Despre slobozenie și viață
1 Iată legile pe care le vei pune înaintea lor. 2 Dacă vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob, dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpânul lui i-a dat o nevastă și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpânului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robul va zice: ‘Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevastă-mea și copiii mei și nu vreau să ies slobod’, 6 atunci stăpânul lui să-l ducă înaintea lui Dumnezeu, să-l apropie de ușă sau de stâlpul ușii și stăpânul lui să-i găurească urechea cu o sulă, și robul să rămână pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își va vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpânului ei, care o luase de nevastă, el să-i înlesnească răscumpărarea, dar nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, dacă nu-și va ține cuvântul. 9 Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10 Dacă-i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintâi din hrană, din îmbrăcăminte și din dreptul ei de soție. 11 Dacă nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea ieși fără nicio despăgubire, fără să dea bani.
Legi în privința uciderii
12 Cine va lovi pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea. 13 Dacă nu i-a întins lațuri și dacă Dumnezeu l-a făcut să-i cadă în mână, îți voi hotărî un loc unde va putea să fugă. 14 Dar, dacă lucrează cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să-l omoare, chiar și de la altarul Meu să-l smulgi, ca să fie omorât.
Necinstirea părinților
15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 16 Cine va fura un om și-l va vinde sau îl va ține în mâinile lui să fie pedepsit cu moartea. 17 Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.
Legi privitoare la vătămarea trupului
18 Dacă se vor certa doi oameni, și unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat, 19 cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit dacă celălalt se va scula și se va plimba afară, sprijinit pe un toiag . Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui și să-l îngrijească până la vindecare. 20 Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, fie bărbat, fie femeie, și robul moare sub mâna lui, stăpânul să fie pedepsit. 21 Dar, dacă mai trăiește o zi sau două, stăpânul să nu fie pedepsit; căci este argintul lui. 22 Dacă se ceartă doi oameni și lovesc pe o femeie însărcinată și o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiți cu o gloabă pusă de bărbatul femeii și pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor. 23 Dar, dacă se întâmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24 ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. 26 Dacă un om lovește ochiul robului său, fie bărbat, fie femeie, și-l face să-și piardă ochiul, să-i dea drumul ca despăgubire pentru ochiul lui. 27 Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat, fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie , boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar stăpânul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar, dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpânul fusese înștiințat de lucrul acesta și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, și stăpânul lui să fie pedepsit cu moartea. 30 Dacă i se pune stăpânului un preț pentru răscumpărarea vieții lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Când boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta, 32 dar, dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat, fie femeie, să se dea trei sicli de argint stăpânului robului, și boul să fie ucis cu pietre. 33 Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n-o acoperă și cade în ea un bou sau un măgar, 34 stăpânul gropii să plătească stăpânului lor prețul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35 Dacă boul unui om împunge boul unui alt om și boul acesta moare, vor vinde boul cel viu și prețul lui îl vor împărți; vor împărți și boul mort. 36 Dar, dacă se știa că boul avea obicei mai înainte să împungă, și stăpânul lui nu l-a închis, stăpânul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să-l ia el.
Pa slobodimos thai e čivava.
1 „Dikta le krisa, kai thosa le angla lende.
2 Te tinesa khă robo evreo, te kandel tu šou bărši sar robo, ta ando eftato, te anklel slobodo, bi te potinel khanči sar tindimos tukă.
3 Kana šuteape korkoŕo, te anklel korkoŕo; te avino însurime, te anklel andekhthan i lesti romni lesa.
4 Te o stăpîno lehko dea les khă romni, thai sas les šeave thai šeia lasa, e romni thai le šeave te aven le stăpînohkă, ta o te anklel korkoŕo.
5 Kana o robo phenela: „Me kamau mîŕă stăpînps, mîŕa romnea thai mîŕă thai šeaven, thai či kamau te ankleau slobodo,”
6 atunčeara ostăpîno lehko te nigrăl les angloa Dell, te pašearăl les paša o udar sau le tilendar le udarăhkă, thai lehko stăpîno te xîvearăl lehko kan khă goisăsa, thai o robo te ašel anda orkana ande lehko kandimos.
7 Kana khă manuši bitinela pehka šea sar khă roaba, oi te na anklel sar anklen le robea.
8 Te na čeaileola lakă stăpînos, kai leasas la dă romni, o te xançarăl lako neotindimos; ta či avelales čeačimos te bitinela iekhă străinengă, kana či nikrălas pehko divano.
9 Te dela la dă romni ka pehko šeau, te phiravel pe lasa pala o čeačimos le šeiango.
10 Te lela lehkă aver romni, či xançarăla khančesa anda kutea dă anglal andoa xamos, andoa xureaimos thai anda lako čečimos la romneako.
11 Kana či kărăl lakă kadala butea, oi dašti anklel, bi či khă potindimahko, bi te del love.
Krisa kai dikhăn o mudarimos.
12 Kon malavela avrăs khă malavimasa mullimahko, te avel došaldo le mullimasa.
13 Kana či tinzosardea lehkă čiorimata, thai te o Dell kărdeas te perăl lehkă ando vast, phenaua tukă khă than kai daštila te našel.
14 Kana varekon kărăl buti jungalimasa anda pehko pašeo, thodindoi o čiorimos kaste mudarăl les, orta i kata Muŕo altari te çîrdes les kaste avel mudardo.
Bidinipativ le daddengă.
15 Kon malavela pehkă daddes or pehka deia, te avel došaldo le mullimasa.
16 Kon čiorăla khă manuši, thai bitinela les sau nikărăla les ande lehkă vast, te avel došaldo le mullimasa.
17 Kon dela armaia pehkă daddes or pehka deia, te avel došaldo le mullimasa.
Krisa dičimahkă koa maladimos le statohko.
18 Kana xanape dui manuši, thai iekh anda lende malavela le kolavrăs khă baŕăsa or khă šureasa, bi te anelehkă mullimos, ta kărindoi les te bešel ando pato,
19 kukoa kai maladea les te avel došalo, kana o kolaver uštela thai phirăla avri, nikărdo pe khă rowlli. Varesar te potinelehkă anda o atărdimos lehka buteako thai te dikhăl lestar ji kai sasteol.
20 Kana khă manuši malavela la boatasa pehkă robos, te avel murši te avel juwlli, thai o robo merăll tala lehko vast, o stăpîno te avel došallo.
21 Ta kana mai trail ăkh des or dui, o stăpîno te na avel došalldo; anda kă sî lehko rup.
22 Te xanape dui manuši, thai malaven khă juwlli khamni, thai kărăn la te kărăl dăsar angloa čiro, bi avrea prikazatar, te aven došallde potindoi lakă khă grastesa phuro, thodindo le romestar la juwlleako, savi potinena la pala e kris le krisănitorendi.
23 Ta te kărdeola khă bari prikaza, dela pe čivava anda čivavate,
24 iakh anda iakhate, dandd anda danddeste, vast anda vasteste, punŕo anda pînŕăste,
25 phabarimos anda phabarimos, dukh anda dukhate, vînăçîmos anda vînăçimos.
26 Kana khă manuši malavel e iakh pehkă robosti, avindoi muši or juwlli, thai kărăl les te xasarăl pesti iakh, te del les drom, sar potindimos anda lesti iakh.
27 Thai te kărăla te perăl khă dandd lehkă robohko, avindoi murši avindoi juwlli, sar potindimos anda lehko dandd, te deles drom.
28 Kana khă guruw šingavela thai mudarălla khă murši or khă juwlli, o guruw te avel mudardo baŕănça, lehko mas te na xalpe, ta o stăpîno le guruwehko te na avel došaldo.
29 Ta kana o guruw sas les năravo mai angla te šingavel, thai o stăpîno jeanelas pa kadea buti, thai či phandadea les, o guruw te avel mudardo baŕănça, te mudarăla khă murši or khă juwlli, thai o stăpîno lehko te avel došalldo le mullimasa.
30 Kana thola pe le stăpînohkă khă potindimos anda khă tindimos lehka čivavako, potinela sa so mangăla la pe lehkă.
31 Kana o guruw šingavela khă šeau or khă šei, kărdeola lehkă pala e kris kadea,
32 kana khă guruw šingavela khă robo, avindoi murši or juwlli, te del pe trin siklea rupune le stăpînohkă le robohkă, thai o guruw te avel mudardo baŕănça.
33 Kana khă manuši arakhăl khă groapa, or kana khă manuši xunavel khă groapa thai či garadeala, thai perăl ande late o guruw or khă čiuši,
34 o stăpîno la groapako te potinel le stăpînohko lengo o potindimos la juvindimatako ando rup, ta o juvindimos o mullo te avel lehko.
35 Kana o guruw khă manušehko šingavel o guruw aver manušehko, thai o guruw koadoa merăll, bitinena o guruw o juvindo thai lehko potindimos xulavena les, xulavena i o guruw o mullo.
36 Ta kana jeangleolas pe kă o guruw sas les o năravo mai anglal te šingavel mai anglal, thai o stăpîno či phandadea les, o stăpîno kadoa te del guruw anda guruweste, thai o guruw o mullo te lel les o.