Isus înaintea lui Pilat
1 S-au sculat toți și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2 Și au început să-L pârască și să zică: „Pe omul acesta L-am găsit ațâțând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului și zicând că El este Hristosul, Împăratul.” 3 Pilat L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da” , i-a răspuns Isus, „sunt.” 4 Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta.” 5 Dar ei stăruiau și mai mult și ziceau: „Întărâtă norodul și învață pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.”
Isus înaintea lui Irod
6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă Omul acesta este galileean. 7 Și când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea. 8 Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea să-L vadă din pricina celor auzite despre El și nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo și-L pârau cu înfierbântare. 11 Irod , cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț și, după ce și-a bătut joc de El și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte.
Hotărârea de moarte întărită
13 Pilat a strâns pe preoții cei mai de seamă, pe fruntași și pe norod 14 și le-a zis: „Mi-ați adus înainte pe Omul acesta ca pe unul care ațâță norodul la răscoală. Și iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-l pârâți. 15 Nici Irod nu i-a găsit nicio vină, căci ni l-a trimis înapoi, și iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Eu deci , după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul.” 17 La fiecare praznic al Paștelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemnițat. 18 Ei au strigat cu toții într-un glas: „La moarte cu Omul acesta și slobozește-ne pe Baraba!” 19 Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru un omor. 20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus. 21 Dar ei au strigat: „Răstignește-L! Răstignește-L!” 22 Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Așa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.” 23 Dar ei strigau în gura mare și cereau de zor să fie răstignit. Și strigătele lor și ale preoților celor mai de seamă au biruit. 24 Pilat a hotărât să li se împlinească cererea. 25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor și pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-și facă voia cu El.
Răstignirea
26 Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care se întorcea de la câmp, și i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus. 27 În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei, care se boceau, își băteau pieptul și se tânguiau după El. 28 Isus S-a întors spre ele și a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi însevă și pe copiii voștri. 29 Căci iată, vor veni zile când se va zice: ‘Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut și de țâțele care n-au alăptat!’ 30 Atunci vor începe să zică munților: ‘Cădeți peste noi!’ și dealurilor: ‘Acoperiți-ne!’ 31 Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” 32 Împreună cu El duceau și pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâți împreună cu Isus. 33 Când au ajuns la locul numit „Căpățâna”, L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga. 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i , căci nu știu ce fac!” Ei și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți.
Batjocurile
35 Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Isus și ziceau: „Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine Însuși dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.” 36 Ostașii, de asemenea, își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet 37 și-I ziceau: „Dacă ești Tu Împăratul iudeilor, mântuiește-Te pe Tine Însuți!” 38 Deasupra Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: „Acesta este Împăratul iudeilor.” 39 Unul din tâlharii răstigniți Îl batjocorea și zicea: „Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și mântuiește-ne și pe noi!” 40 Dar celălalt l-a înfruntat și i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? 41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar Omul acesta n-a făcut niciun rău.” 42 Și a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!” 43 Isus a răspuns: „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.”
Moartea lui Isus
44 Era cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s-a întunecat și perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat cu glas tare: „Tată , în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!” Și când a zis aceste vorbe, Și-a dat duhul. 47 Sutașul , când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu și a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era neprihănit!” 48 Și tot norodul care venise la priveliștea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors bătându-se în piept. 49 Toți cunoscuții lui Isus și femeile care-L însoțiseră din Galileea stăteau departe și se uitau la cele ce se petreceau.
Îngroparea lui Isus
50 Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun și evlavios, 51 care nu luase parte la sfatul și hotărârea celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. 52 Omul acesta s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. 53 L-a dat jos de pe cruce, L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era Ziua Pregătirii și începea ziua Sabatului. 55 Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoțit pe Iosif, au văzut mormântul și felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, 56 s-au întors și au pregătit miresme și miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.
1 Uštile sogodi, thai andine le Isusos angloa Pilato.
2 Thai lene te pîŕîn Les, thai te phenen: „Le manušes kadales arakhleam Les kă vazdel o neamo amaro kai răskoala, atărdeardindoi o potindimos le lovengo le Čezarohko, thai phendindoi kă o sî o Kristoso, o Thagar.”
3 O Pilat pušlea Les: „San Tu o o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus,” sîm.”
4 O Pilat phendea le rašangă le mai barăngă thai le noroadengă: „Me či arakhau či khă doši ando manuši kadoa.”
5 Ta on denas duma i mai but, thai phenenas: „„Vazdel o norodo, thai sîkavel ăl manušen anda sai Iudea, andai Galilea, dă katar lea pe, ji koče.”
O Isus angloa Irodo.
6 Kana ašundea o Pilat anda e Galilea, lea te pušel kana o manuši kadoa sî Galileano.
7 Thai kana ašundea kă sî tala o stăpînimos le Irodohko, tradea Les koa Irodo, kai sas i o ando Ierusalimo ande le des kodola.
8 O Irodo, kana dikhlea le Isusos, bukurisailo but zurales; kă dă but kamelas te dikhăl Les, anda so ašundeasas pa Leste; thai çîrdelas te dikhăl Les kărindoi vokh minunea.
9 Thodea Lehkă but pušlimata; ta o Isus či dea les anglal khanči.
10 Le raša le mai bară thai le zakonarea bešenas oče, thai pîŕînas Les tateardimasa.
11 O Irodo pehkă kătanenšença le arakhlimahkă, phiravenas pe Lesa nasul; thai, pala so asaie pehkă Lestar, xureade Les kha raxameasa străfeaimasti, tradea Les parpale koa Pilato.
12 Ando des kodoa, o Irodo thai o Pilato împătisaile iekh avrăsa, kă sas xale maškar lende mai anglal.
O dimos le mullimahko zureardo.
13 O Pilat tidea le rašan le mai barăn, le bravalen thai le norodos,
14 thai phendea lengă: „Andean mangă anglal le manušes kadales sar iekh kai vazdel o norodo kai răskoala. Thai dikta kă, pala so rodem les peste sa çînorimasa, angla tumende, či arakhlem Les došalo anda či iekh anda le butea kai pîŕîn Les.
15 Či o Irodo či arakhlea Lehkă či khă doši, kă tradea mengă Les parpale; thai dikta kă o manuši kadoa či kărdea khanči vreniko mullimahko.
16 Ta me, pala so thoaua te marăn les, daua les drom.”
17 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat trăbulas te del drom khă phandado.
18 On çîpisarde saoŕă andekh mui: „Koa mullimos le manušesa kadalesa, thai dea mengă drom le Barabas!
19 O Baraba sas šudino ando beči anda khă răskoala, kai sas la than ande četatea, thai andoa mudarimos.
20 O Pilat dea lengă duma pale, gîndosa te del drom le Isusos.
21 Ta on çîpisarde: „Mar Les po trušul, Mar Les po trušul!”
22 O Pilat phendea lengă trito data: „Ta so nasul kărdea? Me či arakhlem či khă doši mullimasti ande Leste. Kadea kă, pala so thoaua te marăn Les, daua Les drom.”
23 Ta on çîpinas ando mui o baro, thai mangănas te avel mardo po trušul. Thai lengă çîpimata thai le rašangă le mai barăngă line valoso.
24 O Pilat kărdea te pherdeol lengo phendimos.
25 Dea lengă drom kukoles kai sas šudino ando beči anda e răskoala thai andoa mudarimos, thai kai mangăns les on; ta le Isusos dea Les ande lengă vast, kaste kărăn pehko kamimos Lesa.
O mardimos po trušul.
26 Ta kana nigrănas Les te marăn Les po trušul, thodine o vast pe khă varesar Simon anda e Čirena, kai amboldelas pe kata o kîmpo; thai thodine lehkă o trušul andel zăia, kaste nigrăl les pala o Isus.
27 Pala o Isus jealas khă baro butimos norodohko thai juwleango, kai rovenas, thai marănas pehko kolin, roindoi pala Leste.
28 O Isus amboldea pe karing lende, thai phendea lengă: „Šeia le Ierusalimohkă, na roven Ma Man; ta roven tume orta tumen thai tumară šeaven.
29 Că dikta avena le des, kana phenela pe: „Baxtalo kolendar le bišavengo, baxtalo le păŕăstar kai či kărdea, thai le čiučeandar kai či dine thud!”
30 Atunčeara lena te phenen le baŕăbarăngă: „Perăn pa amende!” Thai le pleaiengă: „Garaven ame!”
31 Kă kana kărdeon kadala butea le kaštehkă le zălenohkă, so kărdeola kolehkă le šukăhkă?”
32 Andekhthan Lesa nigrănas i duien kărditorea nasulimatăngă, kai trăbunas mudarde anekhthan le Isusosa.
33 Kana arăsle ando than, dino anau „Šeronango”, mardine Les po trušul oče, Les thai le kărditoren le nasulimahkă: iekh ande čeačirig thai aver ande bičeačirig.
34 O Isus phenelas: „Daddna, iertisar le, kă či jeanen so kărăn!” On xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi koa sorço.
Le asaimata.
35 O norodo bešelas oče thai dikhălas. Le bravale marănas pehkă asamos le Isusostar, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le; te skăpil pe orta Pes, kana O sî o Kristoso, o Alosardo le Devllehko.”
36 Le kătanea sa kadea asanas pehkă Lestar; pašonas, denas Les šut,
37 thai phenenas Lehkă: „Kana san Tu o Thagar le Iudeiengo, skăpisr Tu Tut korkoro!”
38 Opral pa Leste sas ramome slovença grečiskuri, latiniskuri thai evreiskuri: Kadoa sî o Thagar le Iudeiengo!”
39 Iekh anda le čior marde po trušul asalas Lestar, thai phenelas: „Či san tu o Kristoso? Skăpisar Tu orta Tut, thai skăpisar ame i amen!”
40 Ta o kolaver xoleai'lo, thai phendea lehkă: „Či daras tu le Devllestar, tu, kai san tala sa kodoa došaimos?
41 Anda kă anda amende sî čeačimos, kă las o potindimos dino anda le mudarimata amară; ta o manuši kadoa či kărdea či khă nasul.”
42 Thai phendea le Isusohkă: „Raia, an Tukă godi i mandar, kana avesa ande Thagarimos Tiro!”
43 O Isus dea les anglal: „Čeačimasa phenau tukă kă ades avesa Mança ando raio.”
O merimos le Isusohko.
44 Sas kam koa čeaso le šovengo. Thai kărdilo tuneriko poa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
45 O kham kali'lo, thai o poxtan andoa Templo šindi'lo andoa maškar.
46 O Isus çîpisardea zurale glasosa: „Daddna, ande Te vast dau Tu Muŕo duxo! Thai kana phendea kadala orbe, dea Pehko duxo.
47 O sutašo, kana dikhlea so kărdilea sas, slăvisardea le Devlles, thai phendea: „Le čečimasa o manuši kadoa sas bibezexalo!”
48 Thai soa norodo, kai avilosas ka kodoa dičimos, kana dikhlea kola so sas, amboldi'lo, mardindoi pe ando kolin.
49 Seal prinjeande le Isusohkă thai le juwlea, kai avilesas andai Galilea, bešenas dur, thai dikhănas ka kukola so kărdeonas.
O prahomos le Isusohko.
50 Sas khă godeaver le Soborohko, dino anau Iosif, manuši lašo thai pateaimahko,
51 kai na leas rig koa sfato thai o phendimos le kolavrăngo. O sas anda e Arimatea, khă četatea le Iudeiendi, thai ajukrălas i o Thagarimos le Devllehko.
52 O manuši kadoa gălo koa Pilato, thai manglea lehkă o stato le Isusohko.
53 Dea les tele poa trušul, phateardea Les ande khă poxtan inohko, thai thodea Les ande khă mormînto neo, xunado ando baŕ, ande sao manas khonikh thodino mai anglal.
54 Sas o des le Lašarimahko, thai avelas o des le Savatohko.
55 Le juwlea, kai avilesas le Isusosa anda e Galilea, avile le Iosifosa; dikhline o mormînto thai o felo sar sas thodino o stato le Isusohko ande leste,
56 ambolde pe, thai lašarde miresme thai mirurea. Pala kodea, ando des le Savatohko, čiile, palai Kris.