Răsplătirile dumnezeiești
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: ‘Părinții au mâncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții’? 3 Pe viața Mea”, zice Domnul Dumnezeu, „că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel. 4 Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuiește, acela va muri. 5 Omul care este drept, care face judecată și dreptate, 6 care nu mănâncă pe munți carne jertfită idolilor și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește nevasta aproapelui său și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurăției ei, 7 care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul , care nu răpește nimic, care dă din pâinea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, 8 care nu împrumută cu dobândă și nu ia camătă, care își abate mâna de la nelegiuire și judecă după adevăr între un om și altul, 9 care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi negreșit”, zice Domnul Dumnezeu. 10 „Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă sânge sau care face ceva de felul acesta, 11 dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănâncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12 asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urâciuni, 13 împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebuie să moară. Sângele lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel, 15 dacă fiul acela nu mănâncă pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, 16 nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pâinea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, 17 își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. 18 Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit de la alții, a făcut în mijlocul poporului său ce nu este bine, el va muri pentru nelegiuirea lui! 19 Voi însă ziceți: ‘Pentru ce nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?’ Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! 20 Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el și răutatea celui rău va fi peste el. 21 Dar, dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și păzește toate legile Mele și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. 22 Toate fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit. 23 Doresc Eu moartea păcătosului?”, zice Domnul Dumnezeu. „Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? 24 Însă, dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urâciunile celui rău, s-ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentru că s-a dat la nelegiuire și la păcat, de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 26 Dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea și moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. 27 Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este drept și bine, își va păstra sufletul viu. 28 Pentru că își deschide ochii și se abate de la toate fărădelegile pe care le-a săvârșit, va trăi și nu va muri. 29 Casa lui Israel zice: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 30 De aceea vă voi judeca, pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă și abateți-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire! 31 Lepădați de la voi toate fărădelegile prin care ați păcătuit, faceți-vă rost de o inimă nouă și un duh nou! Pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israel? 32 Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare”, zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă dar la Dumnezeu și veți trăi!”
Le potindimata le devlikane.
1 O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
2 Anda soste phenen tume o phendimos kadoa ando čem le Israelohko: „Le dadda xale drakha bipako, thai le šaoŕăngă derîsaile lengă dandd?”
3 „Pe čivava Mîŕî, phenel o Rai, o Dell, kă či mai avela tume than rigako te phenen o phendimos kadoa ando Israelo.
4 Dikta kă sa le duxurea sî Mîŕă. Pala sar o duxo le šavehko sî Muŕo, sa kadea i o duxo le daddehko sî Muŕo. O duxo kai bezexarăl, kodoa merălla.
5 O manuši kai sî čeačio, kai kărăl kris thai čeačimos,
6 kai či xal pel baŕlebară mas jerttfime le idolengă, thai či vazdel le iakha karing le idolea le khărăhkă le Israelohkă, kai či asal pehkă la romneatar lehkă pašesti, thai či pašol pehka romneatar ando čiro lakă biujarimahko,
7 kai či mekăltelel khanikas, kai del parpale le e sumadi le unjilitoresti, kai či čiorăl khanči, kai del anda pehko manŕo koles le bokhales thai văluil kha raxameasa koles le nangăs,
8 kai či del unjile butimasa thai či lel kamăta, kai durearăl pehko vast kata e bikris thai krisînil pala čeačimaste maškar khă manuši thai aver,
9 kai jeal paklal krisa Mîŕă thai arakhăl le mothodimata Mîŕă, kărdindoi buti pateaimasa, – o manuši kodoa sî čeačio, thai juwila biathaimahko, phenel o Rai, o Dell.”
10 „Kana o manuši kadoa sî les khă šeau iekhatar kai xolli, kai šorăl rat, or sao kărăl vareso ande buti kadea;
11 kana kadoa šeau či lel pe ande khančeste pala o phirimos lehkă daddehko le bibezexalehko, ta xal pel baŕlebară, delpolajau la romnea pehkă pašestkărea,
12 mekăltelalzorasa koles le bibaxtales thai koles kai nai les, čiorăl, či del parpale e sumadi, vazdel le iakha karing le idolea thai kărăl prikăjimata,
13 delunjile butimasa thai lel kamăta, daštila te juwil kadea khă šeau? Či traila; kărdeas sa kadala prikăjimata, anda kodea trăbul te merăl. O rat lehko te perăl pa lehko šero!
14 Ta kana khă manuši sî les khă šeau, kai dikhăl sa le bezexa pehkă daddehkă, dikhăle, ta či kărăl sa kadea;
15 kana o šeau kodoa či xal pel baŕlebară thai či vazdel le iakha karing le idolea le khărăhkă le Israerlohkă, či delpolajau la romnea pehkă pašehkărea,
16 či mekăltelalzoerasa khanikas, či lel khanči sumadi, či čiorăl, ta del anda pehko manŕo koles le bokhales thai garavel kha raxamesa koles le nangăs,
17 durearăl pesti xolli katai bikris, či lel či butimos či kamăta, arakhăl le mothodimarta Mîŕă thai phirăl palal krisa Mîŕă, kodoa či merălla andi bikris pehkă daddesti, ta traila biathadimahko.
18 Ta lehko dadd, kai sas meklinozurallimasa, kai čiordea kata aver, kărdea ando maškar lehkă poporohko so nas mišto, o merălla anda lesti bikris!”
19 „Ta tume phenen: „Andasoste či phiravel o šeau o došalimos andai bikris pehkă daddesti?” Andakă o šeau kărdea buti pala o bibezexalimos thai čeačimasa, arakhlea thai pherdea sa Mîŕă krisa; o traila biathadimahko!
20 O duxo kai bezexarăl, kodoa merălla. O šeau či phiravela e bikris pehkă daddesti, thai o dadd či phiravela e bikris pehkă šavesti! O bibezexalimos kolehko le bibezexalesti avela pa leste, thai o nasulimos kolehko le jungalehko avela pa leste.
21 Ta kana kukoa o nasulimahko amboldel pe kata sa le bezexa kai kărdea le, thai arakhăl sa Mîŕă krisa thai kărăl so sî čeačio thai čeailo, traila biathadimahko, či merălla.
22 Sa le bikrisa kai kărdea le, bîstărdeona lehkă! O traila, andai buti le bibezexalimasti ande sao traisardea.
23 Kamau Me o merimos le bezexalehko? Phenel o Rai, o Dell. Či kamau Me mai iekhatar ta o te amboldel pe pa pehkă droma thai te traill?
24 Ta kana kukoa o bibezexalo dureol kata o bibezexalimos pehko thai kărăl e bikris, kana lel pe pala sal prikăjimata kolehkă le nasulimatahkă, daštila te trail o? Či, ta sa lehko bibezexalimos avela dino bîstărdimahko, anda kă dea pe kai bikris thai kai bezex; andakodea merălla ande lende.
25 Tume phenen: „O drom le Raiehko nai čeačio!” Ta ašunen, khăr le Israelohko! Nai o drom Muŕo čeačio? Ta na mai iekhatar le droma tumară nai orta?
26 Kana kukoa o bibezexalo dureol kata pehko bibezexalimos thai kărăl e bikris, thai merăll anda kadea, merăll andai buti lehka bikrisako kai kărdeala.
27 Ta kana kukoa o nasul amboldel pe kata pehko nasulimos thai kărăl so sî lašo thai čeačio, garavela pehko duxo juvindo.
28 Anda kă pîtărăl pehkă iakha thai dureol kata sal bikrisa kai kărdea le, traila thai či merălla.”
29 O khăr le Israelohko phenel: „O drom le Raiehko nai čeačio.” Ta o drom Muŕo nai čeačio, khăr le Israelohko? Ta na mai iekhatar le droma tumară nai orta?
30 Anda kodea krisîniua tume sakoiekhăs palal droma lehkă, khăr le Israelohko, phenel o Rai, o Dell. Ambolden tume thai dureon kata sal bikrisa tumară, andakaste na nigrăl tume e bikris koa xasarimos.
31 Šuden tumendar sal bikrisa, anda save bezexardean, kărăn tumengă lino khă illo nevo thai khă duxo nevo. Andasoste kamen te merăn, khăr le Israelohko?
32 Kă Me či kamau o merimos kolehko kai merăll, phenel o Rai o Dell. Ta ambolden tume koa Dell thai traina.”