Anania și Safira
1 Dar un om numit Anania a vândut o moșioară, cu nevastă-sa Safira, 2 și a oprit o parte din preț cu știrea nevestei lui, apoi a adus partea cealaltă și a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să ascunzi o parte din prețul moșioarei? 4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Și, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu prețul ei? Cum s-a putut naște un astfel de gând în inima ta? N-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” 5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos și și-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toți cei ce ascultau aceste lucruri. 6 Flăcăii s-au sculat, l-au învelit, l-au scos afară și l-au îngropat. 7 Cam după trei ceasuri, a intrat și nevastă-sa, fără să știe ce se întâmplase. 8 Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât ați vândut moșioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atâta.” 9 Atunci, Petru i-a zis: „Cum de v-ați înțeles între voi să ispitiți pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la ușă și te vor lua și pe tine.” 10 Ea a căzut îndată la picioarele lui și și-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară și au îngropat-o lângă bărbatul ei. 11 O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri.
Izbânda apostolilor
12 Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în norod. Toți stăteau împreună în pridvorul lui Solomon 13 și niciunul din ceilalți nu cuteza să se lipească de ei, dar norodul îi lăuda în gura mare. 14 Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult, 15 până acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci când va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei. 16 Mulțimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetățile vecine, și aducea pe cei bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate: și toți se vindecau.
Apostolii închiși și izbăviți
17 Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, 18 au pus mâinile pe apostoli și i-au aruncat în temnița de obște. 19 Dar un înger al Domnului a deschis ușile temniței, noaptea, i-a scos afară și le-a zis: 20 „Duceți-vă, stați în Templu și vestiți norodului toate cuvintele vieții acesteia.” 21 Când au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis-de-dimineață în Templu și au început să învețe pe norod. Marele preot și cei ce erau cu el au venit pe neașteptate, au adunat soborul și pe toată bătrânimea fiilor lui Israel și au trimis la temniță să aducă pe apostoli. 22 Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniță. S-au întors și au spus astfel: 23 „Temnița am găsit-o încuiată cu toată grija, și pe păzitori stând în picioare la uși, dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru.” 24 Când au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului și preoții cei mai de seamă au rămas înmărmuriți și nu știau ce să creadă despre apostoli și despre urmările acestei întâmplări. 25 Cineva a venit și le-a spus: „Iată că oamenii pe care i-ați băgat în temniță stau în Templu și învață pe norod.” 26 Atunci, căpitanul Templului a plecat cu aprozii și i-au adus, dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie uciși cu pietre de norod. 27 După ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. Și marele preot i-a întrebat astfel: 28 „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și căutați să aruncați asupra noastră sângele acelui om.” 29 Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! 30 Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, atârnându-L pe lemn. 31 Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui și L-a făcut Domn și Mântuitor , ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. 32 Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.”
Apostolilor li se dă drumul
33 Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare. 34 Dar un fariseu numit Gamaliel , un învățător al Legii prețuit de tot norodul, s-a sculat în picioare în sobor și a poruncit să scoată puțin afară pe apostoli. 35 Apoi le-a zis: „Bărbați israeliți, luați seama bine ce aveți de gând să faceți oamenilor acestora. 36 Căci nu de mult s-a ivit Teuda, care zicea că el este ceva și la care s-au alipit aproape patru sute de bărbați. El a fost omorât, și toți cei ce îl urmaseră au fost risipiți și nimiciți. 37 După el s-a ivit Iuda Galileeanul, pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui: a pierit și el, și toți cei ce-l urmaseră au fost risipiți. 38 Și acum, eu vă spun: Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia și lăsați-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; 39 dar , dacă este de la Dumnezeu, n-o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați împotriva lui Dumnezeu.” 40 Ei au ascultat de el. Și, după ce au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus și le-au dat drumul. 41 Ei au plecat dinaintea soborului și s-au bucurat că au fost învredniciți să fie batjocoriți pentru Numele Lui. 42 Și în fiecare zi, în Templu și acasă, nu încetau să învețe pe oameni și să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.
O Anania thai e Safira.
1 Ta khă manuši, kai bušolas Anania, bitindea khă phuwoŕî, pehka romneasa la Safirasa,
2 thai atărdeardea khă rig andal love, dindoi pe duma pehka romneasa; pala kodea nigărdea e rig e kolaver, thai thodea la kal pînŕă le apostolengă.
3 O Petro phendea lehkă: „Anania, anda soste pherde o Beng teo illo te xoxaves le Sfîntone Duxos, thai te garaves khă rig anda le love la phuweorakă?
4 Te na bitindinola, či ašelas oi tiri? Thai, pala so bitindean la, našti daštisas te kărăs so kames lakă lovença? Sar daštisardea pe te kărdeol kadea khă gîndo ande teo illo? Či xoxadean le manušen, ta le Devlles.”
5 O Anania, kana ašundea le divanuri kadala, pelo tele, thai dea pehko dii. Khă bari dar astardea saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
6 Le tărnăxara uštile, thodine pe leste, ankalade les avri, thai praxosarde les.
7 Kam pala trin čeasuri, šutea pe i lesti romni, bi te jeanel, so kărdilea sas.
8 O Petro phendea lakă: „Phen mangă, kaditença bitindean e phuwoŕî?” „E”, dea anglal oi, „kaditença.”
9 Atunčeara o Petro phendea lakă: „Sar ta dean tume duma maškar tumende te zumaven le Duxos le Raiehkărăs? Dikta le pînŕă kolengă kai praxosarde te romes, sî koa udar, thai lena tu i tut.”
10 Oi peli iekhatar kal pînŕă lehkă, thai dea pehko dii. Kana šute pe le tărnăxara, arakhlela mulli; ankaladela avri, thai praxosardela paša lako rom.
11 Khă bari dar astardea sa le tidimas thai saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
E izbînda le apostolendi.
12 Andal vast le apostolengă kărdeonas pe but minunea ando norodo. Saoŕă bešenas andekh than ando pridvoro le Solomonohko,
13 thai či iekh anda le kolaver či lelas te lipil pe lendar; ta o norodo lăudilas le ando mui o baro.
14 O dindimos kolengo kai pateanas ando Rai, murši thai juwlea, bareolas sa mai but;
15 ji oče kă ankalavenas le nasfalen orta pel uliçî, thai thonas le pel paturea thai andel thana, anda kă, atunčeara kana nakhăla o Petro, barem lesti ušal te nakhăl pa vo iekh anda lende.
16 O butimos, sakadea našelas ando Ierusalimo, anda le četăçi dă pašal, thai anenas le nasfalen thai kolen kăznime le duxurendar le jungalendar: thai sa sasteonas.
Le apostolea phandade thai skăpime.
17 Ta o baro rašai thai sa kukola kai sas lesa andekhthan, e partida le Sadušeiendi, uštile pherde xoli,
18 thodine le vast pel apostolea, thai šude le ando beči kai sas le.
19 Ta khă înjero le Raiehko pîtărdea le udara le bečehkă reate, ankaladea le avri, thai phendea lengă:
20 „Jeantar, bešen ando Templo, thai vestin le norodohkă sa le divanuri la čivavakă kadalakă.”
21 Kana ašundine on kadala divanuri, šute pe kana phaŕadeol o des ando Templo, thai line te sîkaven le norodos. O mai baro le rašango thai kola kai sas lesa, aviline biajukărimahko, tidine o Soboro thai soa phurimios le šeavengo le Israelohko, thai tradine koa beči te anen le apostolen.
22 Le aprozea, ka lengo avimos, či arakhline le ando beči. Amboldinisai le thai phendine kadea:
23 „O beči arakhleam les phandado sa la grijasa, thai le pîndaren bešlindoi ande pînŕănde kal udara; ta, kana pîtărdeam, či arakhleam khanikas andră.”
24 Kana ašundine kadala vorbe, o kăpitano le Templohko thai le raša le mai bară ašiline barune, thai či jeanenas so te patean pa le apostolea thai pa le avimata kadale kărdimasti.
25 Varekon avilo thai phendea lengă: „Dikta kă le manuši, kai šutean le ando beči, bešen ando Templo, thai sîkaven le norodos.”
26 Atunči o kăpitano le Templohko teleardea le aprozănça thai andea le; ta na la zorasa, kă daranas te na aven mudarde le baŕănça le norodostar.
27 Pala so andine le, thodine le angloa Soboro. Thai o baro rašai pušlea le kadea:
28 „Či mothodeam tumengă ame sa la zorasa te na sîkaven le norodos ando Anau kadoa? Thai dikta kă tume pherdean o Ierusalimo le sîkaimasa tumarăsa, thai roden te šuden pe amende o rat kodole manušehko.”
29 O Petro thai le apostolea le kolaver, čeačio phendimos, phendea lengă: „Trăbul te ašunas mai but le Devllestar dă sar le manušendar!
30 O Dell amară daddengo juvindisardea le Isusos, saves tume mudardean Les, Karfidindoi Les po kašt.
31 Kadale Isusos, o Dell vazdea Les Pehka zorasa, thai kărdea Les Rai thai Skăpitorii, kaste del le Israelos o kăimos thai o iertimos le bezexăngo.
32 Ame sam martorea kadale buteangă, sar i o Sfînto Duxo, saves muklea Les o Dell kolengă kai ašunen Lestar.”
Le apostolengă del pe lengă drom.
33 Kana ašundine on kadala divanuri, šinenas le koa illo thai dine pe duma te mudarăn le.
34 Ta khă Fariseo bušlino Gamalielo, khă sîkaditorii la Krisako, jeanglino sa le norodostar, ušti'lo ande pînŕănde ando Soboro thai mothodea te ankalaven xançî avri le apostolen.
35 Pala kodea phendea lengă: „Manušale Israieliçîna, len mišto godi so sî tume ando gîndo te kărăn kadale manušengă.
36 Kă na dă but dičilo o Teuda, kai phenelas kă o sî varekon, thai ka sao astardi le kam štar šella manuši. O sas mudardo, thai sa kola kai avilesas pala leste, sas phardine thai xasardine.
37 Pala leste avilo o Galaliano, po čiro le ramaimahko, thai çîrdea but norodo ande pesti rig: gălotar i o, thai sa kola kai avile pala leste sas phaŕadine.
38 Thai akana, me phenau tumengă: „Na mai năkăjin le manušen kadalen, thai mekăn le pačeasa! Kana o zumaimos or e buti kadea sî katal manuši, xasaola;
39 ta kana sî kata o Dell, našti xasarăn les. Te na pomenin tume kă marăn tume le Devllesa.”
40 On ašundine lestar. Thai, pala so akhardine le apostolen, thodine te marăn le ăl ŕaiança, atărdearde le te den duma ando Anau le Isusohko, thai dine le drom.
41 On telearde angloa Soboro, thai bukurisai le kă sas vreničime te aven lajaimahko, anda o Anau Lehko.
42 Thai ande sako des, ando Templo, thai khără, či atărdeonas te sîkaven le manušen, thai te vestin E LašiVestea le Isus Kristososti.