A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt
1 Foametea bântuia greu în țară. 2 Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: „Duceți-vă iarăși și cumpărați-ne ceva merinde.” 3 Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus curat: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi.’ 4 Dacă vrei deci să trimiți pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar, dacă nu vrei să-l trimiți, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!’” 6 Israel a zis atunci: „Pentru ce mi-ați făcut un astfel de rău și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?” 7 Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat despre noi și familia noastră și a zis: ‘Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?’ Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ‘Aduceți pe fratele vostru’?” 8 Iuda a zis tatălui său Israel: „Trimite copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri. 9 Răspund eu pentru el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu față de tine pentru totdeauna. 10 Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum.” 11 Israel, tatăl lor, le-a zis: „Fiindcă trebuie, faceți așa. Luați-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale țării, ca să duceți un dar omului aceluia, și anume: puțin leac alinător și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale. 12 Luați cu voi argint îndoit și duceți înapoi argintul pe care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greșeală. 13 Luați și pe fratele vostru, sculați-vă și întoarceți-vă la omul acela. 14 Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să căpătați trecere înaintea omului aceluia și să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”
Venirea fraților lui Iosif în Egipt
15 Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin; s-au sculat, s-au coborât în Egipt și s-au înfățișat înaintea lui Iosif. 16 Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său: „Bagă pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază.” 17 Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif și a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif. 18 Ei s-au temut când au văzut că-i bagă în casa lui Iosif și au zis: „Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi ca să ne ia robi și să pună mâna pe măgarii noștri.” 19 S-au apropiat de economul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei 20 și au zis: „Domnule , noi ne-am mai coborât o dată aici, ca să cumpărăm merinde. 21 Apoi, când am ajuns la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii și iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, după greutatea lui – și l-am adus înapoi cu noi. 22 Am adus și alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri.” 23 Economul a răspuns: „Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele.” Și le-a adus și pe Simeon. 24 Omul acesta i-a băgat în casa lui Iosif; le-a dat apă de și-au spălat picioarele; a dat și nutreț măgarilor lor. 25 Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că au să mănânce la el. 26 Când a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul pe care i-l aduseseră și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui. 27 El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care ați vorbit , este sănătos? Mai trăiește?” 28 Ei au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă.” Și s-au plecat și s-au aruncat cu fața la pământ. 29 Iosif a ridicat ochii și, aruncând o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi-ați vorbit ?” Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!” 30 Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său și simțea nevoia să plângă; a intrat degrabă într-o odaie și a plâns acolo. 31 După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpânească, a zis: „Aduceți de mâncare!” 32 Au adus de mâncare lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus, de asemenea, mâncare deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urâciune . 33 Frații lui Iosif s-au așezat la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, și până la cel mai tânăr, așezați după vârstă; și se uitau unii la alții cu mirare. 34 Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui, iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decât ceilalți. Și au băut și s-au veselit împreună cu el.
O duito phirimos le šeavengo le Iakovohkă ando Ejpto.
1 O bokhalimos sas pa sa o čem.
2 Kana manas le xamahko div, kai andinesas les andoa Ejpto, o Iakov phendea pehkă šeavengă: „Jean pale, thai tinen amengă vareso xabenata.”
3 O Iuda phendea lehkă: „O manuši kodoa phendea mengă ujimaste: „Te na mai dikhăn muŕo mui, kana tumaro phral či avela tumença.”
4 Te kamesa te trades amară phrales amença, uleasa, thai tinasa tukă xabenata.
5 Kana či kames te trades les, či uleasa kă o manuši kodoa phendea: „Te na mai dikhăn muŕo mui, kana tumaŕo phral či avela tumença!”
6 O Israel phendea atunčeara: „Anda soste kărdean mangă khă kadea nasul, thai phendean kodole manušehkă kă mai sî tume khă phral?”
7 On phendine: „Koda manuši pušle ame pa amende thai amari familia, thai phendea: „Mai trail tumaro dadd? Mai sî tume vokh phral?” Thai ame phendeam lehkă so pušleas ame. Daštisas ame te jeanas so sas so sî te phenel: „Anen tumară phralles?”
8 O Iuda phendea pehkă daddehkă le Israelohkă: „Trade le šeaoŕăs mança, kaste ušteas thai te telearas, thai traisarasa thai či merasa, ame, tu thai amară šeave.
9 Dau pozia me anda leste; sî te mangăs les parpale anda muŕo vast. Te na anaua les parpale tute, thai te na thoaua les angla tute, došalo te avau angla tute orkana.
10 Kă te na mai bešlino kaditi, duvar sahkă amboldas ame ji akana.”
11 O Israel, lengo dadd, phendea lengă: „Kana nai karing, kărăn i kadea. Len tumengă andel gone vareso anda le mai laše roduri le čemehkă, kaste nigrăn khă pativ kodole manušeskă, sar: xançî leako kai potolil, thai xançî avdin, mirodenii, smirna, fistikurea thai migdale.
12 Len tumença rup pe duvarăs, thai nigrăn parpale o rup, kai thodine sas les koa mui le gonengo: daštila te avino khă athadimos.
13 Len i tumară phrales, ušten thai ambolden tume koa manuši kodoa.
14 O Dell Kukoa Seazurallo te kărăl tume te avel tume nakhlimos angloa manuši kodoa, thai te mekăl te amboldel tumença i o kolaver phrall thai i o Beniamin! Thai me, te trăbula te avau bi mîŕă šeavengo, bi lengo te avau!”
O avimos le phrallengo le Iosifohko ando Ejpto.
15 Line e pativ, line duvarăs rup, sar i le Beneaminos; uštile, thai uliste ando Ejpto, thai avile angloa Iosifo.
16 Sar dikhlea o Iosif le Beneaminos lença, phendea pehkă ekonomohkă: „Šu kadale manušen ando khăr, šin gurumnea thai tirav; kă kadala manuši sî te xan mança kai skafidi.”
17 O manuši kodoa kărdea sa so phendeasas lehkă o Iosif.
18 On darai le kana dikhline kă šon le ando khăr le Iosifohko, thai phende: „Šon ame andră anda o rup dănglal andal gone amaŕă; kamen te xuten pe amende, kaste len ame robea, thai te len amară čiušen.”
19 Dine pe paša o ekonomo le khărăhko le Iosifohko, thai dine duma lesa koa udar le khărăhko;
20 thai phende: „Raia, ame mai samas ăkh data koče, kaste tinas xabenata.
21 Kana, arăsleam koa than kai sas te ašeas te reatearas, pîtărdeam amară gone; thai dikta ka o rup orsavehko sas koa mui lehkă gonehko, amaro rup, pala o pharimos lehko: thai andeam les parpale amença.
22 Andeam i aver rup, te tinas xabenata. Či jeanas kon thodea parpale o rup ande amară gone.”
23 O ekonomo phendea lengă: „Avel tume pačea! Na avel tumengă dar khančestar. O Dell tumaro, o Dell tumară daddehko, thodea tumengă po garadimos khă kučimos andel gone. Tumaro rup nakhlo anda mîŕă vast.” Thai andea lengă i le Simionos.
24 O manuši kodoa šutea le ando khăr le Iosifohko; dea le pai ta xalade pehkă pînŕă; dea i čearea lengă čiušen.
25 On lašarde pesti pativ ji pune avilo o Iosifo, pala o dopašides; kă ašundesas kă sî te xan leste.
26 Kana arăslo o Iosif khără, dine les e pativ, kai adinesas lekhla, thai šudepe le mosa kai phuw angla leste.
27 O pušlea le sastimastar; thai phendea: „O phuro tumaŕo dadd, kai dean duma pa leste, sî sastevesto? Mai traill?”
28 On phendine lehkă: „O robo tiro, amaro dadd, sî sastevesto; trail dăsar.” Thai muklepe tele thai šude pe le mosa kai phuw.
29 O Iosif vazdea le iakha; thai, šudea khă dičimos karing pehko phral o Beneamin, o šeau lehka dako, thai phendea: „Koadoa sî tumaro phral o mai tărno, kai dean mangă duma pa leste?” Thai phendea: „O Dell te aveles milla tutar, šeaua!”
30 O Iosif iekhatar dea duma, kă šindeolas lehko illo anda pehko phral, thai atearălas kă trăbul te rovell: šutea pe ande khă odaia, thai ruia, oče.
31 Pala so xaladea pehko mui, ankăsto anda e odaia, thai, zumaindoi te atărdeol, phendea: „Anen xamahko!”
32 Andine xabe le Iosifohkă rigate, thai lehkă phralengă rigate; le Ejptenengă kai kărănas buti lesa andine lengă i lengă rigate; kă le Ejiptenea našti xanas le Evreiença, anda kă kadea buti anda lende sî khă jungalimos.
33 Le phral le Iosifohkă thode pe kai skafidi angla leste katar o mai angla kărdo, thai ji koa mai tărno, thodine pala lengă bărši; thai dikhănas iekh pe avrăste bipateamahko.
34 O Iosif thodea te den le xabenata kai sas angla leste; thai o Beniamin lea panjvar mai but sar le kolaver. Thai pille, thai lošaile lesa andekh than.