Puterea lui Isus
1 Într-una din acele zile, când învăța Isus norodul în Templu și propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrânii, 2 și I-au zis: „Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri sau cine Ți-a dat puterea aceasta?” 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Am să vă pun și Eu o întrebare. Spuneți-Mi: 4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?” 5 Dar ei cugetau astfel între ei: „Dacă răspundem: ‘Din cer’, va zice: ‘Atunci, de ce nu l-ați crezut?’ 6 Și dacă răspundem: ‘De la oameni’, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredințat că Ioan era un proroc.” 7 Atunci au răspuns că nu știu de unde venea botezul lui Ioan. 8 Și Isus le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.”
Pilda vierilor
9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: „Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri și a plecat într-o altă țară pentru o vreme îndelungată. 10 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 11 A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut și pe acela, l-au batjocorit și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit și pe acela și l-au scos afară. 13 Stăpânul viei a zis: ‘Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste.’ 14 Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei și au zis: ‘Iată moștenitorul. Veniți să-l ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.’ 15 Și l-au scos afară din vie și l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei? 16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, și via o va da altora.” Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: „Nicidecum!” 17 Dar Isus i-a privit drept în față și a zis: „Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului’? 18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea și , pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.” 19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
Birul Cezarului
20 Au început să pândească pe Isus și au trimis niște iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniți, ca să-L prindă cu vorba și să-L dea pe mâna stăpânirii și pe mâna puterii dregătorului. 21 Iscoditorii aceștia L-au întrebat: „Învățătorule , știm că vorbești și înveți pe oameni drept și că nu cauți la fața oamenilor, ci-i înveți calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?” 23 Isus le-a priceput viclenia și le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? 24 Arătați-Mi un ban . Al cui chip și ale cui slove sunt scrise pe el?” „Ale Cezarului”, au răspuns ei. 25 Atunci, El le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” 26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
27 Unii din saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat și au întrebat pe Isus: 28 „Învățătorule, iată ce ne-a scris Moise : ‘Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui și să ridice urmaș fratelui său.’ 29 Au fost dar șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit fără copii. 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; și a murit și el fără copii. 31 A luat-o și al treilea, și tot așa toți șapte; și au murit fără să lase copii. 32 La urma tuturor, a murit și femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut-o de nevastă.” 34 Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită, 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Și vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 Dar că morții înviază, a arătat însuși Moise, în locul unde este vorba despre ‘Rug’, când numește pe Domnul: ‘Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’. 38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.” 39 Unii din cărturari au luat cuvântul și au zis: „Învățătorule, bine ai zis.” 40 Și nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.
Al cui fiu este Hristosul?
41 Isus le-a zis: „Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuși David zice în cartea Psalmilor: ‘Domnul a zis Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea 43 până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’ 44 Deci David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?”
Cărturarii mustrați de Isus
45 Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: 46 „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi și să le facă lumea plecăciuni prin piețe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi și după locurile dintâi la ospețe 47 și casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă.”
E zor le Isusosti.
1 Ande iekh anada kodola des, kana sîkavelas le norodos ando Templo thai delasduma e LašiVestea, avile andakhdata le raša le mai bară thai le zakonarea, le phurănça,
2 thai phendea Lehkă: „Phen amengă, savea zorasa kărăs Tu kadala butea, or kon dea Tu kadea zor?”
3 Čečio phendimos, O phendea lengă: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos. Phenen Mangă:
4 O boldimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši?”
5 Ta on denas pe godi maškar lende: „Te das anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
6 Thai kana das anglal: „Katal manuši”, soa norodo mudarăl ame baŕănça; kă sî pateaimatahko kă o Ioan sas khă prooroko.”
7 Atunčeara dine anglal kă či jeanen katar avel o boldimos le Ioanahko.
8 Thai o Isus, phendea lengă: „Či Me či phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
E pilda le răzarendi.
9 Pala kodea lea te phenel le norodohkă e pilda kadea: „Khă manuši thodea khă răz, thai dea la ka varesar răzarea thai teleardea ande aver čem, anda khă čiro mai dureardo.
10 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste deles e rig lesti andoa rodo la răzako. Le răzarea mardine les, thai trade les parpale le vastença nangă.
11 Mai tradea i aver robo; on mardine les i kodoles, dine les po lajau, thai trade les le vastença nangă.
12 Mai tradea khă trito robo; on dukhade i kodoles, thai ankalade les avri.
13 O stăpîno la răzako phendea: „So te kărau? Sî te tradau mîŕă šeaves le but kamblines; daštila pe kă primina les pativasa.”
14 Ta le răzarea, kana dikhle les, dine pe duma maškar lende, thai phendine: „Dikta, o manditorii; aven te mudaras les, ta o mandimos te avel amaro.”
15 Thai ankalade les avri andai răz, thai mudarde les. Akana, so kărăla lengă o stăpîno la răzako?
16 Sî te avela, xasarăla sa le răzaren kodolen, thai e răz dela la avrăngă. „Kana ašundine on le divanuri kadala, phendine: „Čiăkdata!”
17 Ta o Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea: „So amean le divanuri kadala, kai sas ramome: „O Baŕ, kai šude les le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko?
18 Or kon perăla poa baŕ kadoa, avela linčeardo lestar: thai pa kukoa kai perăla o, avela biurmako?
19 Le raša le mai bară thai le zakonarea rodenas te thon o vast pe Leste, orta ando čeaso kodoa, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă o Isus phendeasas e pilda kadea pa lende.
O lov le Čezarohko.
20 Von thodine te len sama po Isus; thai tradine varesar roditorea, kai kărdeonas kă sî bibezexale, kaste astarăn Les la orbasa thai te den Les po vast le stăpîniengo thai po vast la zorako le guvernatorehko.
21 Le roditorea kadala pušle Les: „Sîkaitorina, jeanas kă des duma thai sîkaves le manušen orta, thai kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le o drom le Devllehko ando čečimos.
22 Avela pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
23 O Isus ateardea lengo čiorimos, thai dea le anglal: „Anda soste zumaven Ma?
24 Sîkaven Mangă khă lov. Kahko tipo, thai kahkă slove sî ramome pe leste?” „Le Čezarohkă” dine anglal on.
25 Atunčera O phendea lengă: „Den le Čezarohkă ta so sî le Čezarohko, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.”
26 Našti astardine Les la orbasa angloa norodo; ta, mirime anda lehko dimos anglal, ašilemuto.
Poa juvindimos.
27 Unii andal Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, pašile thai pušline le Isusos:
28 „Sîkaitorina, dikta so ramosardea amengă o Moise: „Kana merăll o phral varekahko, kai sî les romni, ta bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel o anau pehkă phralehkă.”
29 Ta sas efta phral. O mai anglal, însurisai'lo, thai mullo bi šeavengo.
30 Lehka romnea, lea la o duito; thai mullo i o bi šeavengo.
31 Lea la i o trito, thai sa kadea li efta; thai mulle bi te mekăn šeave.
32 Pala sa, mulli i e juwli.
33 Akana, koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela e juwli? Anda kă sogodi efta sas lengă romni?”
34 O Isus dea le anglal: „Le šeave le veakohkă kadalehkă însurin pe thai maritin pe;
35 ta kukola kai avena arakhade vrenikuri te avele rig andoa veako kai avela, čina či însurina pe, čina či măritina pe.
36 Anda kă čina či daština te merăn, kă avena sar le înjerea. Thai avena le šeave le Devllehkă, avindoi šave le juvindimahkă.
37 Ta kă le mulle juvindin, sîkadea orta o Moise, ando than kai sî o divano poa „Rugo”, kana del anau le Raies: „O Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
38 Ta o Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo, kă anda Leste saoŕă sî juvinde.”
39 Iekh anda le zakonarea line o divano, thai phendine: „Sîkaitorina, mišto phendean.”
40 Thai či mai daštinas te thon Lehkă či khă pušlimos.
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 O Isus phendea lengă: „Sar phenel pe kă o Kristoso sî o šeau le Davidohko?
42 Kă orta o David phenel ando Lill le Psalmengo: „O Rai phendea le Raiehkă mîŕăhkă: „Beši ande čečirig Mîŕî,
43 ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
44 Ta kana o Davido phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?”
Le zakonarea xolearde le Isusostar.
45 Atunčeara phendea Pehkă jenngă ando ašundimos sa le norodohko:
46 „Arakhăn tume le zakonarendar, savengă čeaileon le te phiraven raxamea lunji, thai te kărăn lengă sai lumea rudimata andel piaçuri; on phirăn pala le skamina anglal andel khăngărea, thai pala le thana anglal kal pativa;
47 thai le khăra le phiwleangă xan le, ando čiro so, andal iakha la lumeakă, kărăn rudimata lunji. Anda kodea lena khă mai baro došalimos.”