Vindecarea unui bolnav de dropică
1 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii fariseilor ca să prânzească. Fariseii Îl pândeau de aproape. 2 Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3 Isus a luat cuvântul și a zis învățătorilor Legii și fariseilor: „Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?” 4 Ei tăceau. Atunci, Isus a luat de mână pe omul acela, l-a vindecat și i-a dat drumul. 5 Pe urmă, le-a zis: „Cine dintre voi, dacă-i cade copilul sau boul în fântână, nu-l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?” 6 Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe.
Despre smerenia la ospețe
7 Apoi, când a văzut că cei poftiți la masă alegeau locurile dintâi, le-a spus o pildă. Și le-a zis: 8 „Când ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintâi, ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decât tine, 9 și cel ce te-a poftit și pe tine, și pe el să vină să-ți zică: ‘Dă locul tău omului acestuia.’ Atunci, cu rușine, va trebui să iei locul de pe urmă. 10 Ci , când ești poftit, du-te și așază-te în locul cel mai de pe urmă, pentru ca, atunci când va veni cel ce te-a poftit, să-ți zică: ‘Prietene, mută-te mai sus.’ Lucrul acesta îți va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine. 11 Căci oricine se înalță va fi smerit și cine se smerește va fi înălțat.”
Despre binefacere
12 A zis și celui ce-L poftise: „Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rândul lor pe tine și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13 Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci , pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14 Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească, dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți.”
Pilda celor poftiți la cină
15 Unul din cei ce ședeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis: „Ferice de acela care va prânzi în Împărăția lui Dumnezeu!” 16 Și Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare și a poftit pe mulți. 17 La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiți: ‘Veniți, căci iată că toate sunt gata.’ 18 Dar toți, parcă fuseseră vorbiți, au început să se dezvinovățească. Cel dintâi i-a zis: ‘Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierți.’ 19 Un altul a zis: ‘Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.’ 20 Un altul a zis: ‘Tocmai acum m-am însurat și de aceea nu pot veni.’ 21 Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci, stăpânul casei s-a mâniat și a zis robului său: ‘Du-te degrabă în piețele și ulițele cetății și adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi și șchiopi.’ 22 La urmă, robul a zis: ‘Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit și tot mai este loc.’ 23 Și stăpânul a zis robului: ‘Ieși la drumuri și la garduri și, pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa. 24 Căci vă spun că niciunul din cei poftiți nu va gusta din cina mea.’”
Cum să fie ucenicul lui Isus
25 Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors și le-a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său, pe mama sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe frații săi, pe surorile sale, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Și oricine nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. 28 Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? 29 Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toți cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el 30 și să zică: ‘Omul acesta a început să zidească și n-a putut isprăvi.’ 31 Sau care împărat, când merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace. 33 Tot așa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu. 34 Sarea este bună , dar, dacă sarea își pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? 35 Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă.”
O sasterimos khă nasfalehko kai šuvleolas.
1 Andekh des Savatohko, o Isus šute pe ando khăr khă barăhko la khăngăreko le Fariseiengo kaste xal. Le Fariseiurea dikhănas les dă pašeal.
2 Thai angla leste sas khă manuši kai sas nasfalo andoa šuvlimos le statohko.
3 O Isus lea o divano, thai phendea le sîkaitorengă la Lejeakă thai le Fariseiengă: „Ta sî mišto te sastearăl pe ando des le Savatohko or nai?”
4 On ašenasmuto. Atunčeara o Isus lea vastestar le manušes kodoles, sasteardea les, thai dea les drom.
5 Pala kodea, phendea lengă: „Sao anda tumende, kana perăl lehko šeau or lehko guruv ande xaing, či ankalavela les iekhatar avri, ando des le Savatohko?”
6 Thai naštisarde te den Les anglal khanči ka kadala divanuri.
Pa sar jeal pe kal govii.
7 Pala kodea, kana dikhlea kă kukola akharde kai skafidi alosarăn le thana anglal, phendea lengă khă pilda. Thai phendea lengă:
8 „Kana san akhardo varekastar ka khă abeau, te na thos tu kai skafidi ando than anglal; ka na varesar, anda kukola le akharde lestar, te avel iekh mai dikhlino sar tute,
9 Thai kukoa kai akhardea tu i tut thai i les, te avel te phenel tukă: „De o than tiro le manušehkă kadalehkă.” Atunčeara, lajeavesa, trăbul te les o than mai palal.
10 Ta, kana san akhardo, jea thai tho tu ando than mai palal, andakă, atunčeara kana avela kukoa kai akhardea tu, te phenel tukă: „Amale, tho tu mai opră.” E buti kadea dela tu pativ angla sa kai avena kai skafidi tusa.
11 Kă orkon vazdela pe, avela perado; thai kon avela mekăla pe perado, avela vazdino.
Poa kărdimods khă mištimahko.
12 Phendea i kukolehkă kai akhardea Les: „Kana des khă skafidi desăsti or reateati, te na akharăs te amalen, či te phralen, či te neamuren, či te pašen le bravalen, ka na varesar te akharăn tu i on ka pehko rîndo, thai te les kadea khă potindimos anda so kărdean.
13 Ta, kana des khă skafidi, akhar le čioŕăn, le bangăn, le langăn, le koŕăn.
14 Thai avela baxtalimos tutar, anda kă on nai le sosa te potinen tukă; ta dela pe tukă o potindimos koa juvindimos kolego le bibezehalengo.”
E pilda kolendi akharde kai skafidi la reateati.
15 Iekh anda kukola kai bešenas kai skafidi Lesa, kana ašundea kadala divanuri, phendea Lehkă: „Baxtalo kolestar kai xala ando des ando Thagarimos le Devllehko!”
16 Thai o Isus dea les anglal: „Khă manuši dea khă skafidi bari reateati, thai akhardea buten.
17 Koa čeaso la skafideako tradea pehkă robos te phenel kolengă akhardine: „Aven, kă dikta sa sî isprăvime.”
18 Ta saoŕă, fal pe kă dinesas pe duma, line te desdošaven pe. Kukoa mai anglal phendea lehkă: „Tinde mangă khă kotor phuw, thai trăbul te jeau te dikau la; rudi tu te iertis, ma.”
19 Iekh aver phendea: „Tindem panji jute guruva thai jeau te zumavau le: iertisar ma, rudi tu.”
20 Iekh aver phendea: „Orta akana însurisailem, thai anda kodea našti te avau.”
21 Kana amboldea pe o robo, phendea pehkă stăpînohkă kadala butea. Atunčeara o stăpîno le khărăhko xoleai'lo, thai phendea pehkă robohkă: „Telear iekhatar ande le piaçuri thai pe le uliç la četateakă, thai an koče le mai čioŕăn, le čiunguren, le koŕăn thai le langăn.”
22 Pala kodea o robo phendea: „Stăpînona, kărdem sar mothodean mangă, thai sa mai sî than.”
23 Thai o stăpâno phendea pehkă robohkă: „Ankli kal droma thai kal barea, thai kolen kai arakăsa le, šule te šon pe andră, kaste pherdeol muŕo khăr.
24 Kă phenau tumengă kă či iekh anda le akhardine, či zumavela anda mîŕî skafidi la reateati”
Sar te avel o jeno le Isusohko.
25 Andekhthan le Isusosa phirănas but noroade. O amboldea pe, thai phendea lengă:
26 Kana avel varekon Mande, thai či dabadikhăl pehkă daddes, pehka deia, pehka romnea, pehkă šeaven, pehkă phralen, pehkă pheian, ta orta i pesti čivava, našti te avel Muŕo jeno.
27 Thai orkon našti phiravel pehko trušul, thai či avel pala Mande, našti te avel Muŕo jeno.
28 Kă, kon anda tumende, kana kamel te vazdel khă turno, či bešel mai anglal te kărăl pehko dindimos le potimatăngo, kaste dikhăl kana sî les sosa te isprăviles?
29 Anda ka na varesar, pala so thodea e temelia, te na daštil te isprăvil, thai sa kola kai dikhăna les, te na len te asan lestar,
30 thai te phenen: „O manuši kadoa lea te vazdel, thai našti isprăvisardea.”
31 Or sao thagar, kana jeal te marăl pe ando mardimos avră thagaresa, či bešel mai anglal te del pe duma kana dacti jeala deše miiença manušença angla kukoa kai avel pa leste biše miiença manušença?
32 Kadeadar, kana o kolaver thagar sî mai dur, tradel lehkă khă solia te mangăl e pačea.
33 Sa kadea, orsao anda tumende, kai či šudel pe anda sa so sî les, našti te avel Muŕo jeno.
34 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pehko gusto le lonehko, anda soste mai dela pe lehkă parpale o gusto kadoa?
35 Atunčeara manai lašo či anda e phuw či anda o gunoi, ta sî šudino avri. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”