Șovăirea lui Moise
1 Moise a răspuns și a zis: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ‘Nu ți S-a arătat Domnul!’” 2 Domnul i-a zis: „Ce ai în mână?” El a răspuns: „Un toiag.” 3 Domnul a zis: „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ, și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. Moise fugea de el. 4 Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna și apucă-l de coadă.” El a întins mâna și l-a apucat, și șarpele s-a prefăcut iarăși într-un toiag în mâna lui. 5 „Iată”, a zis Domnul, „ce vei face ca să creadă că ți S-a arătat Domnul Dumnezeul părinților lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” 6 Domnul i-a mai zis: „Bagă-ți mâna în sân.” El și-a băgat mâna în sân; apoi a scos-o și iată că mâna i se acoperise de lepră și se făcuse albă ca zăpada. 7 Domnul a zis: „Bagă-ți din nou mâna în sân.” El și-a băgat din nou mâna în sân, apoi a scos-o din sân și iată că mâna se făcuse iarăși cum era carnea lui. 8 „Dacă nu te vor crede”, a zis Domnul, „și nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn. 9 Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu și s-o torni pe pământ, și apa pe care o vei lua din râu se va preface în sânge pe pământ.” 10 Moise a zis Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea ușoară și cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbești Tu robului Tău, căci vorba și limba îmi sunt încurcate.” 11 Domnul i-a zis: „Cine a făcut gura omului? Și cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul? 12 Du-te dar; Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce vei avea de spus.” 13 Moise a zis: „Ah, Doamne , trimite pe cine vei vrea să trimiți!” 14 Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15 Tu îi vei vorbi și vei pune cuvintele în gura lui, și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi învăța ce veți avea de făcut. 16 El va vorbi poporului pentru tine, îți va sluji drept gură, și tu vei ține pentru el locul lui Dumnezeu. 17 Ia în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.”
Moise în Egipt
18 Moise a plecat și, când s-a întors la socrul său, Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la frații mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!” 19 Domnul a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, căci toți cei ce umblau să-ți ia viața au murit.” 20 Moise și-a luat nevasta și copiii, i-a pus călare pe măgari și s-a întors în țara Egiptului. Și-a luat în mână toiagul lui Dumnezeu. 21 Domnul a zis lui Moise: „Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi, toate minunile pe care ți le pun în mână să le faci înaintea lui Faraon. Eu îi voi împietri inima, și nu va lăsa pe popor să plece. 22 Tu vei zice lui Faraon: ‘Așa vorbește Domnul: «Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut. 23 Îți spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l lași să plece, voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut.»’” 24 În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit Domnul și a vrut să-l omoare. 25 Sefora a luat o piatră ascuțită , a tăiat prepuțul fiului său și l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu ești un soț de sânge pentru mine.” 26 Și Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soț de sânge!” din pricina tăierii împrejur.
Întâlnirea lui Moise cu Aaron
27 Domnul a zis lui Aaron: „Du-te înaintea lui Moise în pustie.” Aaron a plecat. A întâlnit pe Moise la muntele lui Dumnezeu și l-a sărutat. 28 Moise a făcut cunoscute lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, și toate semnele pe care-i poruncise să le facă. 29 Moise și Aaron și-au văzut de drum și au adunat pe toți bătrânii copiilor lui Israel. 30 Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise și Moise a făcut semnele înaintea poporului. 31 Poporul a crezut . Astfel au aflat că Domnul cercetase pe copiii lui Israel, că le văzuse suferința și s-au plecat și s-au aruncat cu fața la pământ .
O dimosparpalle le Moisasako.
1 O Moise dea anglal, thai phendea: „Dikta, kă nai te patean ma, ta niči te ašunen mandar. Thai phenena: „Či sîkadi'lo tukă o Rai!”
2 O Rai phendea lehkă: „So sî tu ando vast?.” O phendea: „Khă rowli.”
3 O Rai phendea lehkă: „Šude la pe phuw.” O šudea la pe phuw, thai e rowli kărdi'li ande khă sap. O Moise našelas lestar.
4 O Rai phendea le Moiasaskă: „Tinzosar teo vast, thai astar les poreatar.” O tinzosardea o vast, thai astardea les, thai o sap kărdi'lo pale khă toiago ande lehko vast.
5 „Dikta,” phendea o Rai,” so kărăsa, kaste patean kă sîkadi'lo tukă o Rai, o Dell lengă daddengo: o Dell le Avraamosko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
6 O Rai mai phendea lehkă: „Šu teo vast ando bărkh.” O šutea pehko vast ando bărk; pala kodea ankaladea les, thai dikhlea kă lehko vast pherdilosas lepra, thai kărdi'lo sas parno sar o iw.
7 O Rai phendea: „Šu pale teo vast ando bărkh.” O šutea pale pehko vast ando bărkh; pala kodea ankaladea les andoa bărkh; thai dikta kă lehko vast kărdi'lo sas pale sar sas lehko mass.
8 „Te na pateana tu,” phendea o Rai, „thai či patena le mostar le anglal semnaostar, pateana le mostar le duitohko semnostar.
9 Te na pateana či kadale dui semnurea, thai či ašunena te mostar, te les pai andoa nanilaši, thai te šorăsles pe phuw; thai o pai, kai lesa les andoa nanilaši, parugleola pe ando rat pe phuw.”
10 O Moise phendea le Raiehkă: „Uf, Raia, me či sîm khă manuši le divanosa lesno; thai kadoa kusuro nai či dă arateara, nai či dă overijeara, niči dă kana des duma Tu te robohkă Tirăhkă; kă o divano thai e šib sîmangă ambladine.”
11 O Rai phendea lehkă: „Kon kărdea o mui le manušehko? Thai kon kărăl le manušes muto thai kašuko, dikhlimasa or koŕo? Na, Me o Rai?
12 Jeatar, kadeasar; Me avaua teo mui, thai sîkavaua tu so avela tu te phenes.”
13 O Mosise phendea: „Uf, Raia, trade kas kames te trades.”
14 Atunčeara o Rai xoleai'lo po Moise, thai phendea: „Nai oče teo phrall o Arono, o Levito? Jeanau kă o del duma lesne. Dikta kă o korkoro avela angla tute, thai, kana dikhăla tu, lošarăla pe ande pehko illo.
15 Tu desa lehkă duma, thai thosa le divanuri ande lehko mui; thai Me avaua te mosa thai lehkă mosa; thai sîkavaua tume so avela tume te kărăn.
16 O dela duma le poporohkă anda tute, sî te kandel tu orta mui, thai tu nikrăsa anda leste o than le Devllehko.
17 Le ando vast kadea rowli, savesa kărăsa le semne.”
O Moise ando Ejipto.
18 O Moise teleardea; thai, kana amboldea ka pehko sastro o Ietro, phendea lehkă: Mekh ma, rudi tu, te jeautar thai te amboldau ma ka mîŕă phral, kai sî ando Ejipto, te dikhau kana mai traina.” O Ietro phendea le Moisaskă: „Jea pe pačea!”
19 O Rai phendea le Moisaskă ando Madiano: „Jea thai ambolde tu ando Ejipto: kă sa kukola kai phirănas te len ti čivava, mulline.”
20 O Moise lea pehka romnea thai le šeaoŕăn, thodea le ankăste pel čiuši, thai amboldea pe ando čem le Ejiptohko. Lea ande pehko vast e rowli le Devllesti.
21 O Rai phendea le Moisaskă: „Telearindoi kaste amboldes ando Ejipto, dikhăs, sa le minunea kai thoa tukă le ando vast, te kărăs le angla o Faraono. Me baŕaraua lehko illo, thai či na avela te mekăl le poporos te jealtar.
22 Tu phenesa le Faraonohkă: Kadea del duma o Rai: „O Israelo sî Muŕo šeau, Muŕo šeau anglal kărdino.”
23 Phenau tukă: „Mekh Mîŕă šeaves te jealtar, kaste kandel Mangă; kana či mekăs les te jealtar mudaraua te šeaves, le anglal kărdines.”
24 Ando čiro le phirimasko, ande khă than kai aši'lo o Moise te reatearăl, araklea le Ras, thai kamblea te mudarăl les.
25 E Sefora lea khă bar askuçome, šindea o prepuço pehkă šeavehko, šudea les kal pînŕă le Moisaskă, phenindoi: „Tu san khă rom ratehko anda mande.
26 Thai o Rai meklea les. Atunčeara phendea oi: „Rom ratehko!” anda o šindimos roatako.
O arakhadimos le Moisasko le Aronosa.
27 O Rai phendea le Aronohkă: „Jea angla o Moise ande pustia.” O Arono teleardea: arakhlea le Moisas koa baŕbaro le Devllehko, thai čiumidea les.
28 O Moise kărdea prinjeande sa le divanurea le Devllehkă, kai tradesas les, thai sa le semne, kai phendeasas lehkăle te kără le.
29 O Moise thai o Arono dikhline pehkă dromestar, thai tidine sa le phurăn le šeavengă le Israelohkă.
30 O Aron mothodea sa le divanuri kai phendeasas le o Rai le Moisahkă; thai o Moise kărdea le semne angla o poporo.
31 O poporo pateaia. Kadea ašundine kă o Rai lea sama pe le šeave le Israelohkă, kă dikhleasas lengo dukhaimos; thai mukline pe thai šudepe le mosa kai phuw.