Femeia prinsă în preacurvie
1 Isus S-a dus la Muntele Măslinilor. 2 Dar, dis-de-dimineață, a venit din nou în Templu; și tot norodul a venit la El. El a șezut jos și-i învăța. 3 Atunci, cărturarii și fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului 4 și au zis lui Isus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia. 5 Moise , în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?” 6 Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească și să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos și scria cu degetul pe pământ. 7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus și le-a zis: „Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.” 8 Apoi, S-a plecat iarăși și scria cu degetul pe pământ. 9 Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați de cugetul lor și au ieșit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Atunci, S-a ridicat în sus; și, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?” 11 „Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Și Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te și să nu mai păcătuiești.” )
Isus, Lumina lumii
12 Isus le-a vorbit din nou și a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” 13 La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu mărturisești despre Tine Însuți: deci mărturia Ta nu este adevărată.” 14 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin, nici unde Mă duc. 15 Voi judecați după înfățișare; Eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine. 17 În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată: 18 deci despre Mine Însumi mărturisesc Eu, și despre Mine mărturisește și Tatăl, care M-a trimis.” 19 Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, ați cunoaște și pe Tatăl Meu.” 20 Isus a spus aceste cuvinte, pe când învăța pe norod în Templu, în locul unde era vistieria ; și nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul. 21 Isus le-a mai spus: „Eu Mă duc și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.” 22 Atunci, iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: ‘Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni’ !” 23 „Voi sunteți de jos” , le-a zis El, „Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre, căci , dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.” 25 „Cine ești Tu?”, I-au zis ei. Isus le-a răspuns: „Ceea ce de la început vă spun că sunt. 26 Am multe de zis despre voi și de osândit în voi, dar Cel ce M-a trimis este adevărat; și Eu , ce am auzit de la El, aceea spun lumii.” 27 Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Isus deci le-a zis: „Când veți înălța pe Fiul omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum M-a învățat Tatăl Meu. 29 Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut.”
Adevărata slobozenie
30 Pe când vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El. 31 Și a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei; 32 veți cunoaște adevărul , și adevărul vă va face slobozi.” 33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânța lui Avraam și n-am fost niciodată robii nimănui. Cum zici Tu: ‘Veți fi slobozi’ ?” 34 „Adevărat, adevărat vă spun” , le-a răspuns Isus, „că oricine trăiește în păcat este rob al păcatului. 35 Și robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea. 36 Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi. 37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă omorâți pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu. 38 Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu și voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru.” 39 „Tatăl nostru”, I-au răspuns ei, „este Avraam .” Isus le-a zis: „Dacă ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. 40 Dar acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om, care v-am spus adevărul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuți din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.” 42 Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-ați iubi și pe Mine, căci Eu am ieșit și vin de la Dumnezeu; n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 Pentru ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvântul Meu. 44 Voi aveți de tată pe diavolul și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii. 45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeți? 47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.”
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai drac?” 49 „N-am drac” , le-a răspuns Isus; „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți. 50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută și care judecă. 51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.” 52 „Acum”, I-au zis iudeii, „vedem bine că ai drac; Avraam a murit, prorocii de asemenea au murit, și tu zici: ‘Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.’ 53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că ești?” 54 Isus a răspuns: „Dacă Mă slăvesc Eu Însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăvește, El, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru, 55 și totuși nu-L cunoașteți. Eu Îl cunosc bine și, dacă aș zice că nu-L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui. 56 Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut-o și s-a bucurat.” 57 „N-ai nici cincizeci de ani”, I-au zis iudeii, „și ai văzut pe Avraam?!” 58 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu.” 59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Și așa a plecat din Templu.
E juwli astardi ande kurvia.
1 O I sus gălo koa baŕbaro le Zetinengo.
2 Ta, kanapharadilo o des, avilo pale ando Templo; thai soa norodo avilo Leste. O bešlo tele, thai sîkavelas le.
3 Atunčeara le zakonarea thai le Fariseaia andine Lehkă khă juwli astardi ande kurvia. Thodinela ando maškar le norodohko,
4 thai phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, e juwli kadea sas astardi orta kana kărălas e kurvăria.
5 O Moise, ande Kris, mothodea mengă te mudaras le barănça kadalendar juwlea: Ta, Tu so phenes?”
6 Phenenas e buti kadea kaste zumaven Les thai te dašti te došarăn Les. Ta o Isus, bandi'lo tele, thai ramolas le naiesa pe phuw.
7 Anda kă on či mai atărdeonas te pušen Les, o vazdinisai'lo opră, thai phendea lengă: „Kon anda tumende sî bibezexako, te šudel mai anglal le baŕăsa ande late.”
8 Pala kodea meklea pe pale, thai ramolas le naiesa pe phuw.
9 Kana ašundine on le divanuri kadala, atearde pe došale ande lengo dii, thai ankăste avri, iekh po iekh, lindoila kata le mai phură, ji ka le mai palal. Thai o Isus ašilo korkoro la juwleasa, kai bešelas ando maškar.
10 Atunčeara vazdinisa'lo opră; thai, kana či mai dikhlea khanikas numai la juwlea, o Isus phendea lakă: „Juwlie, kai să le pîrîtorea tiră? Khonikh či došardea tu?”
11 „Khonikh, Raia”, phendea Lehkă oi. Thai o Isus phendea lakă: „Či Me či došarau tu. Jeatar, thai te na mai bezexarăs.”)
O Isus, e Lumina la lumeati.
12 O Isus dea lengă duma pale, thai phendea: „Me sîm e Lumina la lumeati; kon avel pala Mande, či phirăla ando tuneriko, ta avela les e lumina la čivavati.”
13 Koa ašundimos kadale orbengo, le Fariseia phende Lehkă: „Tu phenes pa Tute korkoro: kadeadar o phendimos Tiro nai čeačio.”
14 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Orta kana me phenau pa Mande korkoŕo, ta sa o phendimos Muŕo sî čeačio; kă Me jeanau katar avilem, thai jeanau karing Me jeau, ta tume či jeanen či katar avau či karing Me jeau.
15 Tume krisînin pala o dičimos; Me či krisîni khanikas.
16 Thai i kana krisîniu, e kris Mîŕî sî čeači, anda kă či sîm korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, sî Mança.
17 Ande tumari kris sî ramome kă o phendimos duie manušengo sî čeačio:
18 Kadea pa Mande korkoŕo, phenau Me, thai pa Mande phenel o Dadd, kai tradea Ma.”
19 On phendine Lehkă: „Kai sî Teo Dadd? O Isus dea le anglal: „Tume či prinjeanen Ma či Man, či Mîŕă Daddes.Te prinjeandinoma Man, sahkă prinjeanen i Mîŕă Daddes.”
20 O Isus phendea kadala divanuri, kana sîkavelas le norodos ando Templo, ando than kai sas e visteria; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, anda kă či avileasas înkă Lehko čeaso.
21 O Isus mai phendea lengă: „Me jeautar, thai rodena Ma, thai merăna ande tumari bezex; oče kai Me jeau, tume našti aven.”
22 Atunčeara le Iudeia phendine: „Ta či avelala Les ande godi te mudarăl pe, ta phenel: „Kai jeau Me, tume našti avena!”
23 „Tume san telal,” phendea lengă O; „Me sîm opral: tume san andai lumea kadea, Me či sîm andai lumea kadea.
24 Anda kodea phendem tumengă kă merăna ande tumară bezexa; kă, kana či patean kă Me sîm, merăna ande tumară bezexa.”
25 „Kon san Tu?” phendine Lehkă on. O Isus dea le anglal: „Kodoa sao dă anglal phendem tumengă kă sîm.”
26 Sîma but te phenau pa tumende thai te došarau ande tumende; ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio; thai Me, so ašundem Lestar, kodea phenau la lumeakă.”
27 On či atearde kă delas lengă duma poa Dadd.
28 O Isus kadea phendea lengă: „Kana vazdena le Šaves le manušehko, atunčeara prinjeanena kă Me sîm, thai kă či kărau khanči Mandar korkoŕo, ta dau duma sar sîkadea Ma Muŕo Dad.
29 Kukoa kai trdea Ma, sî Mança; O Dadd či mekăl Ma korkoŕo, anda kă orkana kărau so sî Lehkă drago.”
O čeačio slobodimos.
30 Ta kana delas duma o Isus kadea, but pateaine ande Leste.
31 Thai phendea le Iudeingă, kai pateaiesas ande Leste: „Kana ašen ando divano Muŕo, san čeačimasa Mîŕă jene;
32 prinjeanena o čeačimos, thai kadoa čeačimos kărăla tume sloboduri.”
33 On dine Les anglal: „Ame sam e sămîmça le Avraamosti, thai či samas čiăkhdata le robea khanikahkă; sar phenes Tu: „Avena sloboduri!”
34 „Čeačes, čeačes, phenau tumengă”, dea le anglal o Isus, „kă orkon trail ando bezex, sî robo la bezexako.
35 Thai o robo či ašel orkana ando khăr; ta o šeau ašel orkana.
36 Kadeadar, kana o šeau kărăl tume slobozî, avena čeačimasa sloboduri.
37 Jeanau kă san andai sămînça le Avraamosti; ta roden te mudarăn Ma, anda kă či šolpe ande tumende o divano Muŕo.
38 Me phenau so dikhlem ka Muŕo Dadd; thai tume kărăn so ašundean kata tumaro dadd.”
39 „Amaro dadd”, dine Les anglal on, „sî o Avraamo.” O Isus phendea lengă: „Te avino le šeave le Avraamohkă, sahkă kărăn le kărdimata le Avraamohkă.
40 Ta sar roden te mudarăn Ma, Man, khă manuši, kai phendem tumengă o čeačimos, kai ašundem Les katoa Dell. Kadea vareso o Avraamo či kărdea.
41 Tume kărăn le kărdimata tumară daddehkă.” On phende Lehkă: „Ame či sam šeave kărdine andai kurvia; same khă dadd korkoŕo: le Devlles.”
42 O Isus phendea lengă: „Te avino o Dell tumaro Dadd, sahkă kamen Ma i Man, kă Me ankăstem thai avau katao Dell: či avilem Mandar korkoŕo; ta O tradea Ma.
43 Anda soste či atearăn sar Me dau duma? Sostar našti ašunen o Divano Muro.
44 Tume sî tume dadd le bengăs; thai kamen te kărăn le čeilimata tumară daddehkă. O dă anglal sas mudarditori; thai či bešel ando čeačimos, anda kă ande leste nai čeačimos. Orsodivar phenel khă xoxaimos, del duma pehkărăndar, kă sî xoxamno thai o dadd le xoxaimahko.
45 Ta Man, anda kă phenau o čeačimos či patean Ma.
46 Kon anda tumende dašti sîkavel kă sîma bezex? Kana phenau o čeačimos, anda soste či patean Ma?
47 Kon sî andoa Dell, ašunel le divanuri le Devllehkă; tume anda kodea či ašunen, anda kă či san andoa Dell.
O Isus sî angloa Avraamo.
48 Le Iudeia dine Les anglal: „Či phenasas ame mišto kă san Samariteano, thai kă sî tu beng?”
49 „Nai Ma beng” dea le anglal o Isus; „ta me dau pativ Mîŕă Daddes, ta tume či den Ma pativ.
50 Me či rodau e slava Mîŕî; sî Iekh kai rodela thai kai krisînil.
51 Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă kana arašăl varekon o divano Muŕo, či dikhăla o mullimos ando veako.”
52 „Akana”, phendine Lehkă le Iudeia, dikhas mišto kă sî tu beng; o Avraamo mullo, le prooročea sakdea mulle, thai Tu phenes: „Kana varekon arakhăl o divano Muŕo, ando veako či zumavela o mullimos.
53 Ta či avesa Tu mai baro sar amaro dadd o Avraamo, kai mullo? Thai sar le prooročea, kai on sakadea mulline? Kon pateastu kă san Tu?”
54 O Isus dea le anglal: „Kana Me slăvi Ma korkoŕo, e slava Mîŕî nai khanči; Muŕo Dadd slăvil Ma, O, sao tume phenen kă sî o Dell tumaro;
55 thai orta či prinjeanen Les. Me prinjeanau Les mišto; thai te phenaua kă či prinjeanau Les, sahkă avau i me xoxamno sar tumende. Ta prinjeanau Les thai arakhau Lehko Divano.
56 O dadd tumaro o Avraamo xutilo bukurimastar kă sî te dikhăl o des Muŕo: dikhlea les thai bukurisai'lo.”
57 „Či sîtu či panvardeši bărši”, phendine Lehkă le Iudeia, „thai dikhlean le Avraamos!”
58 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă mai anglal kaste kărdeol o Avraamo, sîm Me.”
59 Koa ašundimos kadale orbengo, line baŕ te šuden ande Leste. Ta o Isus garadi'lo, thai ankăsto anda o Templo, nakhlindoi andoa maškar lengo. Thai kadea gălotar andoa Templo.