thai o šero pherdo phuw.
33 O Davido phendea lehkă: „Kana avesa mança, avesa mangă khă pharimos.
34 Avervaresar, xasarăsa anda mande le krisa le divanurengă le Axitofelohkă, te amboldesa tu ande četatea, thai te phenesa le Absolomohkă: „Thagarina, me avaua teo robo; maiakana sîmas o robo te daddehko, ta akana sîm o robo tiro.”
35 Le raša o Çadok thai o Abiatar či avena oče tusa? Sa so ašunesa andoa khăr le thagarehko phen kal raša o Çadok thai o Abiatar.
36 Thai anda kă on sî le oče lengă duie šaven, o Aximaaç, o šeau le Çadokohko, thai o Ionatano, o šeau le Abiatarohko, anda lende tradesa mangă sa so ašunesa.
37 O Xušai, o amal le Davidohko, amboldi'lo ande četatea. Thai o Absalomo šutea pe ando Ierusalimo.