Spaima fraților lui Iosif
1 Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: „Umple cu merinde sacii oamenilor acestora cât vor putea să ducă și pune argintul fiecăruia la gura sacului său. 2 Să pui și paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr, împreună cu argintul cuvenit pentru prețul grâului lui.” Economul a făcut cum îi poruncise Iosif. 3 Dimineața, cum s-a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4 Dar abia ieșiseră din cetate și nu se depărtaseră deloc de ea, când Iosif a zis economului său: „Scoală-te, aleargă după oamenii aceia și, când îi vei ajunge, să le spui: ‘Pentru ce ați răsplătit binele cu rău? 5 De ce ați furat paharul din care bea domnul meu și de care se slujește pentru ghicit? Rău ați făcut că v-ați purtat astfel.’” 6 Economul i-a ajuns și le-a spus aceste cuvinte. 7 Ei i-au răspuns: „Domnule, pentru ce vorbești astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvârșit o asemenea faptă! 8 Iată, noi ți-am adus din țara Canaanului argintul pe care l-am găsit la gura sacilor noștri. Cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău? 9 Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul și noi înșine să fim robi ai domnului nostru!” 10 El a zis: „Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul să fie robul meu, iar voi veți fi nevinovați.” 11 Îndată, și-a coborât fiecare sacul la pământ. Fiecare și-a deschis sacul. 12 Economul i-a scotocit, începând cu cel mai în vârstă și sfârșind cu cel mai tânăr, și paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin. 13 Ei și-au rupt hainele, și-a încărcat fiecare măgarul și s-au întors în cetate. 14 Iuda și frații lui au ajuns la casa lui Iosif pe când era el încă acolo și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui. 15 Iosif le-a zis: „Ce faptă ați făcut? Nu știți că un om ca mine are putere să ghicească?” 16 Iuda a răspuns: „Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptățim? Dumnezeu a dat pe față nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi și acela la care s-a găsit paharul.” 17 Dar Iosif a zis: „Să mă ferească Dumnezeu să fac așa ceva! Omul la care s-a găsit paharul va fi robul meu, dar voi suiți-vă înapoi în pace la tatăl vostru.”
Iuda mijlocește pentru Beniamin
18 Atunci, Iuda s-a apropiat de Iosif și a zis: „Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu și să nu te mânii pe robul tău! Căci tu ești ca Faraon. 19 Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicând: ‘Mai trăiește tatăl vostru și mai aveți vreun frate?’ 20 Noi am răspuns domnului meu: ‘Avem un tată bătrân și un frate tânăr, copil făcut la bătrânețea lui; băiatul acesta avea un frate care a murit și care era de la aceeași mamă; el a rămas singur și tatăl lui îl iubește.’ 21 Tu ai spus robilor tăi: ‘Aduceți-l la mine ca să-l văd cu ochii mei.’ 22 Noi am răspuns domnului meu: ‘Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă-l va părăsi, tatăl său are să moară.’ 23 Tu ai spus robilor tăi: ‘Dacă nu se va coborî și fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeți fața.’ 24 Când ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu. 25 Tatăl nostru a zis: ‘Duceți-vă iarăși să ne cumpărați ceva merinde.’ 26 Noi am răspuns: ‘Nu putem să ne ducem, dar, dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi, ne vom duce, căci nu putem vedea fața omului aceluia decât dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi.’ 27 Robul tău, tatăl nostru, ne-a zis: ‘Voi știți că nevastă-mea mi-a născut doi fii. 28 Unul a ieșit de la mine și cred că a fost sfâșiat, negreșit , de fiare, căci nu l-am mai văzut până astăzi. 29 Dacă-mi mai luați și pe acesta și i se va întâmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veți coborî bătrânețile în Locuința morților.’ 30 Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui, 31 el are să moară când va vedea că băiatul nu este, și robii tăi vor coborî cu durere în Locuința morților bătrânețile robului tău, tatăl nostru. 32 Căci robul tău s-a pus chezaș pentru copil și a zis tatălui meu: ‘Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna față de tatăl meu.’ 33 Îngăduie dar, te rog, robului tău să rămână în locul băiatului, ca rob al domnului meu, iar băiatul să se suie înapoi cu frații săi. 34 Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mâhnirea tatălui meu!”
E dar le phrallendi le Iosifohkă.
1 O Iosif dea kakoa phendimos le ekonomohkă lehkă khărăhkă: „Pher xabenesa le gone le manušengă kadalengă, sode dašti te nigrăna, thai tho o rup sako iekhăhko ando mui lehko gonehko.
2 Thai te thos i muŕo taxtai, o taxtai o rupuno, koa mui le gonehko le mai tărnehko, thai i o rup anda potindimos lehkă divehko.” O ekonomo kărdea sar phendea leskă o Iosifo.
3 Kana avilo o des, sar phradilo o des, dea drom kodole manušengă thai lengă čiušengă.
4 Ta abia ankăstesas anda e četatea, thai či durilesas leako latar, kana o Iosifo phendea pehkă ekonomohkă: „Ušti, thai praste pala le manuši kodola, thai, kana arăsăsa le, te phenes lengă: „Sostar potindean o mištimos nasulimasa?
5 Sostar čiordean o taxtai anda sao pell muŕo rai, thai savestar kandel pe kana drabarăll? Nasul kărdean kă phiradean tume kadea.”
6 O ekonomo arăslea le, thai phendea lengă kadala divanuri.
7 On phende lehkă: „Raia, anda soste des duma kadea? Te arakhăl o Dell te roben te kărdino kadea vareso!
8 Dikta, ame andeam tukă anda o čem o Kanaano o rup, kai arakhleam les koa mui amară gonengo, sar daštisas te čioras rup thai sumnakai anda o khăr te rahko?
9 Te merăll kodoa anda te robea ka sao arakhadeola pe o taxtai, thai ame sa te avas robea amară rahkă!”
10 O phendea: „Te avel pala tumaŕă divanurea! Ka kodoa kai arakhadeola pe o taxtai, te avel muŕo robo; ta tume te aven bidošale.”
11 Andeiekh, dea tele pehko gono orsavo pe phuw. Orsao pîtărdea pehko gono.
12 O ekonomo budulisardea le, thai lea le mai phurăs thai isprăvisardea le mai tărnesa; thai o taxtai sas arakhlo ando gono le Beniaminohko.
13 On šindine pehkă çoale, thodine orsao po čiuši, thai ambolde ande četatea.
14 O Iuda thai pehkă phral arăsle koa khăr le Iosifohko, kana înkă mai sas oče thai šude pe le mosa kai phuw angla leste.
15 O Iosif phendea lengă: „So buti kărdean? Či jeanenas kă khă manuši sar mande sî les zor te drabarăll?”
16 O Iuda phendea: „So te mai phenas amară rahkă? Sar te mai das duma? Sar te mai bidošavas ame? O Dell dea pe faça o bezexalimos te robengo. Dikta ne robea amară rahkă: ame, thai kukoa kai arakhadi'lo leste o taxtai.”
17 Ta o Iosif phendea: „Te arakhăl ma o Dell te kărau kadea vareso! O manuši ka sao arakhadi'lo o taxtai, avela muŕo robo; ta tume, anklen parpale împače ka tumaro dadd.”
O Iuda rudil pe andoa Beniamino.
18 Atunčeara o Iuda paši'lo paša o Iosif, thai phendea: „Rudi tu, muŕo rai, mekh te robos te phenel tukă khă divano mîŕă rahkă, thai te na xoleaos pe teo robo! Kă tu san sar o Faraono.
19 Muŕo rai pušlea pehkă roben, phendindoi: „mai trail tumaŕo dadd, thai mai sî tume vokh phrall?
20 Ame phendeam amară rahkă: „Same khă dadd phuro, thai khă phrall tărno, šeau kărdo koa phurimos lehko; koada šeau sas les khă phral kai mullo, thai sao sas sa kata kodea dei; o aši'lo korkoŕo, thai lehko dadd kame les.
21 Tu phendean tiră robengă: „Anen les mande kaste dikhau les mîŕă iakhănça.”
22 Ame phendeam amară rahkă: „O šeau, naštil te mekăl pehkă daddes; te mekăla les, lehko dadd sî te merăll.”
23 Tu phendean te robengă: „Te na ulela i tumaro phral andekhthan tumença, te na mai dikhăn muro mui.”
24 Kana ankăsteam ka amaro dadd, teo robo, phendeam lehkă le divanuri mîŕă rahkă.
25 Amaro dadd phendea: „Telearăn pale te tinen amengă xabenata.”
26 Ame phendeam: „Naštisaras te jeas; ta kana amaro phral o mai tărno avel amença sî te jeas; kă našti dikhas o mui kodole manušehko, nma kana amaro phral o mai tărno avela amença.”
27 O robo tiro, amaro dadd, phendea amengă: „Tume jeanen kă mîŕî romni kărdea mangă dui šeave.
28 Iekh ankăsto mandar, thai pateau kă sas xalo le juvindimatăndar, kă či mai dikhlem les ji ades.
29 Te lena mangă i kadales, thai te kărdeola lehkă vokh nasullimos, dukhasa ulearăna muŕo phurimos ando than le mullengo.”
30 Akana, te ambolda ma ka teo robo, muŕo dadd, bi te avel ame le šeaves le diiehko savehko sî bimeklimahko lehko dii,
31 o sî te merăll, kana dikhăla kă lehko šeau manai; thai te robea ulearăna dukhasa ando than le mullimahko le phurimata te robohkă, amară daddehkă.
32 Kă teo robo thodea pe pozia andoa šeau, thai phendea mîŕă daddehkă: „Te na anaua les parpale tute, došalo te avau orkana angla muŕo dadd.”
33 Mekh, ta, rudi tu, te robohkă te ašel ando than le šeavehko, sar robo mîŕă raiehko; ta o šeau te anklel parpale pehkă phrallença.
34 Sar te ankleau me ka muŕo dadd, kana o šeau či avela mança? Uf! te na dikhau e dukh mîŕă daddesti!”