Tatăl nostru
1 Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.”
2 El le-a zis: „Când vă rugați, să ziceți:
‘Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.
3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator, și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.’”
Stăruința în rugăciune
5 Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopții și-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune înainte’ 7 și dacă, dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ți dau pâini’, 8 vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruința lui supărătoare, tot se va scula și-i va da tot ce-i trebuie. 9 De aceea și Eu vă spun: Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. 10 Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găsește și celui ce bate, i se deschide. 11 Cine este tatăl acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește? 12 Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie? 13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”
Vindecarea unui îndrăcit mut
14 Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieșit dracul, mutul a grăit și noroadele s-au mirat. 15 Dar unii ziceau: „El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.” 16 Alții, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer. 17 Isus le-a cunoscut gândurile și le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei este pustiită și o casă dezbinată împotriva ei se prăbușește peste alta. 18 Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va dăinui împărăția lui, fiindcă ziceți că Eu scot dracii cu Beelzebul? 19 Și dacă Eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea, ei înșiși vor fi judecătorii voștri. 20 Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăția lui Dumnezeu a ajuns până la voi. 21 Când omul cel tare și bine înarmat își păzește casa, averile îi sunt la adăpost. 22 Dar , dacă vine peste el unul mai tare decât el și-l biruiește, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea și împarte prăzile luate de la el. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește.
Duhul necurat ieșit din om
24 Duhul necurat, când iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă și caută odihnă. Fiindcă n-o găsește, zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’ 25 Și când vine, o găsește măturată și împodobită. 26 Atunci se duce de mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, intră împreună în casă, se așază în ea, și starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi.”
Ferice de cei ce ascultă Cuvântul
27 Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: „Ferice de pântecele care Te-a purtat și de țâțele pe care le-ai supt!” 28 Și El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-L păzesc!”
Minunea cu Iona
29 Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: „Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona. 30 Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, tot așa și Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta. 31 Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecății, alături de bărbații acestui neam și-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon. 32 Bărbații din Ninive se vor scula, în ziua judecății, alături de neamul acesta și-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
Lumina
33 Nimeni n-aprinde o lumină ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniță, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 34 Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină, dar, dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric. 35 Ia seama, dar, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric. 36 Așa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.”
Mustrarea cărturarilor și fariseilor
37 Pe când vorbea Isus, un fariseu L-a rugat să prânzească la el. El a intrat și a șezut la masă. 38 Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prânz. 39 Dar Domnul i-a zis: „Voi, fariseii, curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jefuire și de răutate. 40 Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară n-a făcut și pe cea dinăuntru? 41 Dați mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, și atunci toate vă vor fi curate. 42 Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din rută și din toate zarzavaturile, și dați uitării dreptatea și dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceți, și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute! 43 Vai de voi, fariseilor! Pentru că voi umblați după scaunele dintâi la sinagogi și vă place să vă facă lumea plecăciuni prin piețe! 44 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele, care nu se văd și peste care oamenii umblă fără să știe.” 45 Unul din învățătorii Legii a luat cuvântul și I-a zis: „Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne ocărăști și pe noi.” 46 „Vai și de voi, învățători ai Legii” , a răspuns Isus. „Pentru că voi puneți pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeți de ele. 47 Vai de voi! Pentru că voi zidiți mormintele prorocilor pe care i-au ucis părinții voștri. 48 Prin aceasta mărturisiți că încuviințați faptele părinților voștri, căci ei au ucis pe proroci, iar voi le zidiți mormintele. 49 De aceea Înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: ‘Le voi trimite proroci și apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alții îi vor prigoni, 50 ca să se ceară de la acest neam sângele tuturor prorocilor care a fost vărsat de la întemeierea lumii: 51 de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar și Templu’; da, vă spun, se va cere de la neamul acesta! 52 Vai de voi, învățători ai Legii! Pentru că voi ați pus mâna pe cheia cunoștinței: nici voi n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-ați împiedicat să intre.” 53 După ce a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L pună la strâmtoare și să-L facă să vorbească despre multe lucruri; 54 I-au întins astfel lațuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.
Amaro Dadd.
1 Andekh des, o Isus rudilas pe andekh varekai than. Kana isprăvisardea o rudimos, iekh anda Lehkă jene phendea Lehkă:
„Raia, sîkaua ame te rudisauas, sar sîkadea o Ioan pehkă jenen.”
2 O phendea lengă: „Kana rudin tume, te phenen: „Amaro Dadd kai san ande le čeruri! Sfinçol pe o Anau Tiro; avel o Thagarimos Tiro; kărdeol pe o kamimos Tiro, sar ando čeri, kadea i pe phuw.
3 Amaro manŕo kukoa sa le desăngo deamengă les amengă ande sako des;
4 thai iertisar amengă le bezexa amară, anda kă i ame iertisaras orkahkă same unjile; thai na nigăr ame ando zumaimos, ta skăpisar ame le jungalestar.”
O butmanglimos ando rudimos.
5 Palakodea mai phendea lengă: „Kana iekh anda tumende sî les khă prinjeando, thai jeal leste po maškar la reateako, thai phenel lehkă: „Muro amal, de ma unjile trin manŕă,
6 kă avilo mande poa drom Khă prinjeando mîrăstar, thai nai ma so thoau lehkă angal;”
7 thai kana andral anda pehko khăr, o amal kadoa deles anglal: „Na biujarma akana; o udar sî phandado, le šaoră sî mança ando than, našti te ušteau te dau tu manŕă,”
8 phenau tumengă: te na uštela te del lehkă le, anda kă sî lehko amal, barem andoa rudimos but xolearimahko, sa uštela thai dela les sa so trăbula les.
9 Anda kodea, i Me phenau tumengă: Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna, marăn thai pîtărdeola tumengă.
10 Anda kă orkon mangăl, dela pe lehkă; kon rodel arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdela pe lehkă.
11 Kon sî o dadd kodoa anda tumende, kana, lehko šeau mangăl lehkă khă manŕo, te deles khă baŕ? Or, kana magăl khă mašo, te deles khă sap ando than le mašehko?
12 Or kana mangăl lehkă khă anŕo, te deles khă skorpiono?
13 Kadea, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sode mai but o Dadd tumaro andoa čeri dela o Sfînto Duxo kolen kai mangăna lekă Les!”
O sastearimos khă bengailehko muto.
14 O Isus ankaladea anda khă nasfalo khă beng, kai sas muto.Pala so ankăsto o beng, o muto dea duma, thai le noroade mirisai le.
15 Ta iekh phenenas: „O ankalavel ăl beng le Beelzebulbosa, o rai le bengăngo.”
16 Aver, kaste zumaven Les, mangănas Lehkă khă sămno andoa čeri.
17 O Isus prinjeandea lengă gîndurea, thai phendea lengă: „Or sav thagarimos ulado thai phaŕado pa peste, sî pusto; thai khă khăr pharado pa leste, perăl iekh pa avrăste.
18 Kana, o Beng sî ulado pa peste, sar avela lehko thagarimos, anda kă phenen kă me ankalavau le beng le Beelzebulosa?
19 Thai kana Me ankalavau le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on korkoŕo avena tumară krisînitorea.
20 Ta, kana me ankalavau le bengăn le naiesa le Devllhkărăsa, o Thagarimos le Devllehko arăslo ji tumende.
21 Kana o manuši o zuralo thai lašo thai mišto înarmome arakhăl pehko khăr, lehkă mandina sî garade.
22 Ta kana avel pa leste iekh mai zuralo sar leste thai marăles, atunčeara lelehkă la zorasa sa lehkă armrekai patealas pe ande lende, thai ulavel le butea kai lel lestar.
23 Kon nai mança, sî ande Mîŕî potriva; thai kon či tidel Mança, xasarăl.
O duxo o jungalo ankăsto andoa manuši.
24 O duxo o jungalo, kana anklel avri anda khă manuši, phirăl anda le thana bi paiehko, thai rodel te xodinil pe.Anda kă na arakhăla, phenel: „amboldaua parpale ande muŕo khăr, katar ankăstem.”
25 Thai kana avel, arakhăles šilado thai lašardo.
26 Atunčeara jealtar ta mai lel pesa efta duxuri, mai jungale sar peste; šol pe lenca ando khăr, lašarăl pe ando khăr, thai e starea le manušesti kodolesti arăsăl mai nasul sar dă anglal.”
Baxtale kolendar kai ašunen o Divano.
27 Ta kana phenelas o Isus kadala divanuri, khă juwli andoa norodo vazdea pehko glaso thai phendea: „Baxtalo le păŕăstar kai phiradea Tu, thai le čiučeandar kai pilean čiuči!”
28 Thai O deala anglal: „Baxtale mai iekhatar kolendar kai ašunen o Divano le Devllehko, thai arakhăn Les!”
E minunea le Ionasa.
29 Ta kana le noroade tidenas pe la gomilasa, O lea te phenel: „O neamo kadoa sî khă neamo čioŕ, o mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno sar o sămno le proorokohko le Ioanahko.
30 Kă pala sar o Iona sas ăkh sămno anda le Ninitevea, sa kadea i o Šeau le manušehko avela khă sămno anda o neamo kadoa.
31 E Thagarni katar avelodes uštela, ando des la krisako, paša kadala murši anda kadoa neamo, thai došarăla le; anda kă oi avili katar o gor la phuweako kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
32 Le murši andal Ninive uštena, ando des la krisako, paša o neamo kadoa thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa phendimos le Ionahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
E Lumina.
33 Khonikh na astarăl khă lumina, kaste thola ande khă than garado, or tala e balai; ta thola ande khă sfešniko, anda ka kukola kai aven andră, te dikhăn e lumina.
34 E iakh sî e lumina te statosti.Kana ti iakh sî sastevesti, sa teo stato sî pherdo lumina; ta kana ti iakh sî nasul, sa teo stato sî pherdo tuneriko.
35 Le sama kadea, ta e lumina kai sî ande tute te na avel tuneriko.
36 Kadea kă, kana sa teo stato sî pherdo lumina, bi te aveles vokh rig tuneričime, avela ande sa pherdo lumina, orta sar atunčeara kana luminila tu khă lampa la luminasa lati e bari”
O xolearimos le zakunarengo thai le Fariseiengo.
37 Ta kana delas duma o Isus, khă Fariseo rudisardea Les te xal leste. O šutea pe andră thai bešlo kai skafidi.
38 O Fariseo dikhle mirazosa kă o Isus či xaladeasas pe angla te xal.
39 Ta o Rai phendea lehkă: „Tume, le Fariseia, xalaven e rig avreal le taxtaiesti thai la pireati, ta tumaro andral sî pherdo jafo thai nasulimos.
40 Dilivanilor, ta Kukoa kai kărdea e rig dă avreal, či kărdea i kukola dă andral?
41 Den mai mišto milatar anda le butea dă andral, thai atunčeara sa avena tumengă ujearde.
42 Ta au tumendar, Fariseina! Anda kă tume den o dešumos anda e izma, anda e ruta sa le zălenimata, thai den bîstărimos o čeačimos thai o kamblimos le Devllehko: kadala trăbun te kărăn le, thai i le kolaver te na mekăn le bikărdine!
43 Ta vai tumendar, Fariseina! Anda kă tume phirăn pala le skamina dă anglal kal khăngărea, thai čeailol tume te kărăl tumengă e lumea meklimata andal piaçuri!
44 Au tumendar, Fariseiena athdaitorea! Anda kă tume san sar le mormînturea, kai či dičion pe, thai pa save le manuši phirăn bi te jeanen.
45 Iekh anda le sîkaitorea la Krisakă lea o divano, thai phendea Lehkă: „Sîkaitorina, phendindoi kadala butea des ame po lajeau i amen.”
46 Au i tumendar, sîkaitorea la Krisakă, dea angal o Isus.” Anda kă tume thon pel zăia le manušengă pharimata phară phiraimahkă, ta tume barem či khă naiesa či azban tume lendar.
47 Au tumendar! Anda kă tume vazden le mormînturea le prooročengă, kai mudarde le tumară dadda.
48 Anda kadala phenen kă kărdine mišto tumară dadda; kă on mudarde le prooročen, ta tume vazden lengă le mormînturea.
49 Anda kodea o Xaraimos le Devllehko phendea: „Tradaua lengă nprooročea thai apostolea; unen anda lende mudarăna le, ta unen našavena le,
50 kaste mangăl pe kata kadoa neamo o rat sa le prooročengo, kai sas šordo dă kana kărdilea e lumea:
51 kata o rat le Abelohko ji koa rat le Zaxariahko, mudardo mackar o altari thai o Templo; e, phenau tumengă, mangăla pe kata o neamo kadoa!
52 Au tumendar, sîkaitorea la Krisakă! Anda kă tume thodean o vast pe teia le prinjeandimasti: či tume či šutean tume, ta kukolen kai kamenas te šon pe, ambladean le kaste šon pe.”
53 Pala so ankăsteas oçal, le zakonarea thai le Fariseia line te thon Les koa tidimos, thai te kărăn Les te del duma pa but butea;
54 Tinzosarde lehkă kadea zumaimata, kaste astarăn vokh vorba anda Lehko mui, kai te daštin te došarăn Les.