Jalea împăratului
1 Au venit și au spus lui Ioab: „Iată că împăratul plânge și se jelește din pricina lui Absalom.” 2 Și, în ziua aceea, biruința s-a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea, poporul auzea zicându-se: „Împăratul este mâhnit din pricina fiului său.” 3 În aceeași zi, poporul a intrat în cetate pe furiș, ca niște oameni rușinați că au fugit din luptă. 4 Împăratul își acoperise fața și striga în gura mare: „Fiul meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!” 5 Ioab a intrat în odaia unde era împăratul și a zis: „Tu acoperi azi de rușine fața tuturor slujitorilor tăi, care au scăpat azi viața ta, a fiilor tăi și a fetelor tale, a nevestelor tale și a țiitoarelor tale. 6 Tu iubești pe cei ce te urăsc și urăști pe cei ce te iubesc, căci arăți azi că pentru tine nu sunt nici căpetenii, nici slujitori; și văd acum că, dacă ar trăi Absalom și noi toți am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ți-ar fi plăcut. 7 Scoală-te dar, ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăți, nu va rămâne un om cu tine în noaptea aceasta, și aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decât toate nenorocirile care ți s-au întâmplat din tinerețe până acum.” 8 Atunci, împăratul s-a sculat și a șezut la poartă. Au spus la tot poporul: „Iată că împăratul stă la poartă.” Și tot poporul a venit înaintea împăratului.
Întoarcerea împăratului la Ierusalim
Însă Israel fugise, fiecare în cortul lui. 9 Și în toate semințiile lui Israel, tot poporul se certa zicând: „Împăratul ne-a izbăvit din mâna vrăjmașilor noștri, el ne-a scăpat din mâna filistenilor, și acum a trebuit să fugă din țară dinaintea lui Absalom. 10 Și Absalom, pe care-l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie. De ce nu puneți o vorbă pentru întoarcerea împăratului?” 11 La rândul său, împăratul David a trimis să spună preoților Țadoc și Abiatar: „Vorbiți bătrânilor lui Iuda și spuneți-le: ‘Pentru ce ați fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui? (Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese până la împărat.) 12 Voi sunteți frații mei, sunteți os din oasele mele și carne din carnea mea. Pentru ce ați fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?’ 13 Și lui Amasa spuneți-i așa: ‘Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!’” 14 David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur om, și au trimis să spună împăratului: „Întoarce-te, tu și toți slujitorii tăi.” 15 Împăratul s-a întors și a ajuns până la Iordan. Și Iuda s-a dus la Ghilgal , ca să iasă înaintea împăratului și să-l facă să treacă Iordanul.
Bunătatea lui David față de Șimei
16 Șimei , fiul lui Ghera, Beniamitul, care era din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu cei din Iuda înaintea împăratului David. 17 Avea cu el o mie de oameni din Beniamin și pe Țiba , mai-marele casei lui Saul, și pe cei cincisprezece fii și pe cei douăzeci de robi ai lui Țiba. Au trecut Iordanul în fața împăratului. 18 Luntrea pusă la îndemâna împăratului tocmai pornise ca să-i treacă și casa dincolo; și în clipa când era să treacă împăratul Iordanul, Șimei, fiul lui Ghera, s-a închinat înaintea lui. 19 Și a zis împăratului: „Să nu țină seamă domnul meu de nelegiuirea mea , să uite că robul tău l-a ocărât în ziua când împăratul, domnul meu, ieșea din Ierusalim și să nu țină seamă împăratul de lucrul acesta! 20 Căci robul tău mărturisește că a păcătuit. Și iată, vin astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif , înaintea împăratului, domnul meu.” 21 Atunci, Abișai, fiul Țeruiei, a luat cuvântul și a zis: „Nu trebuie oare să moară Șimei pentru că a blestemat pe unsul Domnului?” 22 Dar David a zis: „Ce am eu cu voi, fiii Țeruiei, și pentru ce vă arătați astăzi potrivnicii mei? Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu știu eu că împărățesc azi peste Israel?” 23 Și împăratul a zis lui Șimei: „Nu vei muri!” Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.
Bunătatea lui David față de Mefiboșet
24 Mefiboșet , fiul lui Saul, s-a coborât și el înaintea împăratului. Nu-și îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-și spălase hainele din ziua când plecase împăratul până în ziua când se întorcea în pace. 25 Când s-a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: „Pentru ce n-ai venit cu mine, Mefiboșet?” 26 Și el a răspuns: „Împărate, domnul meu, slujitorul meu m-a înșelat, căci robul tău, care este olog, zisese: ‘Voi pune șaua pe măgar, voi încăleca pe el și voi merge cu împăratul.’ 27 Și el a înnegrit pe robul tău la domnul meu, împăratul. Dar domnul meu , împăratul, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede. 28 Căci toți cei din casa tatălui meu au fost niște oameni vrednici de moarte înaintea împăratului, domnul meu, și totuși tu ai pus pe robul tău în rândul celor ce mănâncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu și ce am să cer eu împăratului?” 29 Împăratul i-a zis: „Ce mai vorbești atâta? Am spus: ‘Tu și Țiba veți împărți pământurile.’” 30 Și Mefiboșet a zis împăratului: „Să ia chiar totul, căci împăratul, domnul meu, se întoarce în pace acasă.”
Mulțumirea lui David față de Barzilai
31 Barzilai , Galaaditul, s-a coborât din Roghelim și a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să-l petreacă până dincolo de Iordan. 32 Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise de împărat în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat. 33 Împăratul a zis lui Barzilai: „Vino cu mine, și te voi hrăni la mine, în Ierusalim.” 34 Dar Barzilai a răspuns împăratului: „Câți ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim? 35 Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani . Pot eu să mai cunosc ce este bun și ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă și bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreților și cântărețelor? Și pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? 36 Robul tău va merge puțin dincolo de Iordan cu împăratul. De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere? 37 Să se întoarcă robul tău și să mor în cetatea mea, lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele! Dar iată că robul tău Chimham va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el.” 38 Împăratul a zis: „Chimham să treacă împreună cu mine și voi face pentru el ce vei vrea; tot ce vei dori de la mine, îți voi da!” 39 După ce tot poporul a trecut Iordanul și după ce l-a trecut și împăratul, împăratul l-a sărutat pe Barzilai și l-a binecuvântat. Și Barzilai s-a întors acasă. 40 Împăratul s-a îndreptat spre Ghilgal, însoțit de Chimham. Tot poporul lui Iuda și jumătate din poporul lui Israel petrecuseră pe împărat dincolo de Iordan. 41 Dar toți bărbații lui Israel au venit la împărat și i-au zis: „Pentru ce te-au furat frații noștri, bărbații lui Iuda, și au trecut pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui și cu toți oamenii lui David?” 42 Toți bărbații lui Iuda au răspuns bărbaților lui Israel: „Fiindcă împăratul ne este rudă. Și ce ați găsit aici, ca să vă mâniați? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne-a făcut el daruri?” 43 Și bărbații lui Israel au răspuns bărbaților lui Iuda: „Împăratul este de zece ori mai mult al nostru și chiar la David avem mai mult drept decât voi. Pentru ce ne-ați nesocotit? N-am fost noi cei dintâi care am spus să se întoarcă împăratul nostru?” Și bărbații lui Iuda au vorbit cu mai multă asprime decât bărbații lui Israel.
O roimos le thagarehko.
1 Avile thai phendine le Ioabohkă: „Dikta kă o thagar rovel thai jelil anda o Absalomo.”
2 Thai ando des kodoa, o biruimos kărdi'lo ande jalea anda soa poporo, kă ando des kodoa, o poporo ašundea phendindoi pe: „O thagar sî xolleardo anda pehko šeau.”
3 Ande kodoa des, o poporo šutea pe ande četatea čioreal, sar varesar manuši lajane kai našline andoa mardimos.
4 O thagar garadesas pehko mui, thai çîpilas ando mui o baro: „Muŕo šeau o Absalomo! Absalom, muŕo šeau, muŕo šeau.”
5 O Ioab šutea pe ande odaia kai sas o thagar, thai phendea: „Tu garaves ades lajaimasa soa mui te kanditorengo, kai skăpisarde ades ti čivava, te šeavendi, thai te šeiandi, le romneangă tirăngă thai le phiramnitorengă tireangă.
6 Tu kames kolen kai čidabadikhăn tu, thai čidabadikhăs kolen kai kame tu, kă sîkaves ades kă anda tute nai či šerăbară či kanditorea; thai dikau akana kă, te traisardino o Absalom thai ame saoŕă te mullino ando des kadoa, e buti kadea sahkă čeaileol tu.
7 Ta ušti, ankli thai de duma pala o illo te kanditorengo tirăngo! Kă solaxau po Rai kă, kana či ankles te sîkadeos, či mai ašela či khă manuši tusa ande reat kadea; thai kadea avela khă prikăjimos mai jungalo anda tute dă sar sa le prikăjimata kai kărdile tukă dă andoa tărnimos ji akana.”
8 Atunčeara o thagar ušti'lo thai bešlo koa udar. Phendine sa le poporohkă: „Dikta kă o thagar bešel koa udar.” Thai soa poporo avilo angloa thagar.
O amboldimos le thagarehko ando Ierusalimo.
Ta o Israelo našlosas, sakogodi ande pesti çăra.
9 Thai ande sal semençii le Israelohkă, soa poporo xalas pe, phendindoi: „O thagar skăpisarde ame andoa vast amară dušmaiengo, o skăpisarde ame andoa vast le Filistianengo; thai akana trăbulas te našel andoa čem angloa Absalomo.
10 Thai o Absalomo, kai makhleamas les te rail pa amende, mullo ando mardimos: sostar či thon khă divano andoa amboldimos le thagarehko?”
11 Ka pehko rîndo, o thagar o Davido tradea te mothon le rašangă le Çadokohkă thai le Abiatarohkă: „Den duma le phurăngă le Iudahkă, thai phenen lengă: „Anda soste avena tume kukola mai palal andoa amboldimos le thagarehko Ande lehko khăr?” – Kă so motholas pe ande soa Israelo arăslosas ji koa thagar.
12 Tume san mîŕă phral, san kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas, anda soste te aven tume mai palal andoa andimos le thagarehko parpale?
13 Thai le Amsahkă phenen lehkă kadea: „Či san tu kadea kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas? Te došvel ma o Dell sa le zuralimasa, te na avesa angla mande orkana o šerobaro la oštireako ando than le Ioabohko!”
14 O Davido kovleardea o illo saoŕăngo kolengo andai Iuda, ta parkă sas khă korkoŕo manuši; thai tradine te phenen lehkă le thagarehkă: „Ambolde tu, tu thai sa le kanditorea tiră.”
15 O thagar amboldi'lo, thai arăslo ji koa Iordano. Thai o Iuda gălo ando Ghilgalo, kaste anklel angloa thagar, thai te kărăl les te nakhăl o Iordano.
O lašimos le Davidohko anda o Šimei.
16 O Šimei, o šeau le Gherahko, o Beneamito, kai sas andoa Baxurimo, avilo iekhatar te ulel angla kola andai Iuda angloa thagar o Davido.
17 Sas les pesa khă mia amanuši andoa Beneamino, thai le Çibas, o mai baro le khărăhko le Saulohko thai pehkă dešupanje šaven thai le biši kanditorea le Çibahkă. Nakhline o Iordano angloa thagar.
18 O bero, thodino andoa thagar, orta teleardeasas te nakhavel i lehko khăr înteal; thai ande leaka kodea kana sas te nakhăl o thagar o Iordano, o Šimei, o šeau le Gherahko, bandi'lo angla leste.
19 Thai phendea le thagarehkă: „Te na nikrăl sama o rai muŕo anda e bilakrisako mîŕako, te bîstrăl kă o robo tiro dea les armaia ando des kana o thagar, o rai muŕo, ankleas andoa Ierusalimo, thai te na lel sama o thagar andai buti kadea!
20 Kă o robo tiro mothol kă bezexardea. Thai dikta, avau ades, o mai anglal andoa khăr le Iosifohko, angla o thagar, muŕo rai.”
21 Atunčeara o Abišai, o šeau la Çeuriako, lea o divano, thai phendea: „Či trăbul kadea te merăll o Šimei anda kă dea armaia le makhles le Rahkărăs?”
22 Ta o Davido phendea: „So sîma man tumença, šeave la Çeuriakă, thai anda soste sîkaven tume ades mîŕă potrivničea? Ta ades te mudarăll pe vokh manuši ando Israelo? Či jeanau me kă thagariu ades poa Israelo?”
23 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Či merăsa!” O thagar solaxadea lehkă kă či mudarălla les.
O lašimos le Davidohko anda o Mefibošeto.
24 O Mefibošet, o šeau le Saulohko, ulisto i o angla o thagar. Či mai lašardeasas či pehkă pînŕă, či e šor, či mai xaladeasas či pehkă çoale, andoa des kana gălosastar o thagar ji ando des kana amboldelas pe la pačeasa.
25 Kana gălo angloa thagar ando Ierusalimo, o thagar phendea lehkă: „Anda soste či avilean mança, Mefibošetona?”
26 Ta o dea les anglal: „Thagarina, muŕo rai, o kanditorii muŕo athadea ma, kă o robo tiro, kai sî lang, phendeasas: „Thoaua e šeaua po grast, ankleaua pe leste, thai jeaua le thagaresa.”
27 Thai o kaleardea le robos tirăs ka o rai muŕo o thagar. Ta o rai muŕo thagar sî sar khă înjero le Devllehko. Kăr so pateasa.
28 Kă sa kola andoa khăr mîŕă daddehko sas varesar manuši vrednikuri mullimahkă angloa thagar o rai muŕo, thai sa, tu thodean te robos ando rîndo kolengo kai xan kai skafidi tusa. So čečio mai avela ma man, thai so te mangau me le thagarehkă?”
29 O thagar phendea lehkă: „So mai des duma kaditi? Phendem: Tu thai o Çiba, xulavena le phuwea.”
30 Thai o Mefibošeto phendea le thagarehkă: „Te lel orta sa, kă o thagar o rai muŕo amboldel pe khără.”
O naismos le Davidohko angloa Barzilai.
31 O Barzilai, o Galaadito, ulisto andoa Roghelimo, thai nakhlo o Iordano andekhthan le thagaresa, kaste nakhaveles ji înteal o Iordano.
32 O Barzilai sas but phuro, andel bărši dă oxtovardeši. O kandeasas le thagarestar ando čiro le bešlimahko ando Maxanaimo, kă sas khă manuši but bravalo.
33 O thagar phendea le Barzilaiohkă: „Av mança, thai daua tu te xas mande ando Ierusalimo.”
34 Ta o Barzilai dea anglal le thagares: „Sode bărši mai traiua kaste ankleau le thagaresa ando Ierusalimo?
35 Me ades sî ma oxtovardeši bărši. Dašti me te mai prinjeanau so sî lašo thai so sî nasul? Daštil o robo tiro te mai aveles khă gusto anda so xal thai so pel? Dašti me te mai ašunau o mui le dilabaitorengo or le dilabaitoarengo? Thai anda soste te mai avel o robo tiro khă pharimos anda o rai muŕo, o thagar?
36 O robo tiro jela xançî înteal o Iordano le thagaresa. Kadeadar, anda soste kărăla mangă o thagar kadoa lašimos?
37 Te amboldel pe o robo tiro, thai te merau ande mîŕî četatea, paša o mormînto mîŕă daddehko thai mîŕa deiako! Ta dikta kă o robo tiro o Chimaxamo nakhăla le thagaresa, o rai muŕo; kăr so pateasa anda leste.”
38 O thagar phendea: O Chimxamo te nakhăl andekhthan mança, thai kăraua anda leste so kamesa: sa so kamesa mandar, daua tu!”
39 Pala so nakhlo soa poporo o Iordano thai pala so nakhlo i o thagar, o thagar čiumidea le Barzilaias, thai dealesdumadămišto. Thai o Barzilai amboldi'lo khără.
40 O thagar ortosai'lo karing o Ghilgalo, paša o Chimxamo. Soa poporo le Iudahko thai dopaši andoa poporo le Israelohko nakhadeasas le thagares înteal o Iordano.
41 Ta sa le phură le Israelohkă avile koa thagar, thai phende lehkă: „Anda soste čiordine tu amară phral, le šave le Iudahkă, thai nakhade le thagares poa Iordano, andekhthan lehkă khărăsa, thai sea le manušença le Davidohkărănça?”
42 Thai sa le rom le Iudahkă dine anglal le romengă andoa Israelo: „Anda kă o thagar samengă neamo; thai so arakhlean koče, kaste xolleaon? Traisardeam ame po potindimos le thagrehko? Kărdea mengă o pativa?”
43 Thai le rom le Israelohkă dine anglal le romen le Iudahkărăn: „O thagar sî dešvar mai but amaro, thai orta i koa Davido same mai but čečio dă sar tumende. Anda soste či dindeaname? Či samas ame kola dă anglal kai phendeam te amboldel pe amaro thagar? Thai le rom le Iudahkă dine duma mai bute zuralimasa sar le rom le Israelohkă.