Nașterea lui Moise
1 Un om din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. 2 Femeia aceasta a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut că este frumos și l-a ascuns trei luni. 3 Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul râului. 4 Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. 5 Fata lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis pe roaba ei să-l ia. 6 L-a deschis și a văzut copilul: era un băiețaș care plângea. I-a fost milă de el și a zis: „Este un copil de-al evreilor!” 7 Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ți chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ți alăpteze copilul?” 8 „Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Și fata s-a dus și a chemat pe mama copilului. 9 Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l și îți voi plăti.” Femeia a luat copilul și l-a alăptat. 10 Copilul a crescut și ea l-a adus fetei lui Faraon, și el i-a fost fiu . I-a pus numele Moise (Scos) , „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”.
Fuga lui Moise în Madian
11 În vremea aceea, Moise, crescând mare , a ieșit pe la frații săi și a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre frații lui. 12 S-a uitat în toate părțile și, văzând că nu este nimeni, a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip. 13 A ieșit și în ziua următoare și iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce lovești pe semenul tău?” 14 Și omul acela a răspuns: „Cine te-a pus pe tine mai-mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine cum ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut și a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.” 15 Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în țara Madian. A șezut lângă o fântână . 16 Preotul din Madian avea șapte fete . Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17 Dar au venit păstorii și le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat și le-a adăpat turma. 18 Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel , el a zis: „Pentru ce vă întoarceți așa de curând azi?” 19 Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și chiar ne-a scos apă și a adăpat turma.” 20 Și el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce ați lăsat acolo pe omul acela? Chemați-l să mănânce pâine!” 21 Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa Sefora. 22 Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele Gherșom (Sunt străin aici) ; „căci”, a zis el, „locuiesc ca străin într-o țară străină”.
Dumnezeu aude strigătul israeliților
23 După multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei și scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu. 24 Dumnezeu a auzit gemetele lor și Și-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov. 25 Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și a luat cunoștință de ei.
O kărdimos le Moisahko.
1 Khă manuši andoa khăr le Levesko lea pehkă dă romni khă šei le Levesti.
2 E romni kadea ašili phari, thai kărdea khă šeau. Dikhlea kă sî sukar, thai garadea les trin šon.
3 Nemaidaštind te garaveles, lea khă tronuço anda e papura, kai makhlea les phuweasa thai pekosa; thodea le šeaorăs ande leste, thai garadea les andel papurea, pe rig le nanilašosti.
4 E pheioŕî le šeaorăsti lelas sama gardi, kaste dikhăl so sî te avel.
5 E šei le Faraonosti deape tele koa nanilaši, te naiol; thai le šeia kai sas lasa phirănas pai rig le paiesti. Oi dikhlea o tronuço ando maškar le bozăngo, thai tradea pehka kanditoarea te lel les.
6 Pîtărdea les thai dikhlea le šeaoŕăs: sas khă šeaoŕoro kai rovelas. Falea la nasul lestar, thai phendea: „Sî khă šeaoŕo le Evreiengărăstar!”
7 Atunčeara e phei le šeoŕăsti phendea la šeakă le Faraonoskă: „Te jeau te akharau tukă kha romnea andal juwlea le Evreiengă, kaste deles čiuči le šeaoŕăs?”
8 „Jea”, phendea lakă e šei le Faraonosti. Thai e šoŕî găli thai akhardea la deia le šaoŕăsti.
9 E šei le Faraonosti phendea lakă: „Le kakale šeaoŕăs, deles čiuči, potinaua tu.” E juwli lea le šaorăs, thai dea les čiuči.
10 O šeaoŕo barilo, thai oi andea les kai šei le Faraonosti; thai o sas lakă šeau. Thodea lehkă anau Moise (Ankalado); kă, phendea oi,” ankaladem les andal paia.”
O našlimos le Moisasko ando Madian.
11 Ando čiro kadoa, o Moise, barindoi baro, ankăsto karing pehkă phral, thai dikhlea pehkă iakhănça, le butea lengă le phară. Dikhlea khă Ejipteano, kai marălas khă Evreos, iekhăs anda lehkă phral.
12 Dikhlea ande seal riga, thai, dikhlindoi kă nai khonikh, mudardea le Ejipteanos thai garadea les ande tišai.
13 Ankăsto i ando des o kolaver; thai dikhlea kă dui Evreia xanas pe. Phendea kolehkă kai nas les čeačimos: „Anda soste des ande teo phrall?”
14 Thai o manuši kodoa phendea lehkă: „Kon thodea tu tut mai baro thai krisînitori pa amende? Nai tu varesar godi te mudars ma i man, sar mudardean le Ejiptenos kukoles?” O Moise darai'lo thai phendea: „Manai či khă garimos kă e buti sî prinjeandi.
15 O Faraono ašundeasas so kărdi'lo sas, thai rodelas te mudarăll le Moisas. Ta o Moise našlo andoa Faraono, thai bešlo ando čem o Madiano. Bešlo paša khă xaing.
16 O rašai andoa Madiano sas les efta šeia. On avile te ankalaven pai, thai pherdine le vălăurea kaste pell e turma lengă daddesti.
17 Ta avile le bakrearea, thai našadine le. Atunčeara o Moise ušti'lo, thai kandea le, thai dea pai lenga turma.
18 Kana amboldinisaile ka lengo dadd o Reuel, o phendea lengă: „Sostar ades amboldean kadea iekhatar?”
19 On phendine: „Khă Ejipteano ankaladea ame andoa vast le bakrearengo, thai orta i ankaladea amengă pai, thai dea la turma.”
20 Thai o phendea le šeiangă: „Kai lo? Anda soste muklean kodole manušes oče! Akharăn les te xal manŕo!”
21 O Moise dea pe te bešel ka kodoa manuši, kai dea les dă romni pehka šea la Sefora.
22 Oi kărdea lehkă khă šeau, thai o thodea lehkă anau Gheršom (Sîm korkoro koče); „kă”, phendea o „bešeau sar khă korkoro ande khă čem străino.”
O Dell ašunel o mui le Israeliçengo.
23 Pala mai but čiro, o thagar le Ejiptohko mullo; thai le šeaoŕă le Israelohkă rovenas andoa pharimos la robiako, thai ankalavenas roimata biasundimahkă.Kadala dinimata muieskă, kai ankalavenas le anda e robia, ankăste ji koa Dell.
24 O Dell ašundea lengă roimata, thai andea Pehkă godi le phanglimasa Lehko kai kărdea les le Avraamosa, le Isakosa thai le Iakovosa.
25 O Dell dikhlea karing le šeave le Israelohkă, thai lea sama karing lende.