1 Festus, când a venit în ținutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim. 2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință 3 și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum. 4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo. 5 „Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.” 6 Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi. 8 Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.” 9 Festus, care voia să capete bunăvoința iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?” 10 Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine. 11 Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.” 12 Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De Cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
Împăratul Agripa la Cezareea
13 După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus. 14 Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om 15 împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea. 16 Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus față cu pârâșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pârât. 17 Ei au venit deci aici și, fără întârziere , am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta. 18 Pârâșii, când s-au înfățișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu. 19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu. 20 Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînțelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ținută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.” 22 Agripa a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.” 23 A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo. 24 Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25 Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit. 26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie. 27 Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pârât.”
1 O Festus, kana avilo ande pehko than, pala trin des ankăsto andi Čezarea ando Ierusalimo.
2 Le raša le mai bară thai le bravale le Iudeiengă andine lehkă khă roimos poa Pavelo. Rudisarde les zuralimasa,
3 thai mangle lehkă, sar khă buti bari anda lende, te tradel te anel les ando Ierusalimo.Ande kadea buti on amblavenas khă tinzomos te mudarăn les po drom.
4 O Festus dea anglal kă o Pavelo sî arakhado ande Čezarea, thai kă o orta sî te telearăl iekhatar oče.
5 „Kana”, phendea o, „le mai bară anda tumende kamen te ulen andekhthan mança, thai, kana sî vareso došaimos ando manuši kadoa, te pîŕîn les.”
6 O Festus či bešlo maškar lende numai oxto or deši des, pala kodea ulisto ande Čezarea. O duito des, bešlo po skamin le krisînitorehko, thai mothodea te avel andino o Pavelo.
7 Kana avilo o Pavelo, le Iudeia, kai avilesas andoa Ierusalimo, dineles roata, thai andine pa leste but thai phară došea, kai našti daštinas te čeačiarăn le.
8 O Pavel lea te čeačiavel pe, thai phendea: „Či bezexardem khančesa, či pa e Kris le Iudeiendi, či poa Templo, či poa Čezaro.”
9 O Festus, kai kamelas te lel o lašimos le Iudeiengo, čeačio phendimos, phendea le Pavelohkă: „Kames te ankles ando Ierusalimo, thai te aves krisînime anda kadala butea, angla mande?”
10 O Pavelo phendea: „Me bešeau angloa skamin la krisako le Čezarehko; oče trăbul te avau krisînime. Le Iudeien či bibandeardem le khančesa, pala sar jeanes i tu but mišto.
11 Kana kărdem vokh bičeačimos or vokh bikrisînimos vreniko mulimahko; či dau ma parpale kata o merimos, ta, kana nai khanči andal butea kai on pîŕîn ma, khonikh nai les čečimos te del ma ande lengă vast. Mangau te avau krisînime le Čezarostar.”
12 Atunči o Festus, pala so dea pe duma pehkă manušença, dea anglal: „Le Čezarostar manglean te aves krisînime, angloa Čezaro sî te jeas.”
O thagar o Agripa ande Čezarea.
13 Pala varesar des, o thagar o Agripa thai o Bereniče avile ande Čezarea, kaste phenen dă mišto le Festusohkă.
14 Anda kă ašile oče mai but des, o Festus phendea le thagarehkă sar bešen le butea le Pavelosa; thai phendea: „O Feliks meklea ando phandaimos khă manušes,
15 pa sao, kana sîmas me ando Ierusalimo, ruie pe mangă le raša le mai bară thai le phură le Iudeiengă, thai mangline te došavau les.
16 Dem le anglal kă kal Romaia nai e kris te došavel pe či khă manuši, anglal ka kukoa o pîŕîme te avel thodino angla pehkă pîŕîtorea, thai bi te na aveles o daštimos te čeačearăl pe anda le butea kai sî pîŕîme.
17 On avile kadea koče; thai, bi te mai ajukărăn, bešlem o duito des po skamin muŕo le krisînitorehko, thai mothodem te anen kadale manušes.
18 Le pîŕîtorea, kana aviline, našti došaldeles anda či iekh andal butea le jungale, save dauas mangă le me godi.
19 Sas le pa leste numai varesar biatearimata, dikhlimasa ka lendi religia thai ka ăkh varekon Isuso, kai mullo thai pa sao o Pavelo phenel kă sî juvindo.
20 Anda kă či jeanauas so phendimos te lau ando biatearimos kadoa, pušlem les kana kamel te jeal ando Ierusalimo, thai te avel krisînime oče anda kadala butea.
21 Ta o Pavelo manglea ka lesti zan te avel nikărdi kaste avel mothodii le thagarehkă, thai mothodem te avel arakhadino ji kana tradaua les koa Čezaro.”
22 O Agripa phendea le Festusohkă: „Sahkă kamau te ašunau i me le manušes kodoles.” „Texara”, dea anglal o Festus, „ašunesa les.”
23 O duito des, kadea, o Agripa thai o Bereniče aviline but falasa, thai šute pe ando than le ašundimahko andekhthan le kăpitanença thai le manušença le mai barănça la četateakă. Koa mothoimos le Festusohko, o Pavelo sas andino oče.
24 Atunči o Festus phendea: „Thagarina Agripa, thai tume kai san koče amença; dikhăn koa manuši kadoa, pa sao soa butimos le Iudeiengo rudisardea ma ando Ierusalimo thai koče, çîpindoi kă či trăbul te mai trail.
25 Anda kă ateardem kă či kărdea khanči vreniko mullimahko, thai anda kă korkoŕo manglea te avel krisînime le Čezarostar, me phendem kă tradau les.
26 Man nai ma khanči te ramo mîŕă raiehkă dičimasa leste; anda kodea andem les angla tumende, thai mai but angla tute, thagarina Agripa, ka, pala so kărdeola o rodimos, te avel ma so te ramo.
27 Kă fal pe mangă bi čečimahko te tradau khă phandades, bi te sîkavau anda soste sî pîŕîme.”