Poporul la Mițpa
1 Toți copiii lui Israel au ieșit de la Dan până la Beer-Șeba și țara Galaadului și adunarea s-a strâns ca un singur om înaintea Domnului la Mițpa . 2 Căpeteniile întregului popor, toate semințiile lui Israel, au venit în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de oameni pedeștri, care scoteau sabia. 3 Și fiii lui Beniamin au auzit că se suiseră copiii lui Israel la Mițpa. Copiii lui Israel au zis: „Spuneți cum s-a întâmplat această nelegiuire?” 4 Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și a zis: „Ajunsesem împreună cu țiitoarea mea la Ghibea lui Beniamin ca să rămânem peste noapte acolo. 5 Locuitorii din Ghibea s-au sculat împotriva mea și au înconjurat noaptea casa în care eram. Aveau de gând să mă omoare, au siluit pe țiitoarea mea, până când a murit. 6 Mi-am luat țiitoarea și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israel, căci au săvârșit o nelegiuire și o mișelie în Israel. 7 Iată-vă pe toți, copii ai lui Israel, sfătuiți-vă și luați o hotărâre aici!” 8 Tot poporul s-a sculat ca un singur om și a zis: „Niciunul din noi să nu se ducă în cortul lui și nimeni să nu se întoarcă acasă. 9 Iată acum ce vom face cetății Ghibea: să mergem împotriva ei după cum vom ieși la sorți. 10 Să luăm din toate semințiile lui Israel zece oameni din o sută, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii; ei să se ducă să caute merinde pentru popor, pentru ca, la întoarcerea lor, să facem cetății Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mișelia pe care a făcut-o ea în Israel.” 11 Astfel, toți bărbații lui Israel s-au strâns împotriva cetății, uniți ca un singur om. 12 Semințiile lui Israel au trimis niște oameni în toate familiile lui Beniamin, ca să-i spună: „Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care s-a făcut între voi? 13 Scoateți afară acum pe oamenii aceia stricați din Ghibea ca să-i omorâm și să curățăm răul din mijlocul lui Israel.” Dar beniamiții n-au vrut să asculte glasul fraților lor, copiii lui Israel. 14 Beniamiții au ieșit din cetățile lor și s-au strâns la Ghibea ca să lupte împotriva copiilor lui Israel. 15 Numărul beniamiților ieșiți în ziua aceea din cetăți a fost de douăzeci și șase de mii de oameni care scoteau sabia, fără să se mai socotească și locuitorii din Ghibea, care alcătuiau șapte sute de oameni aleși. 16 În tot poporul acesta, erau șapte sute de oameni aleși care nu se slujeau de mâna dreaptă; toți aceștia, aruncând o piatră cu praștia, puteau să ochească un fir de păr și nu dădeau greș. 17 S-a făcut și numărătoarea bărbaților lui Israel, afară de ai lui Beniamin, și s-au găsit patru sute de mii care scoteau sabia, toți bărbați de război. 18 Și copiii lui Israel s-au sculat, s-au suit la Betel și au întrebat pe Dumnezeu, zicând: „Cine din noi să se suie întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin?” Domnul a răspuns: „Iuda să se suie întâi.”
Seminția lui Beniamin este aproape nimicită
19 Copiii lui Israel au pornit dis-de-dimineață și au tăbărât la Ghibea. 20 Și bărbații lui Israel au înaintat ca să înceapă lupta împotriva bărbaților lui Beniamin și s-au așezat în linie de bătaie împotriva lor înaintea cetății Ghibea. 21 Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea și în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci și două de mii de oameni din Israel. 22 Poporul, bărbații lui Israel, s-a îmbărbătat și s-a așezat din nou în linie de bătaie în locul unde se așezase în ziua întâi. 23 Și copiii lui Israel s-au suit și au plâns înaintea Domnului până seara; au întrebat pe Domnul și au zis: „Să mă mai sui la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin?” Domnul a răspuns: „Suiți-vă împotriva lui.” 24 Copiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin în ziua a doua. 25 Și în aceeași zi , beniamiții le-au ieșit înainte din Ghibea și iarăși au culcat la pământ optsprezece mii de oameni din copiii lui Israel, toți în stare să poarte armele. 26 Toți copiii lui Israel și tot poporul s-au suit și au venit la Betel; au plâns și au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire înaintea Domnului. 27 Și copiii lui Israel au întrebat pe Domnul – acolo se găsea atunci chivotul legământului lui Dumnezeu, 28 și Fineas , fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea pe vremea aceea înaintea lui Dumnezeu – și au zis: „Să mai pornesc la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin sau să mă las?” Domnul a răspuns: „Suiți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre.” 29 Atunci, Israel a pus niște oameni la pândă în jurul cetății Ghibea. 30 Copiii lui Israel s-au suit împotriva fiilor lui Beniamin a treia zi și s-au așezat în linie de bătaie înaintea cetății Ghibea, ca și în celelalte dăți. 31 Și fiii lui Beniamin au ieșit înaintea poporului și au fost trași departe de cetate. Au început să lovească de moarte în popor, ca și în celelalte dăți, pe drumurile cele mari, care suie unul la Betel și altul la Ghibea prin câmpie, și au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel. 32 Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!” Dar copiii lui Israel ziceau: „Să fugim și să-i tragem departe de cetate, la drumul mare.” 33 Toți bărbații lui Israel și-au părăsit locurile și s-au înșiruit de bătaie la Baal-Tamar; și oamenii lui Israel care stăteau la pândă s-au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea. 34 Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și beniamiții nu-și închipuiau prăpădul prin care aveau să treacă. 35 Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, și copiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți în stare să poarte armele. 36 Fiii lui Beniamin credeau că bărbații lui Israel sunt bătuți, căci aceștia făceau loc beniamiților și se bizuiau pe oamenii pe care-i puseseră la pândă împotriva cetății Ghibea. 37 Oamenii de la pândă s-au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei. 38 După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei de la pândă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros. 39 Atunci, bărbații lui Israel s-au întors în luptă. Beniamiții le omorâseră aproape treizeci de oameni și ziceau: „Negreșit, iată-i bătuți înaintea noastră, ca în cea dintâi luptă!” 40 Dar un fum gros începea să se înalțe atunci din cetate. Beniamiții s-au uitat înapoi și iată că flăcările se ridicau din cetatea întreagă spre cer. 41 Bărbații lui Israel se întorseseră; și bărbații lui Beniamin s-au înspăimântat, văzând prăpădul care avea să-i ajungă. 42 Au dat dosul înaintea bărbaților lui Israel și au fugit pe calea care duce în pustie. Dar năvălitorii s-au luat după ei, iar pe cei ce ieșiseră din cetate i-au culcat la pământ, căci îi prinseseră la mijloc. 43 Au înconjurat pe Beniamin, l-au gonit și l-au zdrobit de îndată ce voia să se odihnească, până în fața cetății Ghibea înspre soare-răsare. 44 Optsprezece mii de bărbați au căzut din Beniamin, toți voinici. 45 Din cei ce au dat dosul ca să fugă spre pustie la stânca Rimon , bărbații lui Israel au nimicit cinci mii pe drumuri; i-au urmărit până la Ghideom și au ucis din ei două mii. 46 Întreg numărul beniamiților care au pierit în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de oameni în stare să poarte armele, toți voinici. 47 Șase sute de oameni erau cei ce dăduseră dosul și fugiseră spre pustie la stânca Rimon; acolo au rămas patru luni. 48 Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin și i-au trecut prin ascuțișul sabiei, de la oamenii din cetăți până la dobitoace și tot ce au găsit. Au pus, de asemenea, foc tuturor cetăților pe care le-au găsit în cale.
O poporo ande Miçipa.
1 Sal šeave le Israelohkă ankăste dă kata o Dano ji ando Beer-Šeba thai o čem le Galaadohko, thai o tidimos tidea pe sar khă korkoŕo manuši angloa Rai, ande Miçipa.
2 Le šerălebară sa le poporohkă, sa le semençii le Israelohkă, avile ando tidimos le poporohko le Devllehko: sas štar šella mii manuši telal, kai ankalavenas e sabia.
3 Thai le šeave le Beniaminohkă ašundine kă ankăstesas le šeave le Israelohkă ande Miçipa. Le šeave le Israelohkă phendine: „Phenen sar ta kărdili kadea došimasti buti?”
4 Atunčeara o Levito, o rom kodola juwleako kai sas mudardi, lea o divano, thai phendea: „Arăslemas, andekhthan mîŕa phiramnitoreasa, ande Ghibea le beniaminosti, kaste ašeas pai reat oče.
5 Le manuši andai Ghibea uštile pa mande thai dineroata o khăr ande sao sîmas. Sas le ande godi te mudarăn ma, asaine pehkă mîŕa phiramnitoreasatar, ji kana mulli.
6 Lem mîŕa phiramnitoarea, šindem la andel kotora, save tradem le ande sal phuwea le madndimatahkă le Israelohkă; kă kărdine khă baro bikrisako thai khă pîngănimos ando Israelo.
7 Dikta tume saoŕă, le šeave le Israelohkă; den tume duma, thai len khă phendimos koče!”
8 Soa poporo ušti'lo sar khă korkoŕo manuši, thai phendea: „Či iekh anda amende te na jeal ka pedti çăra, thai khonikh te na amboldel pe khără.
9 Dikta akana so kărasa la četateakă la Ghibeakă: te jeas pa late sar anklela o çîrdimoslabaxteako.
10 Te las anda sal semençii le Israelohkă deši manuši andakh šell, ăkh šell andakh mia, thai khă mia anda deši mii; on te jean te roden xabenata andoa poporo, anda, koa amboldimos lengo, te kăras la četateakă Ghibeakă andoa Beneamino khă pîngărimos sar kărdea oi ando Israelo.”
11 Kadeadar sa le rom andoa Israelo uštile pai četatea, tidine sar khă korkoŕo manuši.
12 Le semençii le Israelohkă tradine varesar manuši ande sal familii le Beneaminhkă, te phenen lehkă: „So ameal kadea bilajaimos kadoa kai kărdi'lo maškar tumende?
13 Ankalaven akana avri le manušen kodolen le rimomeandai Ghibea, kaste mudaras le thai te ujaras o nasul andoa maškar le Israelohko.” Ta le Beneamiça či kambline te ašunen o mui pehkă phralengo, le šeavengo le Israelohkărăngo.
14 Le Beneamiçea ankăste anda pehkă četăçi, thai tide pe ande Ghibea, kaste marăn pe le šeavença le Israelokărănça.
15 O dindimos le Beneamiçăngo ankăsto ando des kodoa sas dă biši thai šou mii manuši, kai ankalavenas e sabia, bi te mai dinel pe i le manuši andai Ghibea, kai sas efta šella manuši alosarde.
16 Ande sa kadoa poporo, sas efta šella manuši alosarde kai či kandenas pe le vastestar le čeačestar; sa kadala, šudenas khă baŕ la praštiasa, daštinas te otin khă firo ballehko, thai či denas avervarekai.
17 Kărdi'lo o dindimos le romengo andoa Israelo, avri andoa Beneamino, thai arakhadile štar šella mii kai ankalavenas e sabia, sa murši mardimahkă.
18 Thai le šeave le Israelohkă uštile, ankăste ando Betelo, thai pušline le Devlles, phendindoi: „Kon anda amende te anklel anglal te marăn pe le šeavença le Beniaminohkărănça?” O Rai dea le anglal: O Iuda te anklel anglal.”
E semençia le Beniaminosti sî paše xasardini.
19 Le šeave le Israelohkă telearde kana pharadi'lo o des, thai arăsle ande Ghibea.
20 Thai le rom le Israelohkă găline angle kaste len te marăn pe le romença le Beneaminohkă, thodine pe ande linia le mardimasti angla e četatea la Ghibeati.
21 Le šeave le Beneaminohkă ankăste andai Ghibea, ando des kodoa sovleardine kai phuw biši thai dui mii manuši andoa Israelo.
22 O poporo, le šave le Israelohkă, mušardine pe, thai thodine pe pale ande linia le mardimasti kai thodinesas pe ando des anglal.
23 Thai le šeave le Israelohkă ankăste, thai ruine angloa Rai ji reate; thai pušline le Raies, thai phendine: „Te ankleau te mara ma le šeavença mîŕă phraleskărănça le Beneaminohkă?” O Rai dea anglal: „Anklen pa leste.”
24 Le šeave le Israelohkă găline anglal šeave le Beneaminohkă, ando duito des.
25 Thai ande kodoa des, Le Beneamiça ankăste lengă anglal andai Ghibea, thai pale kovleardine kai phuw dešuoxto mii amnuši andal šeave le Israelohkă, sa kai nigrănas le arme.
26 Sa le šeave le Israelohkă thai soa poporo ankăste thai avile ando Betelo; ruine thai ašile oče angloa Rai, postisardine ande kodea reat ji reate, thai andine phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă angloa Rai.
27 Thai le šeave le Israelohkă pušline le Raies – oče arakhadiolas pe atunčeara o chivoto le phanglimahko le Devllehko,
28 thai o Fineas, o šeau le Elezarohko, o šeau le Aronohko bešelas ando čiro kodoa angloa Dell, – thai phendine: „Te mai telearau koa mardimos pa le šeave mîŕă phralehkă le Beneaminohkă, or te meka ma? O Rai dea anglal: „Anklen, kă texara daua les ande tumaro vast.”
29 Atunčiara o Israelo thodea varesar manuši koa arakhaimos pai četatea la Ghibeati.
30 Le šeave le Israelohkă ankăste pal šeave le Beneaminhkă, ando trito des, thai lašarde pe ande linia le mardimasti anglai četatea Ghibea, sar i ande le kolaver des.
31 Le šeave le Beneaminohkă ankăste angloa poporo, thai sas çîrdine dur katai četatea. Line te malaven mullimasa ando poporo, sar i ande le kolaver des, andel droma le bară, kai anklen: iekh ando Betelo thai iekh ande Ghibea andoa islazo, thai mudarde paše treanda mii anda le rom le Israelohkă.
32 Le šeave le Beneaminohkă phenenas: „Dikta le marde angla amende i sar mai anglal!” Ta le šeave le Israelohkă phenenas: „Te našas, thai te çîrdas le dur andai četatea, koa drom o baro.”
33 Sa le rom andoa Israelo mekline pehkă thana, thai širosai le mardimahkă ando Baal-Tamaro, thai le manuši le Israelohkă, kai bešenas koa arakhaimos, šude pe andal thana kai sas, andai Maare-Ghibea.
34 Deši mii manuši alosarde anda soa Israelo arăsline anglai četatea Ghibea. O mardimos sas zuralo, thai le Beneamiça či denas pe godi o prăpădo anda sao avena te nakhăn.
35 O Rai mardea le Beneaminos angloa Israelo, thai le šeave le Israelohkă mudardine ando des kodoa biši thai panji mii thai ăkh šell manuši andoa Beneamino, sa kai daštinas te nigrăn le arme.
36 Le šeave le Beneaminohkă pateanas kă le šeave le Israelohkă sî mardine, kă kadala kărănas than le Beneamiçăngă thai zureaonas andel manuši kai thodinesas le koa arakhadimos pai četatea la Ghibeati.
37 Le manuši kata o arakhaimos šudine pe iekhatar pai četatea la Ghibeati, line la angle thai nakhade sai četatea andoa skuçimos la sabiako.
38 Pala khă sămno kai thodinesas les le rom andoa Israelo, thai kola kai bešenas koa arakhaimos sas te avel te kărăn te vazdel pe andai četatea khă thuw thullo.
39 Atunčeara le šeave le Israelohkă amboldinisai'le koa mardimos. Le Beneamiçea mudardesas lengă paše treanda mii manuši, thai phenenas: „Biathadimahko, dikta le marde angla amende sar ando anglal mardimos!”
40 Ta khă tuw kalo lelas te vazdel pe atunči andai četatea. Le Beneamiçea dikhline parpale; thai dikta kă e para le iagăndi vazdelas pe anda sai četatea karing o čeri.
41 Le rom le Israelohkă amboldinisai'le sas; thai le rom le Beneaminohkă darai'le, dikhlindoi o prăpădo kai avelas te arăsăle.
42 Dine le zăia anglal šeave le Israelohkă, thai našline po drom kai nigărăl ande pustia. Ta le kola kai avilesas line pe pala lende, thai kolen kai ankăstesas andai četatea sovlearde le kai phuw, kă atardesas le ando maškar.
43 Dine roata le Berneminos, našade les thai linčearde les iekhatar so kamelas te čiiol pe, ji anglai četatea e Ghibea karing o kham anklel.
44 Dešoxto mii murši peline andoa Beneamino, sa zurale.
45 Anda kukola kai dine le zăia kaste našen kating e pustia koa kotorlebaŕăbarăhko Rimon, le rom le Israelohkă xasardine panji mii manuši pel droma; line pe pala lende ji ando Ghideomo, thai mudarde anda lende dui mii.
46 Soa dindimos le Beneamiçăngo kai pele ando des kodoa sas dă biši thai panji mii manuši kai daštinas te nigrăn le arme, sa zurale.
47 Šou šella manuši sas kola kai dinesas le zăia thai našeleasas karing e pustia koa kotorlebaŕăbarăhko Rimon; oče ašile štar šon.
48 Le rom le Israelohkă amboldi'le kal šeave le Beneaminohkă, thai nakhade'le andoa skuçîmos la sabiako, katal manuši andai četatea ji kal juvindimata, thai sa so arakhline. Thodine sa kadea iag sa le četăçengă kai arakhline le ando drom.