1 Pentru ce nu păzește Cel Atotputernic vremurile de judecată
și de ce nu văd cei ce-L cunosc zilele Lui de pedeapsă?
2 Sunt unii care mută hotarele , fură turmele și le pasc;
3 iau măgarul orfanului,
iau zălog vaca văduvei;
4 îmbrâncesc din drum pe cei lipsiți,
silesc pe toți nenorociții din țară să se ascundă.
5 Și aceștia, ca măgarii sălbatici din pustie,
ies dimineața la lucru să caute hrană
și în pustie trebuie să caute pâinea pentru copiii lor.
6 Taie nutrețul care a mai rămas pe câmp,
culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.
7 Îi apucă noaptea în umezeală,
fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.
8 Îi pătrunde ploaia munților
și, neavând alt adăpost, se ghemuiesc lângă stânci.
9 Aceia smulg pe orfan de la țâță,
iau zălog tot ce are săracul.
10 Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte,
strâng snopii și-s flămânzi;
11 în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn,
calcă teascul și le este sete;
12 în cetăți se aud vaietele celor ce mor,
sufletul celor răniți strigă…
Și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii!
13 Alții sunt vrăjmași ai luminii,
nu cunosc căile ei,
nu umblă pe cărările ei.
14 Ucigașul se scoală în revărsatul zorilor,
ucide pe cel sărac și lipsit,
și noaptea fură.
15 Ochiul preacurvarului pândește amurgul:
‘Nimeni nu mă va vedea’, zice el,
și își pune o maramă pe față.
16 Noaptea sparg casele,
ziua stau închiși;
se tem de lumină .
17 Pentru ei, dimineața este umbra morții
și, când o văd, simt toate spaimele morții.
18 Dar nelegiuitul alunecă ușor pe fața apelor,
pe pământ n-are decât o parte blestemată
și niciodată n-apucă pe drumul celor vii!
19 Cum sorb seceta și căldura apele zăpezii,
așa înghite Locuința morților pe cei ce păcătuiesc.
20 Pântecele mamei îl uită,
viermii se ospătează cu el,
nimeni nu-și mai aduce aminte de el!
Nelegiuitul este sfărâmat ca un copac,
21 el, care prădează pe femeia stearpă și fără copii,
el, care nu face niciun bine văduvei!…
22 Și totuși Dumnezeu, prin puterea Lui, lungește zilele celor silnici,
și iată-i în picioare când nu mai trăgeau nădejde de viață;
23 El le dă liniște și încredere,
are privirile îndreptate spre căile lor.
24 S-au ridicat, și într-o clipă nu mai sunt:
cad, mor ca toți oamenii,
sunt tăiați ca spicele coapte.
25 Nu este așa?
Cine mă va dovedi de minciună,
cine-mi va nimici cuvintele mele?”
1 Anda soste či arakhăl Kukoa o Asazurallo le čiruri le krisînimahkă,
thai sostar či dikhăn kola kai prinjeanen Les le des Lehkă le došalimahkă?
2 Sî iekh kai mutin le phuwea, čiorăn le kîrduri, thai nigrăn le kai čear;
3 len o čiuši le bidaddehko,
len sumadi e gurumni la phiwleati;
4 spiden andoa drom kolen kai naile,
sal bibaxtalen andoa čem la zorasa thon le te garadeon.
5 Thai kadala, sar le čiuši le văšune andai pustia,
anklen dă droboitu kai buti te roden xamos, anda pehkă šave.
6 Šinen o nutreço kai mai ašilo po kîmpo,
tiden le drakha ašiline pai urma le tiditorendiandai răz kolesti bikrisako.
7 Astarăle e reat ando tindearimos,
bi çalengo, bi văluimos andoa šill.
8 Perăl pe lende o brîšind le baŕăbarăngo,
thai, biavindoi le aver garadimos, tiden pe pašal kotoralebaŕăhkă.
9 Kodola çîrden le biddehkărăs katai čiuči,
len sumadi sa so sî le čioŕăs.
10 Thai le čioŕă phirăn nangă dă sa, bi çoalengo,
tiden drăza thai sî bokhale;
11 andel barea le bikrisahkă on kărăn zetino,
ušteaven o teasko thai sî lengă truši;
12 andel četăçi ašundeo pe le çîpimata kolengă kai merăn,
o duxo kolengo dukhade çîpil…
Thai o Dell či lel sama ka kadala čiorimata!
13 Aver sî le dušmaia la luminakă,
či prinjeanen lakă droma.
14 O mudaritorii uštel kana phaŕadeol o des,
mudarăl koles čioŕăs thai naimahko,
thai reate čiorăl.
15 E iakh le butkurvaresti pîndil o perimoslekhamehko:
„Khonikh či dikhăla ma,” phenel o,
thai thol pehkă khă dikhlo po mui.
16 Reate phaŕaven le khăra,
desă bešen phandade;
daran la luminatar.
17 Anda lende, o droboitu sî e ušal le mullimasti,
thai kana dikhăn la, atearăn sal daraimata le merimahkă.
18 Ta o bikrisako istral lesne po mui le paiengo,
pe phuw nai les numai khă rig diniarman,
thai čiăkhdata či astarăl po drom kolengo le juwidengo!
19 Sar pel e sčeta thai o tatimos le paia le iwehkă,
kadea nakhavel o than le mullengo kolen kai bezexarăn.
20 O păŕ la deiako bîstrăles,
le terme čeaileon anda leste,
khonikh či mai anel pehkă godi lestar!
O bikrisako sî linčeardo sar khă kašt,
21 o, kai čiorălas la juwlea birodohko thai bi šavengo,
o kai či kărălas či khă mišto la phiwleakă! …
22 Thai varesar, o Dell andai zor Lesti lunjearăl le des kolengă le sîlničengă,
thai dikhta le ande pînŕănde kana či mai çîrdenas ajukărimos čivavako;
23 O dele ujimos thai pateaimos,
sîles iakha ortome karing lengă droma.
24 Vazdinisai le; thai andekh leaka manai,
perăn, merăn sar sal manuši,
sî šindine sar le spikuri le pakă.
25 Nai kadea?
Kon čeačiarăla ma xoxaimastar,
kon xasarăla le divanuri mîŕă?”