Izbăvirea și întoarcerea
1 „Ascultați-Mă , voi , care umblați după neprihănire, care căutați pe Domnul! Priviți spre stânca din care ați fost ciopliți, spre gaura gropii din care ați fost scoși. 2 Uitați-vă la părintele vostru Avraam și spre Sara, care v-a născut, căci l-am chemat când era numai el singur, l-am binecuvântat și înmulțit. 3 Tot astfel, Domnul are milă de Sion și mângâie toate dărâmăturile lui. El va face pustia lui ca un rai și pământul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria și veselia vor fi în mijlocul lui, mulțumiri și cântări de laudă. 4 Ia aminte spre Mine dar, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieși Legea și voi pune Legea Mea lumină popoarelor. 5 Neprihănirea Mea este aproape, mântuirea Mea se va arăta, și brațele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine și se vor încrede în brațul Meu. 6 Ridicați ochii spre cer și priviți în jos pe pământ! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrențe ca o haină și locuitorii lui vor muri ca niște muște, dar mântuirea Mea va dăinui în veci și neprihănirea Mea nu va avea sfârșit. 7 Ascultați-Mă , voi, care cunoașteți neprihănirea, popor care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor și nu tremura de ocările lor! 8 Căci îi va mânca molia ca pe o haină și-i va roade viermele cum roade lâna, dar neprihănirea Mea va dăinui în veci și mântuirea Mea se va întinde din veac în veac.” 9 Trezește-te , trezește-te și îmbracă-te cu putere, braț al Domnului! Trezește-te, ca în zilele de odinioară și în veacurile din vechime! Oare n-ai doborât Tu Egiptul și n-ai străpuns balaurul ? 10 Nu ești Tu Acela care ai uscat marea, apele adâncului celui mare, și ai croit în adâncimile mării un drum pentru trecerea celor răscumpărați? 11 Astfel, cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cântări de biruință și o bucurie veșnică le va încununa capul; îi va apuca veselia și bucuria, iar durerea și gemetele vor fugi. 12 „Eu, Eu vă mângâi . Dar cine ești tu, ca să te temi de omul cel muritor și de fiul omului, care trece ca iarba , 13 și să uiți pe Domnul, care te-a făcut, care a întins cerurile și a întemeiat pământul? De ce să tremuri necontenit toată ziua înaintea mâniei asupritorului, când umblă să te nimicească? Unde este mânia asupritorului? 14 În curând, cel încovoiat sub fiare va fi dezlegat; nu va muri în groapă și nu va duce lipsă de pâine. 15 Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care stârnesc marea și fac să-i urle valurile și al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16 Eu pun cuvintele Mele în gura ta și te acopăr cu umbra mâinii Mele, ca să întind ceruri noi și să întemeiez un pământ nou și să zic Sionului: ‘Tu ești poporul Meu!’” 17 Trezește-te , trezește-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mâna Domnului potirul mâniei Lui, care ai băut , ai sorbit până în fund potirul amețelii! 18 Căci nu este niciunul care să-l călăuzească din toți copiii pe care i-a născut, nu este niciunul care să-l ia de mână din toți copiii pe care i-a crescut. 19 Amândouă aceste lucruri ți s-au întâmplat – dar cine te va plânge? – pustiirea și dărăpănarea, foametea și sabia: cum să te mângâi eu? 20 Fiii tăi, leșinați, zăceau în toate colțurile ulițelor, ca cerbul într-un laț, plini de mânia Domnului și de mustrarea Dumnezeului tău. 21 De aceea, nenorocitule, beat ce ești, dar nu de vin, ascultă: 22 Așa vorbește Domnul tău, Domnul Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: „Iată că îți iau din mână potirul amețelii, potirul mâniei Mele, ca să nu mai bei din el, 23 și îl voi pune în mâna asupritorilor tăi, care îți ziceau: ‘Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!’ Îți făceai atunci spinarea ca un pământ și ca o uliță pentru trecători.”
O skăpimos thai o amboldimos.
1 „Ašunen Ma, tume, kai phirăn pala o bibezexalimos, kai roden le Raies! Dikhăn karing o kotorlebaŕăhko anda sao sanas dăltuime, karing e xîv la groapati anda savi sanas ankalade.
2 Dikhăn koa dadd tumaro o Avraamo, thai karing e Sara kai kărdea tume; kă akhardem les, kana sas dă sar o korkoŕo, demlesdumadămišto thai buteardemles.
3 Sa kdea, o Rai sî les mila le Sionostar, thai răzgăil sal peradimata lehkă. O kărăla e pustia lesti sar khă Raio, thai lesti phuw e šuti sar khă bar le Raiesti. O bukurimos thai o vesălimos avena ande lehko maškar, naismata thai dilabaimata lăudimahkă.
4 Le godi karing Mande, ta, o poporo Muŕo, bandear o kan karing Mande, neamona Muŕo! Kă anda Mande anklela e Kris, thai thoaua e Kris Mîŕî lumina le popoarăngă.
5 O bibezexalimos Muŕo sî paše, o skăpimos Muŕo sîkadeola, thai le angalea Mîŕă krisînina le popoare, le insule ajukrăna ande Mande, thai patean ape ande Muŕo vast.
6 Vazden le iakha karing o čerii, thai dikhăn tele pe phuw! Kă le čerurea xasaona sar khă thuw, e phuw parugleola pe andel dîrz sar khă raxami, thai le bešlitorea lakă merăna sar varesar mačea; ta o skăpimos Muŕo nikrăla andel veakurea, thai o bibezexalimos Muŕo či avela les gor.
7 Ašunen Ma, tume kai prinjeanen o bibezexalimos, poporona kai sî tu ando illo Mîŕî Kris! Na dara andal prasaimata le manušengă, thai na isdra lengă prasaimatăndar.
8 Kă xalale e molia sar kha raxamea, xalearăla les o termo sar xalearăl la pošoma; ta o bibezexalimos Muŕo nikrăla andel veakurea, thai o skăimos Muŕo tinzola pe veako veakoste.”
9 Uši ta, uši ta thai xureadeo zorasa, vast le Raiehko! Ušti ta, sar andel des kai nakhline, sar andel veakurea le purane! Ta či peradean Tu le Ejiptos, thai puzsadean la xala?
10 Či san Tu kodoa, kai šuteardean e marea, le paia le andraimahkă le barăhkă, thai šindean andel andraimata la mareakă, khă drom andoa nakhlimos kolengo le potindengo?
11 Kadeadar kola potindine le Raiestar amboldena pe, avena ando Siono dilabaimatănça biruimahkă, thai khă bukurimos vešniko înkununina lengo šero; astarăla le e vesălimos thai o bukurimos, ta e dukh thai le vatimata našena.
12 Me, Me răzgăi tume. Ta kon san tu, kaste daras le manušestar le mudardinestar, thai le šavestar le manušeskărăstar, kai nakhăl sar e čear,
13 thai te bîstrăs le Raiestar, kai kărdea tu, kai tinzosardea le čerurea thai kărdea e phuw? Sostar te isdras biatărdimahko soŕo des, anglai xolli le zuralemeklitoresti, kana phirăl te xasarăl tu? Kai sî e xolli le zuralemeklitoresti?
14 Iekhatar kukoa o bandeardino le sastrendar avela pîtărdo; či merălla ande groapa, thai či nigrăla lipsomos manŕăhko.
15 Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai dau drom e marea thai kărau te xunxuin lakă valurea, thai savehko Anau sî o Rai le oštirengo.
16 Me thoav Mîŕă divanuri ande teo mui, thai garavau tu la ušalesa, Mîŕă vastesti, kaste tinzo čerurea neve thai te kărau khă phuw nevi, thai te phenau le Sionohkă: „Tu san Muŕo poporo!”
17 Ušti ta, ušti ta! Ušti ta Ierusalime, kai pilean andoa vast le Raiehko o tahtai Lehka xolleako, kai pilean, nakhadean ji ando fundo le tahtaiehko le zalimahko!
18 Kă nai či iekh, kai te phiraveles, anda sal šave kai kărdea le, nai či iekh, kai te leles vastesatr anda sal šave kai bareardea le.
19 Lidui kadala butea kărdile pe tukă: – ta kon rovela tu? – o pustiimos thai o peradimos, e bokh thai sabia. „Sar te răzgăi tu Me?”
20 Te šave zalime, pašleonas ande sal kolçuri le uliçăngo, sar o čerbo andekh phal, pherde xolleatar le Raiesti, thai le xamastar te Devllehko.
21 Anda kodea, bibahtalea, mato so san, ta na molleatar, ašun:
22 „Kadea delduma o Rai tiro, o Rai, o Dell tiro, kai nikrăl Pehkă poporos: „Dikta kă lau tukă andoa vast o tahtai le zalimahko, o tahtai Mîŕa xolleako, kaste na mai pes anda leste!
23 Thai thoaua les ando vast te zurallemeklimatorengă, kai phenenas tukă: „Bandeota kaste nakhas pa tute!” Kărăsas atunčeara te zăia sar khă phuw, thai sar khă uliça andal nakhairtorea.