Mustrări și făgăduințe
1 În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. 2 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 3 „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.’ 4 Vrei să-i judeci , fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le înainte urâciunile părinților lor! 5 Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când am ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 6 În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. 7 Atunci le-am zis: ‹Lepădați , fiecare, urâciunile care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scos astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. 11 Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele Mele să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie , ca să-i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicat mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă din toate țările, 16 și aceasta pentru că au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima nu li s-a depărtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. 18 Atunci am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! 19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblați întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! 20 Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 21 Dar fiii s-au răzvrătit și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mâna înapoi și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, 24 pentru că n-au împlinit poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii spre idolii părinților lor. 25 Ba încă le-am dat și legi care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. 26 I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul.»’ 27 De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. 28 Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»’ 30 De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? 31 Da, aducându-vă darurile de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! 32 Nu veți vedea împlinindu-se ce vă închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!› 33 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 34 Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 35 Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca față în față cu voi. 36 Cum M-am judecat cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. 37 «Vă voi trece pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. 38 Voi deosebi dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge iarăși în țara lui Israel. Și veți ști că Eu sunt Domnul.»’” 39 Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. 41 Vă voi primi ca pe niște miresme cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. 42 Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. 43 Acolo vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. 44 Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeu.
Împotriva Ierusalimului și a amoniților
45 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 46 „Fiul omului , întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde un foc în tine care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi până la miazănoapte. 48 Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’” 49 Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’”
Xamata thai šinaimata.
1 Ando eftato bărši, ando des o dešto, le šonehko panjto, iekh andal phură le Israelohkă avile mande kaste pušen le Raies, thai bešline angla mande.
2 Thai o Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
3 „Šeau le manušehko, deduma le phurăngă le Israelohkărăngă, thai phen lengă: „Kadea delduma o Rai, o Dell: „Te pušen avilean Ma? Pe čivava Mîŕî, kă či mekaua Ma te avau pušlo tumendar, phenel o Rai, o Dell.”
4 „Kames te krisînis le, šeau le manušehko? Kana kames te krisînis le, tho lengă anglal sa le prikăjimata lengă daddengă!
5 Phen lengă: „Kadea delduma o Rai, o Dell: „Ando des kana alosardem le Israelos, vazdem Muŕo vast karing e sămînça le khărăsti le Iakovosti, thai sîkadilem lengă ando čem le Ejiptohko; vazdem Mangă o vast karing lende, thai phendem: „Me sîm o Rai, o Dell tumaro!”
6 Ando des kodoa, Vazdem Muŕo vast karing lende, kaste nigrau le andoa čem le Ejiptohko ande khă čem, kai rodemas les anda lende, čem ande sao thavdel thud thai avdin, o mai šukar anda sal čema.
7 Atunči phendem lengă: „Šuden sakogodi le prikăjimata kai çîrden tumară dikhlimata, na marisaon le idolença le Ejiptohkărănça! Me sîm o Rai, o Dell tumaro!”
8 Ta on amboldinisai'le pa Mande, thai či kambline te ašunen Ma. Či iekh či šudea le prikăjimata, kai çîrdenas lehkă dikhlimata, thai či dinerigate le idolea le Ejiptohkă. Atunči thodem ando gîndo te šorau Mîŕî xolli pa lende, te atărdearau Mîŕî xolli pa lende, ando maškar le čemehko le Ejiptohko.
9 Ta sas Ma ando dikhlimos o Anau Muŕo, kaste na avau marime andel iakha le neamurengo maškar kai arakhadeonas, thai angla save săkadilemas lengă, kaste ankalavau le andoa čem le Ejiptohko.
10 Thai ankaladem le kadea andoa čem le Ejiptohko, thai nigărdem le ando pustiimos.
11 Dem le Mîŕă krisa, thai kărdem lengă prinjeande Mîŕă mothodimata, kai trăbul te pherăle o manuši, kaste trail anda lende.
12 Dem le i Mîŕă Savaturi, te avel khă sămno maškar Mande thai lende, anda kaste jeanen kă Me sîm o Rai, kai sfinçole.
13 Ta o khăr le Israelohko vazdinisai'lo pa Mande ando pustiimos. Či găline palal krisa Mîŕă, kai trăbulas te pherăle o manuši, kaste trai ande lende, thai marisarde Mangă pai măsura dă but le Savaturi Mîŕă. Atunči sas Ma ande godi te šorau Mîŕî xolli pa lende ando pustiimos, kaste xasarau le.
14 Ta sas Ma ando dikhlimos o Anau Muŕo, kaste na avau marime andel iakha le neamurengă angla save ankalademas le andoa Ejipto.
15 Orta i ande pustia kana vazdem Muŕo vast karing lende thai solaxadem kă nigrauas le ando čem kai mothodemas, čem ande sao thavdel thud thai avdin, o mai šukar čem anda sal čema;
16 thai kadea anda kă šudine le mothodimata Mîŕă thai či phirdine pala Mîŕă krisa, thai anda kă marisarde Mîŕă Savaturi, kă lengo illo či duri'lo kata lengă idolea.
17 Ta dikhlem milasa karing lende, či xasardem'le, thai či linčeardem'le ande pustia.
18 Atunčea phendem lengă šavengă ando pustiimos: „Na len tume palal lašardimata tumară daddengă, na nikărăn lengă divanuri, thai na marisarăn tume lengă idolença!
19 Me sîm o Rai, o Dell tumaro; phirăn orta palal lašardimata Mîŕă, arakhăn Mîŕă mothodimata, thai pherăn le.
20 Sfiçîsarăn le Savaturi Mîŕă, kă on sî khă sămno maškar Mande thai tumende, kaste jeanen kă Me sîm o Rai, o Dell tumaro!”
21 Ta le šave amboldinisai'le i on pa Mande. Či phirde pala le lašardimata Mîŕă, či arakhline thai či pherdine le mothodimata Mîŕă, kai trăbul te pherăle o manuši, kaste trail anda lende, thai marisade le Savaturi Mîŕă. Atunčeara sas Ma ande godi te šorau Mîŕî arman pa lende, te atărdearau Mîŕî xolli pa lende ande pustia.
22 Ta çîrdem Muŕo vast parpale, thai sas Ma andel iakha o Anau Muŕo, kaste na avel prikăjime anglal neamuri angla save ankalademas le andoa Ejipto.
23 Ande pustia, vazdem pale Muŕo vast karing lende, thai solaxadem lengă kă sî te pharavau'le maškar le neamurea, thai te šudau le maškar mai but čema,
24 anda kă či pherdine le mothodimata Mîŕă, thai šudine le sîkaimata Mîŕă, thai ambolde pehkă iakha karing le idolea lengă daddengă.
25 Ta dăsar dem le i krisa kai nas laše, ta mothodimata anda save naštinas te traisarăn.
26 Marisardem le andal pativa lengă le xabenehkă, kana nakhavenas andai iag sa lengă anglal kărdinen; kamblem te došarau le kadea, thai te sîkavau lengă kă Me sîm o Rai.”
27 „Anda kodea, šeau le manuxšehko, deduma le kghărăhkă le Israelohkă, thai phen lengă: „Kadea delduma o Rai, o Dell: „Tumară dadda prsaine Ma i mai but, sîkadindoi le bipateamne angla ande.
28 Thai dăsar, kana nigărdem le ando čem kai solaxademas kă daua lengă les, thai on šudine pehkă iakha karing orsao pleai učio thai karing orsao kašt patriamahko, oče andine pehkă jertfe, oče andine pehkă pativa le xabenehkăkai xollearănas Ma, oče phabarde pehkă miresme khă khandimahko čeailo, thai oče šordine pehkă jertfe le pimahkă.
29 Me pušlem le: „Kon sî kadala učimata ka save jean?” Anda kodea dea pe lengă o anau „učimata” ji ando des dă adesara!
30 Andakodea, phen le khărăhkă le Israelohkă: „Kadea delduma o Rai, o Dell: „Kamen te marisarăn tume sar kărdine tumară dadda thai te kurvin prastaindoi pala lengă prikăjimata?
31 E, andindoi tumară pativa le xabenehkă, nakhaindoi tumară šaven andai iag, marin tume i ades andal idolea tumară. Thai Me te mekau Ma te avau pušlino tumendar, khăr le Israelohko! Pe čivava Mîŕî, phenel o Rai, o Dell, kă či mekaua Ma pušlino tumendar!
32 Či dikhăna pherdindoi pe so dentumegodi, kana phenen: „Kamas te avas sar le neamurea, sar le familii le kolavrăngă čema, kamas te kandas le kaštehkă thai le baŕăhkă!”
33 Pe čivava Mîŕă, – phenel o Rai o Dell – kă Me orta avaua Thagar pa tumende, vastesa zurallo thai vastesa tinzome, thai šordinoi Mîŕî arman.
34 Ankalavaua tume andoa maškar le popoarăngo, thai tidaua tume andal čema ande save phaŕademas tume, vastesa zurallo thai vastesa tinzome, šordindoi Mîŕî arman.
35 Anaua tume ando pustiimos le popoarăngo, thai oče krisîniua Ma mui muieste tumença.
36 Sar krisînisai Lem tumară daddença ando pustiimos le čemehko le Ejiptohko, kadea krisîniua Ma i tumença, – phenel o Rai o Dell. –
37 Nakhavaua tume talai rowli, thai thoua tume tala o xamos le phanglimahko.
38 Alosaraua maškar tumende kolen le muithulen thai kolen kai nai Mangă pateaimahkă; ankalavaua le andoa čem kai sî străinea, ta na jeana pale ando čem le Israelohko. Thai jeanena kă Me sîm o Rai.”
39 Akana, khăr le Israelohko, kadea delduma o Rai, o Dell: „Jean thai kanden sakogodi tumară idolengă! Pala kodea, ašunena Ma biathadimahko, thai či mai marisarăna Muŕo Anau kukoa o sfînto tumară pativeança le xabenehkărănça thai tumară idolença!
40 Kă po baŕobaro Muŕo kukoa o sfînto, po baŕobaro o mai učio le Israelohko, – phenel o Rai, o Dell – oče kandela Ma soa khăr le Israelohko, sa kola kai avena ando čem; oče primisaraua le lašimasa, mangaua tumară pativa le xabenehkă, kola le anglal roade andal pativa tumară, thai sa so dena Ma.
41 Primisaraua tume sar varesar miresme khandimasa čeailimahkărănça, pala so ankalavaua tume andoa maškar le popoarăngo, thai tidaua tume anda sal čema ande save san phaŕadine; thai avaua sfinçome angla le neamurea.
42 Thai jeanena kă Me sîm o Rai, kana anua tume parpale ando čem le Israelohko, ando čem kai solaxadem les kă daua les tumară daddengă.
43 Oče anena tumengă godi tumară phirimastar thai anda sal kărdimata tumară savença marisailean; thai avela tumengă greaça orta tumendar, andai doši sa le bikrisăngo kai kărdean le.
44 Thai jeanena kă Me sîm o Rai, kana phiravaua Ma tumença avindoi Ma ando dikhlimos o Anau Muŕo, thai či dăsar pala o phiraimos tumaro le nasulimahko, čina pala le kărdimata tumară le rimome, khăr le Israelohko, phenel o Rai, o Dell.”
Poa Ierusalimo thai le Amoniçea.
45 O Divano le Raiehko deamnagăduma kadea:
46 „Šeau le manušehko, ambolde teo mui karing avelodes, thai deduma pal thana katar avelodes! Prooročisar pal văšea thai pal islazurea katar avelodes!
47 Phen le văšehkă katar avelodes: „Ašun o Divano le Raiehko! Kadea delduma o Rai, o Dell: „Dikta, astaraua khă iag ande tute, kai phabarăla orsao kašt zăleno thai orsao kašt šuko: khonikh našti mudarăla e para e astardi, Thai sa avela phabardo latar, dă katar avelodes ji katar avelereat.
48 Thai orsao juwindimos dikhăla kă Me, o Rai, astardem la, thai či mudarăla pe či dă sar!”
49 Me phendem: „Au! Raia, Devlla! On phenen pa mande: „O manuši kadoa kărăl ande iekh paramičea!”