Israel să se încreadă în Domnul
1 „Tăceți , ostroave, și ascultați-Mă! Să-și învioreze popoarele puterea, să înainteze și să vorbească! Să ne apropiem și să ne judecăm împreună. 2 Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care, în neprihănirea Lui, îl cheamă să calce pe urmele Lui? Cine îi supune neamuri și împărați? Cine le face sabia praf și arcul, o pleavă luată de vânt? 3 El îi urmărește, merge în pace pe un drum pe care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui. 4 Cine a făcut și a împlinit aceste lucruri? Acela care a chemat neamurile de la început, Eu, Domnul, Cel dintâi și Același până în cele din urmă veacuri. 5 Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pământului tremură: se apropie și vin. 6 Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: ‘Fii cu inimă!’ 7 Lemnarul îmbărbătează pe argintar; cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicând despre îmbinare: ‘Este bună’, și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine. 8 Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales , sămânța lui Avraam, prietenul Meu, 9 tu, pe care te-am luat de la marginile pământului și pe care te-am chemat dintr-o țară depărtată, căruia ți-am zis: ‘Tu ești robul Meu, te aleg și nu te lepăd’, 10 nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare. 11 Iată, înfruntați și acoperiți de rușine vor fi toți cei ce sunt mâniați pe tine; vor fi nimiciți și vor pieri cei ce ți se împotrivesc. 12 Îi vei căuta, și nu-i vei mai găsi pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciți, vor fi pierduți cei ce se războiau cu tine. 13 Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: ‘Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor! 14 Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov și rămășiță slabă a lui Israel, căci Eu îți vin în ajutor’, zice Domnul, ‘și Sfântul lui Israel este Mântuitorul tău.’ 15 Iată, te fac o sanie ascuțită, nouă de tot, cu mulți dinți; vei zdrobi, vei sfărâma munții și vei face dealurile ca pleava. 16 Le vei vântura și le va lua vântul și un vârtej le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfântul lui Israel. 17 Cei nenorociți și cei lipsiți caută apă și nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. 18 Voi face să izvorască râuri pe dealuri și izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz și pământul uscat în șuvoaie de ape; 19 voi sădi cedri, salcâmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi și merișori turcești la un loc în pustie, 20 ca să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri și Sfântul lui Israel le-a zidit. 21 Apărați-vă pricina”, zice Domnul, „arătați-vă dovezile cele mai tari”, zice Împăratul lui Iacov. 22 „Să le arate și să ne spună ce are să se întâmple; care sunt prorociile pe care le-ați făcut vreodată? Spuneți, ca să luăm seama la ele și să le vedem împlinirea, sau vestiți-ne viitorul. 23 Spuneți-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca să știm că sunteți dumnezei, faceți măcar ceva bun sau rău, ca să vedem și să privim cu toții. 24 Iată că nu sunteți nimic și lucrarea voastră este nimic; o scârbă este cine vă alege pe voi. 25 Am sculat pe cineva de la miazănoapte și vine de la răsărit; el cheamă Numele Meu; trece peste voievozi ca pe noroi și-i calcă în picioare cum calcă olarul lutul. 26 Cine a vestit lucrul acesta de la început ca să-l știm, și cu mult înainte ca să zicem: ‘Are dreptate’? Nimeni nu l-a vestit, nimeni nu l-a prorocit și nimeni n-a auzit cuvintele voastre. 27 Eu , Cel dintâi, am zis Sionului: ‘Iată-i, iată-i!’ și Ierusalimului: ‘Îți trimit un vestitor de vești bune!’ 28 Căci Mă uit, și nu este nimeni, nimeni între ei care să prorocească și care să poată răspunde, dacă-l voi întreba. 29 Iată că toți sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor sunt o suflare goală!
O Israel te pateal pe ando Rai.
1 „Ašen, ostroavena, thai ašunen Ma! Te zurearăn le popoare e zor, te jeanangle, thai te denduma! Te pašuas thai te krisînisaoas andekhthan.
2 Kon vazdea katar lulludearălokam kukoles saves, ando bibezexalimos Lehko, akhară Les te ušteavel pe Lehkă urme? Kon tholekătelal neamuri thai thagarimata? Kon kărăl lendi sabia poši, thai o arko pleava lini bravalleatar?
3 O phirălpalalende, jeal ande pačea po drom kai či mai ušteadeas čiăkhdata lehko punŕo.
4 Kon kărdea thai pherdea kadala butea? Kodoa kai akhardea le neamuren dă anglal, Me, o Rai, kukoa dăanglal thai Sakodoa ji ande le mai palal veakurea.
5 Le ostroave dikhăn e buti kadea thai daran, le gora la phuweakă isdran: pašon thai aven.
6 Kanden pe iekh pe avrăs, thai sakogodi phenel pehkă phralehkă: „Av illesa!”
7 O kaštari muršarăl le rupearăs; kukoa kai lustruil le čiokanosa muršarăl koles kai marăl pe kovança, phendindoi poa kărdimos: „Sî lašo!” thai karfol o idolo andel karfea kaste na perăl.”
8 Ta tu, Israelona, o robo Muŕo, Iakove, saves alosardem tu, sămînça le Avraamosti, o amal Muŕo,
9 tu, saves lem tu katal riga la phuweakă, thai saves akhardem tu andakh čem dureardo, savehkă phendem tukă: „Tu san o robo Muŕo, alosarau tu, thai či šudau tu!”
10 Na dara, kă Me sîm tusa; na dikh grijomasa, kă Me sîm o Dell tiro; Me zurearau tu, sa Me avau tukă ando kandimos. Me nikărau tu la čeačeasa Mîŕasa le biruimasti.
11 Dikta, mardine, thai pherdine lajawestar, avena sa kola kai avena xollearičea pe tute; avena mudardine thai xasaona, kola kai thonpe tusa.
12 Rodesa le, thai či mai arakhăsa le, kolen kai xanas pe tusa; avena xasardine kola kai mardeonas pe tusa.
13 Kă Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai lau tu vastestar čeačestar thai phenau tukă: „Na dara khančestar, Me avau tukă ando kandimos!
14 Na dara khančestar, termo le Iakovohko, thai ašimos sano le Israelohko; kă Me avau tukă ando kandimos, – phenel o Rai, – thai o Sfînto le Israelohko sî o Skăpitorii tiro.
15 Dikta, kărau tu khă sania skuçome, nevi dă sa, bute danddença; linčearăsa, linčearăsa le baŕlebară, thai kărăsa le pleaia sar e pleava.
16 Činosas le, thai lela le e bravall, thai khă bravaloŕî phaŕavela le, ta tu bukurisa tu ando Rai, thai desatubaro le Sfîntosa le Israelohkărăsa.
17 Kola le bibaxtale thai le lipsome roden pai, thai nai; šuteol lendi šib trušatar. Me, o Rai, ašunaua le; Me, o Dell le Israelohko, či mekaua le.
18 Kăraua te isvorîn nanilašurea pel pleaia, thai isvoare ando maškar le xareango; paruvaua o pustiimos ando iazo, thai e phuw e šuti andel thawdimata paiehkă;
19 thoaua čedrii, dafinurea, mirçi thai zetinuri ande pustia, thoaua tiparošea thai ulmea, thai phaboŕa turčisko ande khă than ande pustia,
20 kaste dikhăn saoŕănça thai te jeanen, te atearăn thai te jeanen kă o vast le Raiehko kărdea kadala butea, thai o Sfînto le Israelohko întemeisardea le.”
21 „Nikrăn tumaro phendimos, – phenel o Rai – sîkaven mangă le čeačimata le mai zuralle, phenel o Thagar le Iakovohko.
22 „Te sîkavele, thai te phenen amengă so sî te kărdeola pe; save sî le prooročimata kai kărdean le vokhdata? Phenen, kaste las sama lende, thai te dikhas lengo pherdimos; or, phenen amengă o aviimos.
23 Phenen amengă so kărdeola pe mai palal, kaste jeanas kă san devla, kărăn barem vareso lašo or nasul, kaste dikhas, thai te dikhas saoŕănça.
24 Dikta kă či san khančehko thai buti tumari nai khanči; khă skîrba sî kon alol tume tumen.
25 Ušteadem varekas kataravelereat thai avel katarlulludearălokham; o akharăl Muŕo Anau; nakhăl pal voievodurea sar pai čikh thai ušteavela andel pînŕă sar ušteavel o phuweari e phuwgalbăno.
26 Kon phendea e buti kadea dă anglal, kaste jeanas les, thai mai dămult anglal, kaste phenas: „Sî les čeačimos?” Khonikh či phendea les, khonikh či prooročisardea les, thai khonikh či ašundea le divanuri tumară.
27 Me, Kukoa anglal, phendem le Sionohkă: „Dikta kă aven!” Thai le Ierusalimohkă: „Tradau tukă khă phenditorii phendimatăngo laše!”
28 Kă Me dikau, thai nai khonikh, khonikh maškar lende te prooročin thai sao te dašti delanglal, te avela te pušau les.
29 Dikta kă saoŕă nai khanči, lengă butea sî dăiveantaină, le idolea lengă sî khă phurdimos nango!”