O zi de răzbunare
1 „Cine este acesta care vine din Edom, din Boțra, în haine roșii, în haine strălucitoare, și calcă mândru, în plinătatea puterii Lui?” – „Eu sunt Cel care am făgăduit mântuirea și am putere să izbăvesc!” – 2 „Dar pentru ce Îți sunt hainele roșii și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?” – 3 „Eu singur am călcat în teasc și niciun om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mânia Mea și i-am zdrobit în urgia Mea; așa că sângele lor a țâșnit pe veșmintele Mele și Mi-am mânjit toate hainele Mele cu el. 4 Căci în inima Mea era o zi de răzbunare și venise anul celor răscumpărați ai Mei. 5 Mă uitam împrejur , și nu era nimeni să M-ajute și Mă îngrozeam, dar nu era cine să Mă sprijine; atunci brațul Meu Mi-a fost într-ajutor și urgia mea M-a sprijinit! 6 Am călcat astfel în picioare popoare în mânia Mea, le-am îmbătat în urgia Mea și le-am vărsat sângele pe pământ.”
Rugăciunea poporului
7 Voi vesti îndurările Domnului, faptele Lui minunate, după tot ce a făcut Domnul pentru noi! Voi spune marea Lui bunătate față de casa lui Israel, căci i-a făcut după îndurările și bogăția dragostei Lui. 8 El a zis: „Negreșit, ei sunt poporul Meu, niște copii care nu vor fi necredincioși!” Și astfel El S-a făcut Mântuitorul lor. 9 În toate necazurile lor, n-au fost fără ajutor și Îngerul care este înaintea Feței Lui i-a mântuit; El Însuși i-a răscumpărat, în dragostea și îndurarea Lui, și necurmat i-a sprijinit și i-a purtat în zilele din vechime. 10 Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel sfânt, iar El li S-a făcut vrăjmaș și a luptat împotriva lor. 11 Atunci poporul Său și-a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise și a zis: „Unde este Acela care i-a scos din mare , cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfânt; 12 care povățuia dreapta lui Moise, cu brațul Său cel slăvit, care despica apele înaintea lor, ca să-Și facă un Nume veșnic, 13 care îi călăuzea prin valuri ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?” 14 Ca fiara care se coboară în vale, așa i-a dus Duhul Domnului la odihnă. Așa ai povățuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ți faci un Nume plin de slavă! 15 Privește din cer și vezi, din locuința Ta cea sfântă și slăvită: Unde sunt râvna și puterea Ta? Fiorul inimii Tale și îndurările Tale nu se mai arată față de mine! 16 Totuși Tu ești Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaște, și Israel nu știe cine suntem, dar Tu, Doamne, ești Tatăl nostru, Tu din veșnicie Te numești Mântuitorul nostru. 17 Pentru ce, Doamne, ne lași să rătăcim de la căile Tale și ne împietrești inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te , din dragoste pentru robii Tăi, pentru semințiile moștenirii Tale! 18 Poporul Tău cel sfânt n-a stăpânit țara decât puțină vreme; vrăjmașii noștri au călcat în picioare Locașul Tău cel Sfânt. 19 Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cârmuit Tu și peste care niciodată nu s-a chemat Numele Tău…
Khă des amboldimahko.
1 „Kon sî kodoa, kai avel andoa Edom, andai Boçra, andel çoale le lolle străfeaimahkă, thai ušteavel šukar, ando pherimos Lehka zorako? – „Me sîm Kodoa kai šinadem o skăpimos, thai sîma zor te izbăvisarau!” –
2 „Ta anda soste sî Tukă le çoale lolle, thai le vešmînturea sar kolehkă kai ušteavel ando teasko?” –
3 „Me korkoŕo ušteadem ando teasko, thai či khă manuši andal popoare nas Mança; ušteadem le kadea ande Mîŕî xolli thai linčeardem le ande arman Mîŕî; kadea kă o rat lengo xutilo pel çoale Mîŕă thai makhlem sa Mîŕă raxamea lesa.
4 Kă ande Muŕo illo sas khă des amboldimahko, thai avilosas o bărši kolengo potindine Mandar.
5 Dikhauas rigatar, thai nas khonikh te kandel Ma, thai darai'le Mas, ta nas kon te nikărăl Ma; atunčeara o vast Muŕo sas Mangă kandimahko, thai e arman Mîŕî nikărdea Ma!
6 Ušteadem kadeadar andel pînŕă popoare ande Mîŕî xolli, mateardem le ande Mîŕî arman, thai šordem lengo rat pe phuw.”
O rudimos le poporohko.
7 Vestiua le kărdimata le Raiehkă, le kărdimata Lehkă le šukardimata, pala sa so kărdea o Rai anda amende! Phenaua o baro Lehko lašimos angla o khăr le Israelohko, kă kărdea lengă pala e mila thai o bravalimos Lehkă kamblimahko.
8 O phendea: „Biathadimahko, on sî o poporo Muŕo, varesar šaoŕă kai či avena bipateamne!” Thai kadeadar O kărdi'lo Lengo Skăpitorii.
9 Ande sal năkăjimata lengă nas bi kandimahko, thai o înjero kai sî angloa Mui Lehko skăpisardea le; O Orta potindea le, ando kamblimos, thai mila Lesti, thai biatărdimahko nikărdea le thai phiradeale andel desa le puraimahkă.
10 Ta on sas biašundimahko thai tristosarde o Duxo Lehko kukoa o sfînto; thai O kărdilea lengă dušmano thai mardea pe pa lende.
11 Atunčeara o poporo Lehko andea pehkă godi andal des le purane le Moisahkă, thai phendea: „Kai sî Kukoa, kai ankaladea le andai marea, le bakrearăsa la turmako Lesti? Kai sî Kukoa kai tholas ande lengo maškar o Duxo Pehko kukoa o sfînto;
12 kai sîkavelas e čeači le Moisasti, le vastesa Pehko kukoa o slăvime; kai pîtrăl le paia angla lende, kaste kărăl Pehkă khă Anau vešniko;
13 kai phiravelas le andal valuri, sar khă grast po than o orta, bi ka on te lopînzîn pe?”
14 „Sar e jiwina, kai ulel ande xar, kadea nigărdea le o Duxo le Raiehko koa xodinimos. Kadea lašardean Tu te poporos, kaste kărăs Tukă khă Anau pherdo slava!”
15 „Dikh andoa čerii thai dikh, andoa than Tiro kukoa o sfînto thai slăvime: kai sî o thodimos thai e zor Tiri? O atearimos Te illehko thai le meklimata Tiră či mai sîkadeon angla mande!
16 Sa Tu san o Dadd amaro! Kă o Avraamo či prinjeanel ame, thai o Israelo či jeanel kon sam; ta Tu, Raia, san o Dadd amaro, Tu, andal veakuri, Tu bušos „O Skăpitorii amaro.”
17 Andasoste, Raia, mekăs ame te xasardiuas katal droma Tiră, thai baŕarăs amaro illo te na daras Tutar? Ambolde Tu, andoa kamblimos anda Te robea, andal semençii le mandimatăngă Tirăngă!
18 O poporo Tiro kukoa o sfînto či stăpînisardea o čem dă sar xançî čiro; le dušmaia amară ušteade andel pînŕă o than Tiro kukoa o sfînto.
19 Arăsleam sar khă poporo kai čiăkhdata či tradean les Tu, thai pa sao čiăkhdata či akhardea pe o Anau Tiro…