Binecuvântarea lui Esau
1 Isaac îmbătrânise și ochii îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i-a zis: „Fiule!” „Iată-mă”, i-a răspuns el. 2 Isaac a zis: „Iată, am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la câmp și adu-mi vânat. 4 Fă-mi o mâncare, cum îmi place mie, și adu-mi s-o mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri.” 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s-a dus la câmp, ca să prindă vânatul și să-l aducă. 6 Apoi, Rebeca a zis fiului său Iacov: „Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ‘Adu-mi vânat și fă-mi o mâncare ca să mănânc, și te voi binecuvânta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.’ 8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mâncare gustoasă, cum îi place; 10 tu ai s-o duci tatălui tău s-o mănânce, ca să te binecuvânteze înainte de moartea lui.” 11 Iacov a răspuns mamei sale: „Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n-am păr deloc. 12 Poate că tatăl meu mă va pipăi și voi trece drept mincinos înaintea lui și, în loc de binecuvântare, voi face să vină peste mine blestemul .” 13 Mama sa i-a zis: „Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine ! Ascultă numai sfatul meu și du-te de adu-mi-i.” 14 Iacov s-a dus de i-a luat și i-a adus mamei sale, care a făcut o mâncare cum îi plăcea tatălui său. 15 În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, care se găseau acasă, și le-a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr. 16 I-a acoperit cu pielea iezilor mâinile și gâtul, care erau fără păr. 17 Și a dat în mâna fiului său Iacov mâncarea gustoasă și pâinea pe care le pregătise. 18 El a venit la tatăl său și a zis: „Tată!” „Iată-mă”, a zis Isaac. „Cine ești tu, fiule?” 19 Iacov a răspuns tatălui său: „Eu sunt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, șezi de mănâncă din vânatul meu, pentru ca să mă binecuvânteze sufletul tău!” 20 Isaac a zis fiului său: „Cum, l-ai și găsit, fiule?” Și Iacov a răspuns: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte.” 21 Isaac a zis lui Iacov: „Apropie-te dar, să te pipăi , fiule, ca să știu dacă ești cu adevărat fiul meu Esau sau nu.” 22 Iacov s-a apropiat de tatăl său Isaac, care l-a pipăit și a zis: „Glasul este glasul lui Iacov, dar mâinile sunt mâinile lui Esau.” 23 Nu l-a cunoscut, pentru că mâinile îi erau păroase , ca mâinile fratelui său Esau, și l-a binecuvântat. 24 Isaac a zis: „Tu ești deci fiul meu Esau?” Și Iacov a răspuns: „Eu sunt.” 25 Isaac a zis: „Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvânteze.” Iacov i-a adus, și el a mâncat; i-a adus și vin și a băut. 26 Atunci, tatăl său, Isaac, i-a zis: „Apropie-te dar și sărută-mă, fiule.”
27 Iacov s-a apropiat și l-a sărutat. Isaac a simțit mirosul hainelor lui; apoi l-a binecuvântat și a zis:
„Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp pe care l-a binecuvântat Domnul.
28 Să-ți dea Dumnezeu rouă din cer
Și grăsimea pământului,
Grâu și vin din belșug!
29 Să-ți fie supuse noroade ,
Și neamuri să se închine înaintea ta!
Să fii stăpânul fraților tăi,
Și fiii mamei tale să se închine înaintea ta!
Blestemat să fie oricine te va blestema
Și binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta.”
30 Isaac sfârșise de binecuvântat pe Iacov și abia plecase Iacov de la tatăl său Isaac, când fratele său Esau s-a întors de la vânătoare. 31 A făcut și el o mâncare gustoasă, pe care a adus-o tatălui său. Și a zis tatălui său: „Tată, scoală-te și mănâncă din vânatul fiului tău, pentru ca să mă binecuvânteze sufletul tău!” 32 Tatăl său Isaac i-a zis: „Cine ești tu?” Și el a răspuns: „Eu sunt fiul tău cel mai mare, Esau.” 33 Isaac s-a înspăimântat foarte tare și a zis: „Cine este atunci cel ce a prins vânat și mi l-a adus? Eu am mâncat din toate înainte de a veni tu și l-am binecuvântat. De aceea va rămâne binecuvântat.” 34 Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari țipete , pline de amărăciune, și a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” 35 Isaac a zis: „Fratele tău a venit cu vicleșug și ți-a luat binecuvântarea.” 36 Esau a zis: „Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov, căci m-a înșelat de două ori. Mi-a luat dreptul de întâi născut și iată-l acum că a venit de mi-a luat și binecuvântarea!” Și a zis: „N-ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?” 37 Isaac a răspuns și a zis lui Esau: „Iată, l-am făcut stăpân peste tine și i-am dat ca slujitori pe toți frații lui, l-am înzestrat cu grâu și vin din belșug. Ce mai pot face oare pentru tine, fiule?” 38 Esau a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Și Esau a ridicat glasul și a plâns .
39 Tatăl său Isaac a răspuns și i-a zis:
„Iată! Locuința ta va fi lipsită de grăsimea pământului
Și de roua cerului, de sus.
40 Vei trăi din sabia ta
Și vei sluji fratelui tău,
Dar, când te vei răscula,
Vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!”
Esau urăște pe Iacov
41 Esau a prins ură pe Iacov din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său. Și Esau zicea în inima sa: „Zilele de bocet pentru tatăl meu sunt aproape, și apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.” 42 Și au spus Rebecăi cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimis atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr, și i-a zis: „Iată, fratele tău Esau vrea să se răzbune pe tine, omorându-te. 43 Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban, în Haran, 44 și rămâi la el câtăva vreme, până se va potoli mânia fratelui tău, 45 până va trece de la tine urgia fratelui tău și va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimite să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amândoi într-o zi?” 46 Rebeca a zis lui Isaac: „M-am scârbit de viață din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă dintre fetele lui Het, dintre fetele țării acesteia, la ce-mi mai este bună viața?”
O dimosdumadămišto le Esauohko.
1 O Isak phurilosas, thai lehkă iakha čiorailesas, kadea ta či mai dikhălas. Atunčeara akhardea le Esaos, o šeau o mai baro, thai phendea lehkă: „Šeaua!” „Dikh ta ma”, dea les anglal o.
2 O Isakh phendea: „Dikhta phurilem, thai či jeanau o des kana meraua.
3 Akana, kadea, rudi tu, le te butea, e tolba thai o arko, jea po kîmpo, thai anmangă vînato.
4 Kăr mangă khă xabe, sar čeaileol ma man, thai anmangă te xau, kaste deltudumadămišto muro dii angla te merau.”
5 E Rebeka ašundea so phenelas o Isako pehkă šeavehkă le Esaohkă. Thai o Esauo gălo po kîmpo, kaste astarăl vînato thai te anel les.
6 E Rebeka phendea pehkă šeavehkă le Iakovohkă: „Dikta, ašundem te daddes sar delas duma pehkă šeavehkă le Esaohkă kadea:
7 „An mangă vînato, thai tirau mangă khă xabe te xau; thai dauatudumadămišto angla o Rai, angla te merau.”
8 Akana, šeava, ašun muro divano, thai kăr so mothoau tukă.
9 Jea thai astar dui busneoră anda e turma, kaste tiravau anda lende te daddehkă xabe sar čeaileo les;
10 tu nigărăs les te daddehkă te xal, kaste deltudumadămišto angla te merăll.
11 O Iackov phendea pehka dakă: „Dikta, muro phrall o Esau sî ballalo, man naima ball dăfel.
12 Daštilpe kă muŕo dadd te thol o vast pe ma, thai dikhăla ma orta xoxamno angla peste, thai, ando than le dimosdumadămišto, kărau te aven pe mande e arman.”
13 Lesti dei phendea lehkă: „E arman, šeaua, te perăl pa mande! Ašun kadeadar muro divano, thai jea ta anmangă le.”
14 O Iakov gălo thai lea le, thai andea le pehka dakă, kai tiradea khă xabe sar, čeaileolas lehkă daddes.
15 Pala kodea, e Rebeka lea le çole le mai laše le Esaohkă, lako šeau o mai baro, kai sas khără, thai thodea le po Iakovo, lako šeau o mai tărno.
16 Garadea lehkă vast, thai pe lesti koŕ la morčiasa le busneorăndi, kă les nasles ball.
17 Thai dea ando vast pehkă šeavehko le Iakovohko o xabe o lašo thai manŕo, kai tiradeasas le.
18 O avilo ka pehko dadd, thai phendea: „Daddna!” „Dikta ma” phendea o Isak.” „Kon san tu, šeaua?”
19 O Iakov phendea pehkă daddehkă: „Me sîm o Esau, teo šeau o mai baro; kărdem so phendean mangă. Ušti ta, rudi tu, av ta xa anda muro vînato, kaste delmadumadămišto teo dii!”
20 O Isak phendea pehkă šeavehkă: „Sar, arakhlean les, šeava?” Thai o Iakov phendea: „O Rai, o Dell tiro, ankaladea mangăles anglal.”
21 O Isak phendea le Iakovohkă: „Pašo, te thoau o vast pe tute, šeaua, kaste jeanau čeačimasa kă tu san muro šeau o Esau, or či.”
22 O Iakov paši'lo paša pehko dadd o Isak, kai thodea o vast pe leste, thai phendea: „O mui sî o mui le Iakovohko, ta le vast, sî le vast le Esaohkă.”
23 Či prinjeandea les, kă lehkă vast sas ballale, sar le vast lehkă phrallehkă le Esaohkă: thai delesdumadămišto.
24 O Isak phendea: „Tu san muŕo šeau o Esau?” Thai o Iakov phendea: „Me sîm.”
25 O Isak phendea: „An mangă te xau anda o vînato mîŕă šeavehko, ka muro dii te deltudumadămišto.” O Iakov andea lehkă, thai o xalea; andea lekhă i moll, thai pilea.
26 Atunčeara lehko dadd o Isak phendea: „Av paša mande, thai čiumide ma, šeaua.”
27 O Iakov paši'o, thai čiumidea les. O Isak ateardea o khandimos lehkă çoalengo; pala kodea delesdumadămišto, thai phendea:
„Dikta, o khandimos mîŕă šeavehko sî sar o khandimos khă kîmpohko, kai blagoslovisardea les o Dell.
28 Te del tu o Dell piteaimos andoa čerii,
Thai o thulimos la phuweako,
Div thai moll pe butimaste!
29 Te aven tala teo vast popoare,
Thai le neamuri te den čeanga angla tute!
Te aves o maibaro pa te phrall,
Thai le šeave tea deiakă te den čeanga angla tute!
Dinoarman te avel orkon dela tu armaia,
Thai dinodumadămišto te avel orkon delatudumadămišto.”
30 O Isak isprăvisardeasas te deldumadămišto le Iakovos, thai numai so gălosastar o Iakov kata pehko dadd o Isak, kana lehko phrall o Esau avilo katar e vînătoarea.
31 Tiradea i o kha xabe lašo, thai nigărdea les ka pehko dadd. Thai phendea pehkă daddehkă: „Daddna, ušti ta xa anda o vînato te šeavehko, kaste delmadumadămišto teo dii!”
32 Lehko dadd o Isak phendea lehkă: „Kon san tu?” Thai o phendea: „Me sîm teo šeau o mai baŕo, o Esau.”
33 O Isak darai'lo but zurales, thai phendea: „Kon sî kukoa kai astardea vînato, thai andea mangă les? Me xalem anda sea, angla te aves tu, thai demlesdumadămišto. Anda kodea ašela dinodumadămišto.”
34 Kana ašundea o Esau kadala divanurea pehkă daddehkă, ankaladea çîpimata, pherde kărtimos, thai phendea pehkă daddehkă: „Demadumadămišto i man daddna!”
35 O Isak phendea: „Teo phrall avilo čiorimasa, thai lea teo dimosdumadămišto.”
36 O Esau phendea: „Na, dă ivea thodine lehkă anau Iakov; kă athadea ma duarăs. Lea muro čeačeo anglal kărdimos, thai dikta akana kă avilo thai lea i muro dimosdumadămišto!” Thai mai phendea: „Na meklean či khă dimosdumadămišto anda mande?”
37 O Isak dea amnglal, thai phendea le Esaohkă: „Dikta, kărdem les maibaro pa tute, thai dem les kanditorea sa lehkă phrallen, šinadem lehkă div thai moll pe butimaste: so mai dašti te kărau anda tute, ševa?”
38 O Esau phendea pehkă daddehkă: „Nai tu numai kadea iekh dimosdumadămišto, daddna? Demadumadămišto i man daddna!” Thai o Esau vazdea o mui thai ruia.
39 Lehko dadd o Isak deales anglal, thai phendea lehkă:
„Dikta! Teo khăr sî te avel bi o thulimos la phuweako
Thai le piteaimahko le čerehko opral.
40 Sî te trais anda ti sabia,
Kandesa te phrallehkă;
Ta kana vazdesa tu,
Sî te činos o xamo lehko pala ti koŕ!”
O Esau astarăl xoli po Iakov.
41 O Esau astardea xoli po Iakov, anda o dimosdumadămišto, kai deasaslesdumadămišto lehko dadd. Thai o Esau phenelas ande pehko illo „le des le roimahkă mîŕă daddehkă sî paše, pala kodea sî te mudarau mîŕă phralles le Iakovos.”
42 Thai phendine la Rebekakă le divanurea le Esaohkă, o šeau lako o mai baro.Oi tradea atunčeara ta akhardine le Iakovos, o šeau lako o mai tărno, thai phendea lehkă: „Dikta, teo phrall o Esau kamel te marăl pe tusa thai te mudarăll tu.
43 Akana, šeaua, ašun o divano muŕo: ušti, naši ka muŕo phrall o Laban ando Xaran;
44 thai aši leste varesar čiro, ji kana nakhăla e xoli te phrallesti,
45 ji kana nakhăla tutar e čiungar te phrallesti, thai bîstărăla so kărdean lehkă. Atunčeara sî te tradau te akharăn tu. Anda soste te avau bitumengo lidongo ande khă des?”
46 E Rebeka phendea le Isakohkă: „Greçosailem traiostar, anda le šeia le Xetohkă. O Iakovo te lela khă kadalatar romni, anda le šeia le Xetohkă, anda le šeia kadale čemehkă, ka soste mai sî laši mîŕî čivava?”