Necredința fraților lui Isus
1 După aceea, Isus străbătea Galileea; nu voia să stea în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare. 2 Și praznicul iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape. 3 Frații Lui I-au zis: „Pleacă de aici și du-Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci. 4 Nimeni nu face ceva în ascuns când caută să se facă cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.” 5 Căci nici frații Lui nu credeau în El. 6 Isus le-a zis: „Vremea Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. 7 Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăște, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. 8 Suiți-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea.” 9 După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus în Ierusalim la Praznicul Corturilor
10 După ce s-au suit frații Lui la praznic, S-a suit și El, dar nu pe față, ci cam pe ascuns. 11 Iudeii Îl căutau în timpul praznicului și ziceau: „Unde este?” 12 Noroadele vorbeau mult în șoaptă despre El. Unii ziceau: „Este un om bun.” Alții ziceau: „Nu, ci duce norodul în rătăcire.” 13 Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe față. 14 Pe la jumătatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Și învăța norodul. 15 Iudeii se mirau și ziceau: „Cum are omul acesta învățătură, căci n-a învățat niciodată?” 16 Isus le-a răspuns: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine. 17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18 Cine vorbește de la sine caută slava lui însuși; dar cine caută slava Celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este strâmbătate. 19 Oare nu v-a dat Moise Legea? Totuși nimeni din voi nu ține Legea. De ce căutați să Mă omorâți?” 20 Norodul I-a răspuns: „Ai drac . Cine caută să Te omoare?” 21 Drept răspuns, Isus le-a zis: „O lucrare am făcut și toți vă mirați de ea. 22 Moise v-a dat porunca privitoare la tăierea împrejur – nu că ea vine de la Moise, ci de la patriarhi – și voi tăiați împrejur pe om în ziua Sabatului. 23 Dacă un om primește tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbați de mânie împotriva Mea pentru că am însănătoșit un om întreg în ziua Sabatului? 24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați după dreptate.” 25 Niște locuitori din Ierusalim ziceau: „Nu este El acela pe care caută ei să-l omoare? 26 Și totuși iată că vorbește pe față, și ei nu-I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul? 27 Dar noi știm de unde este omul acesta, însă, când va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.” 28 Și Isus, pe când învăța pe norod în Templu, striga: „Mă cunoașteți și Mă știți de unde sunt! Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci Cel ce M-a trimis este adevărat și voi nu-L cunoașteți. 29 Eu Îl cunosc, căci vin de la El și El M-a trimis.” 30 Ei căutau deci să-L prindă și nimeni n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I sosise ceasul. 31 Mulți din norod au crezut în El și ziceau: „Când va veni, Hristosul va face mai multe semne decât a făcut omul acesta?” 32 Fariseii au auzit pe norod spunând în șoaptă aceste lucruri despre El. Atunci, preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis niște aprozi să-L prindă. 33 Isus a zis: „Mai sunt cu voi puțină vreme și apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis. 34 Voi Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.” 35 Iudeii au zis între ei: „Unde are de gând să se ducă omul acesta, ca să nu-l putem găsi? Doar n-o avea de gând să se ducă la cei împrăștiați printre greci și să învețe pe greci? 36 Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le-a spus: ‘Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni’ ?”
Isus, Apa vieții
37 În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat în picioare și a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea. 38 Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.” 39 Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit .
Încercări pentru prinderea lui Isus
40 Unii din norod, când au auzit aceste cuvinte, ziceau: „Acesta este cu adevărat Prorocul .” 41 Alții ziceau: „Acesta este Hristosul.” Și alții ziceau: „Cum, din Galileea are să vină Hristosul? 42 Nu zice Scriptura că Hristosul are să vină din sămânța lui David și din satul Betleem, unde era David?” 43 S-a făcut deci dezbinare în norod din pricina Lui. 44 Unii din ei voiau să-L prindă; dar nimeni n-a pus mâna pe El. 45 Aprozii s-au întors deci la preoții cei mai de seamă și la farisei. Și aceștia le-au zis: „De ce nu L-ați adus?” 46 Aprozii au răspuns: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta.” 47 Fariseii le-au răspuns: „Doar n-ați fi fost duși și voi în rătăcire? 48 A crezut în El vreunul din mai-marii noștri sau din farisei? 49 Dar norodul acesta, care nu știe Legea, este blestemat!” 50 Nicodim, cel care venise la Isus noaptea și care era unul din ei, le-a zis: 51 „Legea noastră osândește ea pe un om înainte ca să-l asculte și să știe ce face?” 52 Drept răspuns, ei i-au zis: „Și tu ești din Galileea? Cercetează bine și vei vedea că din Galileea nu s-a ridicat niciun proroc.” 53 (Și s-a întors fiecare acasă.
O bipateaimos le phralengo le Isusohkă.
1 Pala kodea, o Isus marălas sai Galilea; či kamelas te bešel ande Iudea, anda kă le Iudeia rodenas te mudarăn Les.
2 Thai o prazniko le Iudeiengo, o prazniko phendino le Çărengo, sas paše.
3 Lehkă phral phende Lehkă: „Telear kocal, thai jeatar ande Iudea, kaste dikhăn i Te jene le butea, kai kărăs le Tu.
4 Khonikh či kărăl vareso garado, kana rodel te kărdeol pe prinjeando: kana kărăs kadala butea, sîkav Tu la lumeakă.”
5 Kă či Lehkă phral či pateanas ande Leste.
6 O Isus phendea lengă: „O čiro Muŕo či avilo înkă, ta tumengă o čiro sî tumengă orkana lašo.
7 Tumen e lumea našti te na dabadikhăl tume; Man či dabadikhăl Ma, anda kă Me phenau pa late kă lakă butea sî jungalea.
8 Anklen tume koa prazniko kadoa; Me ta či ankleau koa prazniko kadoa, anda kă či pherdilo Muŕo čiro.”
9 Pala so phendea lengă kadala butea, ašilo ande Galilea.
O Isus ando Ierusalimo koa prazniko le Çărengo.
10 Pala so ankăste Lehkă phral koa prazniko, ankăsto i O, ta na te dičio, ta kam mai garado.
11 Le Iudeia rodenas Les ando čiro le praznikohko, thai phenenas: „Kai Lo?”
12 Le noroade denas duma but čioreal pa Leste. Iekh phenenas: „Sî khă manuši lašo.” Aver phenenas: „Či, ta nigrăl o norodo ando xasarimos.”
13 Falpe, kă daratar le Iudeiendar, khonikh či delas duma pa Leste anglal.
14 Koa dopaši le praznikohko, o Isus ankăsto ando Templo. Thai sîkavelas le norodos.
15 Le Iudeia mirinas pe, thai phenenas: „Sar sî le manušes kadales sîkaimos, kă či sîtilo čiăkhdata.”
16 O Isus dea le anglal: „O sîkaimos Muŕo, nai Muŕo, ta Kolehko kai trdea Ma Man.
17 Kana kamel varekon te kărăl Lehko kamimos, arăsăla te prinjeanel kana o sîkaimos sî kata o Dell, or kana Me dau duma Mandar.
18 Kon del duma pestar, rodel e slava lesti; ta kon rodel e slava Kolesti kai trdea Les, kodoa sî čečio, thai ande leste nai bandimos.
19 Ta či dea tume o Moise e Kris? Thai sa khonih anda tumende či nikrăl e Kris. Sostar roden te mudarăn Ma?”
20 O norodo dea les anglal: „Sî tu beng. Kon rodel te mudarăl Tu?”
21 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Khă buti kărdem, thai saoră mirin tume latar.
22 O Moise dea tume o mothodimos dičimasa koa šindimosroata – na kă oi avel kata o Moise, ta katal patriaxa – thai tume šinenroata le manušes ando des le Savatohko.
23 Kana khă manuši lel o šindimoroata ando des le Savatohko, kaste na ušteavel pe e Kris le Moisasti, sostar turbean xoleatar anda Mande, anda kă sasteardem khă manuši întrego ando des le Savatohko?
24 Na krisînin pala o dikhlimos, ta krisînin pala o čeačimos.
25 Vareasar bešlitorea andoa Ierusalimo phenenas: „Nai o Kukoa, kai roden on te mudarăn Les?
26 Thai sa, dikta kă del lengă duma angla, thai on či phenen Lehkă khanči! Na varesar, pe čiačimaste, le mai bară prinjeandino kă o sî o Kristoso?
27 Ta ame jeanas katar sî o manuši kadoa, kana avela o Kristoso, khonikh či jeanela katar sî.”
28 Thai o Isus, ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, çîpilas: „Prinjeanen Ma thai jeanen Ma katar sîm! Me či avilem Mandar korkoŕo, ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio, thai tume či prinjeanen Les.
29 Me prinjeanau Les, kă avau Lestar, thai O tradea Ma.”
30 On rodenas te astarăn Les; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, kă înkă či avilosas Lehko čeaso.
31 But andoa norodo pateaine ande Leste, thai phenenas: „Kana avela o Kristoso, kărăla mai but sămnuri dă sar kărdea o manuši kadoa?”
32 Le Fariseaia ašundine le norodos phendindoi čioreal kadala butea pa Leste. Atunčeara le raša le ma bară thai le Farisea tradine varesar jandarea te astarăn Les.
33 O Isus phendea: „Mai sîm tumença xançorî čiro, thai pala kodea jeau ka Kukoa kai trdea Ma.
34 Tume rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
35 Le Iudea phendine maškar lende: „Kai sî les gîndo te jealtar o manuši kadoa, kaste našti te arakhas Les? Ta na avelales ande godi te jeal ka kukola pharadine maškar le Grečea, thai te sîkavel ăl Grečen?
36 So avena le divanuri kadala kai phendea mengă le: „Rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
O Isus, o pai la čivavako.
37 Ando des dă mai palal, kai sas o des o baro le praznikohko, o Isus bešlo ande pînŕănde, thai dea mui: „Kana trušaol varekon, te avel Mande, thai te pel.”
38 Kon pateal ande Mande, anda lehko illo thavdena paia juvindimahkă, sar phenel o LillleDevllehko.”
39 Phenelas le divanuri kadala poa Duxo, kai avena te len Les kukola kai pateana ande Leste. Kă o Sfînto Duxo înkă či sas dino, anda kă o Isus nas înkă proslovime.
Zumaimata andoa astardimos le Isusohko.
40 Iekh andoa norodo, kana ašundine kadala divanuri, phenenas: „Kadoa sî le čečimasa o Prooroko.”
41 Aver phenenas: „Kadoa sî o Kristoso.” Thai aver phenenas: „Sar, andai Galilea sî te avel o Kristoso?
42 Či phenel o LillleDevllehko kă o Kristoso sî te avel andai sămînça le Davidosti, thai andoa gau o Betleem, kai sas o David?”
43 Kărdilea kadea pharaimos ando norodo anda Leste.
44 Iekh anda lende kamenas te astarăn Les; ta khonikh či thodea o vast pe Leste.
45 Le jandarea amboldile kal raša le mai bară thai kal Fariseia. Thai kadala phende lengă: „Sostar či andean Les?”
46 Le jeandarea dine anglal: „Čiăkdata či dea duma khă manuši sar o manuši kadoa.”
47 Le Farisea dine le anglal: „Ta na avena i tume nigărdine ando xasarimos?
48 Pateaia vo iekh ande Leste anda le mai bară amară or andal Fariseia?
49 Ta o norodo kadoa, kai či jeanel e Kris, sî dinorman!”
50 O Nikodimo, kukoa kai avilosas koa Isus reate thai kai sas iekh anda lende, phendea lengă:
51 E Kris amari došavel oi khă manuši mai anglal kaste ašuneles thai te jeanel so kărăl?”
52 Čeačio phendimos, on phendine lehkă: „I tu san anda e Galilea? Rode mišto, thai dikhăsa kă anda e Galilea či vazdinisailo či khă prooroko.”
53 (Thai amboldine pe sakogodi khără.