Pavel la Tesalonic
1 Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia și au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor. 2 Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, 3 dovedind și lămurind că Hristosul trebuia să pătimească și să învieze din morți. „Și acest Isus, pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.” 4 Unii din ei și o mare mulțime de greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de partea lui Pavel și a lui Sila . 5 Dar iudeii care nu crezuseră, de pizmă, au luat cu ei niște oameni fără căpătâi din mulțime, au făcut gloată și au întărâtat cetatea. S-au năpustit asupra casei lui Iason și căutau pe Pavel și pe Sila ca să-i aducă afară, la norod. 6 Fiindcă nu i-au găsit, au târât pe Iason și pe vreo câțiva frați înaintea dregătorilor cetății și strigau: „Oamenii aceștia care au răscolit lumea au venit și aici, 7 și Iason i-a găzduit. Ei toți lucrează împotriva poruncilor Cezarului și spun că este un alt Împărat: Isus.” 8 Prin aceste vorbe, iudeii au tulburat norodul și pe dregătorii cetății, 9 care au dat drumul lui Iason și celorlalți numai după ce au căpătat de la ei un zălog.
Pavel la Bereea
10 Frații au trimis îndată, noaptea, pe Pavel și pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor. 11 Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa. 12 Mulți dintre ei și din femeile cu vază ale grecilor și mulți bărbați au crezut. 13 Dar iudeii din Tesalonic, când au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit acolo, ca să tulbure și să ațâțe noroadele. 14 Atunci, frații au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila și Timotei au rămas în Bereea.
Pavel la Atena. Cuvântarea
15 Cei ce însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors cu însărcinarea să ducă lui Sila și lui Timotei porunca să vină cât mai curând la el. 16 Pe când îi aștepta Pavel în Atena, i se întărâta duhul la vederea acestei cetăți pline de idoli. 17 În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea. 18 Unii din filozofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el. Și unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul acesta?” Alții, când l-au auzit că vestește pe Isus și învierea, ziceau: „Pare că vestește niște dumnezei străini.” 19 Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag și au zis: „Putem să știm care este această învățătură nouă pe care o vestești tu? 20 Fiindcă tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar să știm ce vrea să zică aceasta.” 21 Căci toți atenienii și străinii care stăteau în Atena nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou. 22 Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului și a zis: „Bărbați atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși. 23 Căci, pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar pe care este scris: ‘Unui Dumnezeu necunoscut!’ Ei bine, ceea ce voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. 24 Dumnezeu care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului și nu locuiește în temple făcute de mâini. 25 El nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El , care dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile. 26 El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuinței lor, 27 ca ei să caute pe Dumnezeu și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi. 28 Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: ‘Suntem din neamul Lui…’ 29 Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meșteșugirea și iscusința omului. 30 Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, 31 pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morți…” 32 Când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.” 33 Astfel, Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34 Totuși unii au trecut de partea lui și au crezut; între aceștia erau Dionisie Areopagitul, o femeie numită Damaris și alții împreună cu ei.
O Pavelo ando Tesaloniko.
1 O Pavel thai o Sila nakhline andoa Amfipoli thai Apolonia, thai avile ando Tesaloniko, kai sas khă khăngări le Iudeiendi.
2 O Pavelo, pala pehko năravo, šutea pe andră ande khăngări. Trin des Savatohkă dea duma lença anda le LillaleDevlehkă,
3 sîkadindoi thai phendindoi lengă, kă o Kristoso trăbulas te kăznil thai te juvindil andal mulle. „Thai kadoa Isuso, kai vestiu tumengă Les me,” phenelas o „sî o Kristoso.”
4 Unii anda lende, thai khă baro butimos Grekurengo darane le Devllestar, thai but juwlea ašhundea pateaine, thai nakhle ande rig le Pavelosti thai le Silasti.
5 Ta le Iudeia kai či pateaine, xoleatar, line pesa varesar manuši bi bătăkuiehko andoa butimos, kărdine mui, thai vazdine e četatea. Šute pe poa khăr le Iasonohko, thai rodenas le Pavelos thai le Silas, kaste anen le avri koa norodo.
6 Anda kă či arakhline le, çîrde le Iasonos thai varesarăn phralen angla le krisînitorea la četateakă, thai çîpinas: „le manuši kadala kai amboldine e lumea, avile i koče,
7 thai o Iasono lea le peste. On saoŕă kărăn buti pa le mothodimata le Čezarohkă, thai phenen kă sî aver Thagar: o Isus.”
8 Anda kadala orbe, le Iudeia biujearde o norodo thai le krisînitoren la četateakărăn,
9 kai dine drom le Iasonos thai le kolavrăn, numai pala so line lendar khă sumadi.
O Pavelo ande Berea.
10 Le phral tradine iekhatar, reate, le Pavelos thai le Silas ande Berea. Kana arăsle, šute pe ande khăngări le Iudeuendi.
11 Le Iudeia kadala sas le khă illo mai lašo sar kukola anda o Tesaloniko. Line o Divano sa le dragosa, thai rodenas o LillleDevllehko ande sako des, kaste dikhăn kana so phenelas pe lengă, sî kadea.
12 But anda lende thai anda le juvlea bravalea le Grečengă, thai but murši pateaine.
13 Ta le Iudeia anda o Tesaloniko, kana ašundine kă o Pavelo vestilas o Divano le Devllehko i ande Berea, aviline oče, kaste biujearăn thai te vazden le noroaden.
14 Atunči le phral telearde iekhatar le Pavelos pe marea; o Sila thai o Timotei ašile ande Berea.
O Pavel ande Atena. O dimosduma.
15 Kola kai avile sas le Pavelosa, nigărde les ji ande Atena.Pala kodea amboldi le, kărdimasa te nigrăn le Sialhkă thai le Timoteiehkă mothoimos te aven sode mai iekhatar leste.
16 Ta kana ajukărălas le o Pavelo ande Aten sa, xoleaolas lehko duxo koa dičimos kadala četateako pherdo idolea.
17 Ande khăngări bešelo dă divano le Iudeiença thai le manušença darane le Devllestar, ta ande piaça bešelas dă divano ande sako des kolença kai arakhălas le.
18 Iekh anda le filozofurea le epikurienea thai stoičia šute pe dă divano lesa. Thai iekh phenenas: „So kamel te phenel o manuši kai či mai atărdeol kadoa?” Aver, kana ašunde les kă vestil le Isusos thai o juvindimos, phenenas: „Fal kă vestil varesar devla biprinjeande.”
19 Atunči line les, thai nigărde les ando Areopago, thai phendine: „Dašti te jeanas sao sî kadoa sîkaimos neo, kai vestis les tu?
20 Anda kă tu anes amengă vareso bijeanglo koa ašundimos.Kamasa ta te jeanas so sî kadoa.”
21 Kă sa le Atenienea thai le străinurea, kai bešenas ande Atena, či nakhavenas pehko čiro khančesa aver vareso numai te phenen or te ašunen vareso neo.
22 O Pavelo bešlo ande pînŕănde ando maškar le Aeropagăhko, thai phendea: „Romale Atenienea! Ande sal dikhlimata arakhau tume but pateaimahkă.
23 Kă, kana phirauas e četatea tumari thai dikhauas mai pašal ka le butea kai rudin tume, arakhlem orta i khă altari, pe sao sî ramome: „Khă Devllehkă biprinjeando!” Ei mišto, kodea so tume den pativ, kodea vesti tumengă me.
24 O Dell, kai kărdea e lumea thai sa so sî ande late, sî o Rai le čerehko thai la phuweako, thai či bešel ande le temple kărdine vastendar.
25 O nai kandino vastendar manušehkă, ta sar avilino Les trăbuimos varesohko, O, kai del saoŕăn čivava, phurdimos thai sal butea.
26 O kărdea sa le manušen, ankăste anda iekh korkoŕo, te bešen pe soa mui la phuweako; thodea lengă varesar čiruri thai thodea varesar phuwea lengă bešlimahkă,
27 ka on te roden le Devlles, thai te zoreaon te arakhăn Les asbaimasa, barem kă nai dur anda sakogodi anda amende.
28 Kă ande Leste same čivava, mištisauas thai sam, pala sar phendine i iekhi anda le poeturea tumară: „Sam anda o neamo lehko…”
29 Kadeadar, anda kă sam neamohko andoa Dell, či trăbul ame te pateas kă o Devllimos sî sakadea sar o sumnakai thai o rup or o baŕ o čioplime le buterimasa thai le xaraimsa le manuško.
30 O Dell na nikrăl sama le čirurendar le bijeanglimahkă, thai mothol akana sal manušengă dă orkatar te kăin pe;
31 anda kă thodea khă des, ande sao krisîni la e lumea pala o čeačimos, andoa Manuši, kai thodea Les anda kadea thai pa sao dea sal manušen khă sîkaimos kai nai bipateaimahko anda kă juvindisardea Les andal mulle…”
32 Kana ašundine on andoa juvindimos le mullengo, iekh asanas pehkă, ta aver phendine: „Pa kadala butea ašnasa tu averdata.”
33 Kadeadar, o Pavelo ankăsto anda lengo maškar.
34 Varesar iekh nakhline ande lesti rig, thai pateaine, ande kadala sas o Dionisia o Areopajito, khă juwli dinianau Damaris, thai aver andekhthan lença.