1 Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi de fier, cu un vârf de diamant; este săpat pe tabla inimii lor și pe coarnele altarelor lor. 2 Cum se gândesc la copiii lor, așa se gândesc la altarele lor și la idolii și astarteele lor, lângă copacii verzi, pe dealurile înalte. 3 Eu dau la pradă muntele Meu și ogoarele lui, avuțiile tale, toate vistieriile și înălțimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ținutul tău! 4 Din vina ta vei pierde moștenirea pe care ți-o dădusem; te voi face să slujești vrăjmașului tău într-o țară pe care n-o cunoști, căci ai aprins focul mâniei Mele, care va arde totdeauna.” 5 Așa vorbește Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor și își abate inima de la Domnul! 6 Căci este ca un nenorocit în pustie și nu vede venind fericirea; locuiește în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat și fără locuitori. 7 Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul! 8 Căci el este ca un pom sădit lângă ape, care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură, când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei, nu se teme și nu încetează să aducă rod. 9 Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască? 10 Eu, Domnul, cercetez inima și cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui. 11 Ca o potârniche care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogății pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decât un nebun.” 12 Scaun de domnie plin de slavă, înălțat de la început, loc al Sfântului nostru Locaș, 13 Doamne, nădejdea lui Israel! Toți cei ce Te părăsesc vor fi acoperiți de rușine. „Cei ce se abat de la Mine vor fi scriși pe pământ, căci părăsesc pe Domnul, izvorul de apă vie.” 14 Vindecă-mă Tu, Doamne, și voi fi vindecat; mântuiește-mă Tu și voi fi mântuit, căci Tu ești slava mea! 15 Iată, ei îmi zic: „Unde este Cuvântul Domnului? Să se împlinească dar!” 16 Și eu, ca să Te ascult, n-am vrut să nu fiu păstor, nici n-am dorit ziua nenorocirii, știi, și ce a ieșit din buzele mele este descoperit înaintea Ta. 17 De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii! 18 Prigonitorii mei să fie acoperiți de rușine , dar să nu fiu rușinat eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, lovește-i cu o îndoită urgie!
Sfințirea Sabatului
19 Așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și stai la poarta copiilor poporului, pe care intră și ies împărații lui Iuda, și la toate porțile Ierusalimului 20 și spune-le: ‘Ascultați Cuvântul Domnului, împărați ai lui Iuda, tot Iuda și toți locuitorii Ierusalimului care intrați pe aceste porți! 21 Așa vorbește Domnul: «Luați seama , în sufletele voastre, să nu purtați nicio povară în ziua Sabatului și să n-o aduceți înăuntru pe porțile Ierusalimului. 22 Să nu scoateți din casele voastre nicio povară în ziua Sabatului și să nu faceți nicio lucrare, ci sfințiți ziua Sabatului, cum am poruncit părinților voștri.»’” 23 Dar ei n-au ascultat și n-au luat aminte, ci și-au înțepenit gâtul, ca să n-asculte și să nu ia învățătură. 24 „Dacă Mă veți asculta în adevăr”, zice Domnul, „și nu veți aduce nicio sarcină înăuntru, pe porțile acestei cetăți, în ziua Sabatului, ci veți sfinți ziua Sabatului și nu veți face nicio lucrare în ziua aceasta, 25 atunci pe porțile acestei cetăți vor intra împărați și voievozi care vor ședea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni în care și călare pe cai, ei și voievozii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului, și cetatea aceasta va fi locuită în veci. 26 Vor veni din cetățile lui Iuda și din împrejurimile Ierusalimului, din țara lui Beniamin, din vale, de pe munte și de la miazăzi , ca să aducă arderi-de-tot și jertfe , să aducă daruri de mâncare și tămâie și să aducă jertfe de mulțumire în Casa Domnului. 27 Dar, dacă nu veți asculta când vă poruncesc să sfințiți ziua Sabatului, să nu duceți nicio povară și să n-o aduceți înăuntru pe porțile Ierusalimului, în ziua Sabatului, atunci voi aprinde un foc la porțile cetății, care va arde casele cele mari ale Ierusalimului și nu se va stinge.”
1 E bezex le Iudasti sî ramome khă priboiesa sastruno, khă gorăsa diamantohkărăsa; sî xunado pe tabala lendi illesti, thai pel šinga lengă altarohkă.
2 Sar den pe godi ka pehkă šave, kadea den godi kal altare lengă, thai kal idolea thai le Astarteia lengă paša le kašt le zăllena, pel uče plaia.
3 Me dau koa limos o baŕbaro Muŕo thai le phuwea lehkă, le mandimata lehkă, sa le visterii thai le učimata tiră, andai doši le bezexăndi tirăndi, pe sai phuw tiri!
4 Andai doši tiri xasarăsa teo mandimos, kai demas tukă les; kăraua tu te kandes te dušmanohkă ande khă čem, kai či prinjeanes les, kă astardean e iag Mîŕa xolleati, kai phabarăla orkana.”
5 „Kadea delduma o Rai: dinoarman te avel o manuši kai pateal pe ando manuši, kai nikărdeol pe khă merimahkomanuši thai durearăl pehko illo le Raiestar!
6 Kă sî sar khă bibaxtaloando pustiimos, thai či dikhăl avindoi o baxtalimos; bešel ande le thana le phabarde le pustiimahkă, ande khă phuw londi thai bi bešlitorengo.
7 Dinodumadămišto te avel o manuši, kai pateal pe ando Rai, thai savehko ajukărimos sî o Rai!
8 Kă o sî sar khă kašt thodino pašal paia kai tinzol pehkă anglunimata karing o nanilaši; či daral le tatimastar, kana avel, thai lehko patrinimos ašel zălleno; ando bărši le šutimahko, či daral, thai či atărdearăl te anel rodo.”
9 „O illo sî but athaimahko thai biajukărdimahko dă nasul; kon daštil te prinjeane les?
10 „Me, o Rai, rodau o illo, thai zumavau le rîničea, kaste potinau sakoiekhăhkă pala lehko phirimos, pala o rodo lehkă kărdimatăngo.”
11 Sar khă potîrnika, kai bešel pe varesar anŕă kai či anŕardea le oi, kadea sî kukoa kai tidel bravalimata pe bičeačimaste; trăbul te mekăle ando maškar lehkă desăngo, thai mai palal nai dă sar khă čealado.
12 Skamin raimahko pherdo slava, vazdino dă anglal, than le sfîntone amară Bešlimahko,
13 Raia, o ajukărimos le Israelohko! Sa kola kai mekăn Tu, avena garadine lajavestar.” – „Kola kai dureon Mandar avena ramome pe phuw, kă mekăn le Raies, o isvoro le paiehko juwindo.”
14 Sastear ma, Tu, Raia, thai avaua sasteardo; skăpisar ma Tu, thai avaua skăpime; kă Tu san e slava mîŕî!
15 Dikta, on phenen mangă: „Kai sî o Divano le Raiehko? Te pherăl pe kadea!”
16 „Thai me, kaste ašunau Tu, či kamblem te avau bakreari; čina či kamblem o des le bibaxtalimahko, jeanes; thai so ankăsteas anda mîŕă ušt, sî bigaradimahko angla Tute.
17 Anda kodea, na av khă buti daraimasti anda mande, kă Tu san muŕo skăpimos ando des le bibaxtalimahko!
18 Le našaitorii mîŕă te aven garadine lajavimastar, ta te na avau lajavimahko me; te isdran on, ta te na isdrau me! An pa lende o des le bibaxtalimahko, malav le duarăs armaiença!”
O sfînçîmos le Savatohko.
19 „Kadea dea mangă duma o Rai: „Telear, thai beši koa udar le šavengo le poporohkărăngo, pe savi šon pe thai anklen le thagar le Iudahkă, thai ka sal udara le Ierusalimohkă,
20 thai phen lengă: „Ašunen o Divano le Raiehko, thagar le Iudahkă, thai soa Iuda, thai sal bešlitorea le Ierusalimohkă, kai šon tume pa kadala udara!”
21 „Kadea delduma o Rai: „Len sama, andel duxurea tumară, te na phiraven či khă pharimos ando des le Savatohko, thai te na anen les andră pal udara le Ierusalimohkă.
22 Te na ankalaven anda tumară khăra či khă pharimos ando des le Savatohko, thai te na kărăn či khă buti, ta sfinçon o des le Savatohko, sar mothodem tumară daddengă.”
23 Ta on či ašundine thai či line godi; çăpenisarde pesti koŕ, kaste na ašunen thai te na len sîkaimos.
24 Kana ašunesa Ma ande čeačimaste, phenel o Rai, thai či anena či khă buti andră pel udara kadala četateakă, ando des le Savatohko, thai sfinçona o des le Savatohko, thai či kărăna či khă buti ando des kadoa,
25 atunčeara pel udara kadala četateakă šona pe thagar thai voievodurea, kai bešena po skamin le raimahko le Davidohko; on avena andel urdona thai ankăste pel grast, on thai le voievodurea lengă, le manuši le Iudahkă thai le bešlitorea le Ierusalimohkă, thai četatea kadea avela bešlini andel veakurea.
26 Avena anda le četăçi le Iudahkă thai andal riga le Ierusalimohkă, andoa čem le Beniaminohko, andai xar, poa baŕobaro thai katar aveodes, kaste anen phabarimata dă sa thai jertfe, te anen pativa xabenehkă thai tămîia, thai te anen jertfe naismahkă ando Khăr le Raiehko.
27 Ta kana či ašunena kana mothoautumengă te sfinçon o des le Savatohko, te na nigrăn či khă pharimos, thai te na anenla andră pal udara le Ierusalimohkă, ando des le Savatohko, atunxčeara astaraua khă iag kal udara la četateakă, kai phabarăla le khăra kola le bară le Ierusalimohkă thai či atărdeola.”