Adevăratul post
1 „Strigă în gura mare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță și vestește poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! 2 În toate zilele Mă întreabă și vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea și n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. 3 ‘La ce ne folosește să postim’, zic ei, ‘dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?’ Pentru că”, zice Domnul, „în ziua postului vostru vă lăsați în voia pornirilor voastre și asupriți pe simbriașii voștri. 4 Iată , postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5 Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6 Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; 7 împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenului tău! 8 Atunci lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte și slava Domnului te va însoți. 9 Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: ‘Iată-Mă!’ Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul și vorbele de ocară, 10 dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime și întunericul tău va fi ca ziua-n amiaza mare! 11 Domnul te va călăuzi neîncetat, îți va sătura sufletul chiar în locuri fără apă și va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12 Ai tăi vor zidi iarăși pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit Dregător de spărturi, Cel ce drege drumurile și face țara cu putință de locuit. 13 Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nededându-te la flecării, 14 atunci te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi sui pe înălțimile țării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov”, căci gura Domnului a vorbit.
O čeačio posto.
1 „Çîpisar ando mui o baro, na atărdeo! Vazde teo mui sar khă šing, thai vestisar Mîŕă poporohkă le bikrisa lehkă, le khărăhkă le Iakovohkă le bezexa lehkă!
2 Ande sal des pušel Ma, thai kamen te sîteon Mîŕă droma, sar khă neamo, kai kărdino o bibezexalimos, thai kai či mekleas e Kris pehkă Devllesti. Mangăn Mangă phendimata orta, kamen te pašon le Devllestar.
3 „Ka so valosîl ame te postisaras” – phenen on – „kana Tu či dikhăs? „Ka soste te kăznisaras amaro dii, kana Tu či les sama la buteatar kadalatar?” – „Anda kă, phenel o Rai, ando des tumară postohko, mekăn tume ando kamimos le tradimatăngă tumarăngă, thai mekăn tume pal kanditorea tumară.
4 Dikta, postin kaste koŕarăntume thai te xantume, kaste marăn tume jungalimasa ando kolin la dukhumasa; či postin sar mangăl o des kodoa, kaste ašundeol pe tumaro çîpimos opră.
5 Ta kadoa sî o posto čeailo Mangă: te kăznil o manuši pehko dii khă des? Te bandearăl pehko šero sar khă čear, thai te sovel po gono thai ušar? Kadalakă phenes tu posto thai des čeailo angloa Rai?
6 Dikta o posto čeailo mangă: pîtăr le lançuri le nasulimahkă, pîtărlenoduri le phanglimatahkă la robiakă, de drom kolengă le meklinengătelal, thai phag or savi moda xamosti;
7 xulau teo manŕo kolesa le bokhalesa, thai an ande teo khăr le bibaxtalen bi khărăhko; kana dikhăs khă manuši nango, garav les, thai na ambolde le zăia te ameaimahkă.
8 Atunčeara e lumina tiri lulludearăla sar kana phaŕadeol o des, thai o sastimos tiro avela iekhatar; o bibezexalimos tiro jeala anglal, thai slava le Raiesti avela tusa.
9 Atunčeara tu akharăsa, thai o Tai delanglal, çîpisa, thai O phenela: „Dikta Ma!” Kana durearăsa o xamo anda teo maškar, daraimata le naiesa thai le orbe le prasaimatahkă,
10 te desa o xabe tiro kolehkă le bokhalehkă, te čeailearăsa o dii kai nailes, atunčeara ti lumina lulludearăla poa kalimos, thai o tuneriko tiro avela sar o ando des o baro!
11 O Rai phiravela tu biatărdimahko, čeailearăla teo dii orta andel thana bi paiehko, thai dela nevimos pale te kokalengă; avesa sar khă bar mišto tindeardi, sar khă isvoro savehkă paia či staxon.
12 Tiră vazdena pale pe le peraimata dă mai anglal, thai vazdesa pale le temelii le phurikane; avesa dinoanau: „Lašarditorii phaŕadimatăngo”, „Kukoa kai lašarăl le droma, thai kărăl o čem lašimasa bešlimahko.”
13 Kana atărdearăsa teo punŕo ando des le Savatohko, kaste na kărăs te čeailimata ando des Muŕo o sfînto; kana o Savato avela o čeailimos tiro, kaste sfînços le Raies, slăvindoi Les, thai kana pativarăsa Les, biphirindoi te droma, bikărindoi le butea tiră thai bidindoi tu kal dineduma le khančimahkă,
14 atunčeara daštisa te čeaileos ando Rai, thai Me ankalavaua tu pel učimata le čemehkă, kăraua tu te bukuris tu le mandimatasa te daddehkărăsa le Iakovosa; kă o mui le Raiehko deaduma.