Spicele de grâu și Sabatul
1 Într-o zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile și le mâncau. 2 Unii dintre farisei le-au zis: „Pentru ce faceți ce nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?” 3 Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele și a dat și celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănânce decât preoții?” 5 Și le zicea: „Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.”
Omul cu mâna uscată
6 În altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă și învăța pe norod. Acolo era un om care avea mâna dreaptă uscată. 7 Cărturarii și fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască. 8 Dar El le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai în mijloc!” El s-a sculat și a stat în picioare. 9 Și Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viață sau a o pierde?” 10 Atunci, Și-a rotit privirile peste toți și a zis omului: „Întinde-ți mâna!” El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 11 Ei turbau de mânie și s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece
12 În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli, și anume: 14 pe Simon, pe care l-a numit și Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu, 15 pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul, 16 pe Iuda, fiul lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.
Felurite vindecări
17 S-a coborât împreună cu ei și S-a oprit într-un podiș, unde se aflau mulți ucenici de-ai Lui și o mare mulțime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe lângă marea Tirului și a Sidonului, ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18 Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați. 19 Și tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieșea o putere care-i vindeca pe toți.
Fericirile
20 Atunci, Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:
„Ferice de voi care sunteți săraci, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a voastră!
21 Ferice de voi care sunteți flămânzi acum, pentru că voi veți fi săturați!
Ferice de voi care plângeți acum, pentru că voi veți râde! 22 Ferice de voi când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! 23 Bucurați-vă în ziua aceea și săltați de veselie, pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot așa făceau părinții lor cu prorocii. 24 Dar vai de voi, bogaților , pentru că voi v-ați primit aici mângâierea!
25 Vai de voi care sunteți sătui acum, pentru că voi veți flămânzi!
Vai de voi care râdeți acum, pentru că voi veți plânge și vă veți tângui!
26 Vai de voi când toți oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot așa făceau părinții lor cu prorocii mincinoși!
Iubirea vrăjmașilor
27 Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. 29 Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă îți ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ți ia și cămașa. 30 Oricui îți cere, dă-i; și celui ce-ți ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. 31 Ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel. 32 Dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. 33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii fac așa. 34 Și dacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai. 35 Voi însă iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori, și cu cei răi. 36 Fiți dar milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv.
Paiul și bârna, pomul și roada
37 Nu judecați, și nu veți fi judecați; nu osândiți, și nu veți fi osândiți; iertați, și vi se va ierta. 38 Dați , și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura.” 39 Le-a spus și pilda următoare: „Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul lui, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul lui. 41 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 42 Sau cum poți să zici fratelui tău: ‘Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi’ și, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 43 Nu este niciun pom bun care să facă roadă rea și niciun pom rău care să facă roadă bună. 44 Căci orice pom se cunoaște după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. 45 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura.
Casa zidită pe stâncă
46 De ce-Mi ziceți: ‘Doamne, Doamne!’ și nu faceți ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face. 48 Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape și s-a năpustit șuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă. 49 Dar cine aude și nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Și s-a năpustit șuvoiul asupra ei, ea s-a prăbușit îndată, și prăbușirea acestei case a fost mare.”
Le spikuri le divehkă thai o Savato.
1 Andekh des Savatohko, kărdi'lo kă o Isus nakhălas anda le kîmpurea le divehkă. Lehkă jene çîrdenas le spikuri le divehkă, morănas le andel vast, thai xanas le.
2 Iekh andal Farisea phende Lehkă. „Anda soste kărăn so nai meklino te kărăn ando des le Savatohko?”
3 O Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o David, kana bokhai'lo, o, thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, lea le manŕă anda o thodimos anglal le Raiehko, xalea anda lende, thai dea i kukolen kai sas lesa, barem kă nas mišto te xan le numai le raša?”
5 Thai phenelas lengă: „O Šeau le manušehko sî Rai orta i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
6 Ande aver des Savatohko, kărdilea kă o Isus šutea pe ande khă khăngări, thai sîkavelas le norodos. Oče sas khă manuši, kai sas les o vast o čeačio šuko.
7 Le zakonarea thai le Farisea lenas sama po Isus, te dikhăn te sastearăla les ando des le Savatohko, kaste avele sostar te došarăn Les.
8 Ta o jeanelas so sî le ande godi; thai phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti, thai beši ando maškar.” O ušti'lo, thai bešlo ande pînŕănde.
9 O Isus phendea lengă: „Pušau tume: Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis khă čivava or te xasarăs la?”
10 Atunčeara, šudea Pehkă iakha pa saoŕă, thai phendea le manušehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo sastevesto sar i o kolaver.
11 On phaŕonas xoleatar, thai dine pe duma so daština te kărăn le Isusohkă.
O alosarimos kukole dešudongă.
12 Andel des kodola, o Isus gălo ando baŕobaro te rudil Pe, thai bešlo soŕo reat ando rudimos karing o Dell.
13 Kana kărdilo des, akhardea Pehkă jenen, thai alosardea dešudui, saven pala kodea dea le anau apostolea, thai kadala sas:
14 O Simon, kai dea les anau Petro; le Andreies, lehkă phrales; le Iakovos; le Ioanos; le Filipos; le Bartolomeos;
15 Le Mateios; le Tomas; le Iakovos, o šeau le Alfeohko; le Simonos, dinoanau o Ziloto;
16 le Iudas, o šeau le Iakovohko; thai le Iudas o Iskarioteano, kai kărdi'lo bitinditori.
Mode sastimatangă.
17 Ulisto andekhthan lença, thai atărdi'lo pe khă pleai kai sas but jene Lehkărăndar, thai khă butimos manušengo, kai avile sas anda sai Iudea, andoa Ierusalimo, thai pašea e marea le Tirosti thai le Sidonosti, kaste ašunen Les thai te aven sastearde lengă nasfalimatăndar.
18 Kukola kai sas tinuime le duxurendar le jungalendar, sas satearde.
19 Thai soa norodo rodelas te azbaldeol Lestar, kă anda Leste anklelas khă zor kai sastearălas le saoŕăn.
Le baxtalimata.
20 Atunčeara o Isus vazdea le iakha karing Pehkă jene, thai phendea: „Baxtale san tume, kai san čioŕă, anda kă o Thagarimos le Devllehko sî tumaro!
21 Baxtale tumendar, kai san bokhale akana, kă tume avena pravarde! Baxtale tumendar kai roven akana, kă tume asana!
22 Baxtale tumendar, kana le manuši či dabadikhăna tume, thai našavena tume maškar lende, prasana tume, thai šudena tumaro anau sar vareso nasul, anda e doši le Šeavesti le manušehko!
23 Bukurin tume ando des kodoa, thai xuten opră dragostar; kă tumaro potindimos sî baro ando čeri; kă sa kadea kărdine i lengă dadd le prooročença.
24 Ta, au avela tumendar, bravalendar, anda kă tume lean koče tumaro mištimos!
25 Au tumendar, kai san čeaile akana! Anda kă tume bokhaona! Au tumendar, kai asan akana, anda kă tume rovena thai suspinina!
26 Au tumendar, kana le manuši dena tume duma dă mišto! Anda kă sa kadea kărănas i lengă dadd le prooročença le xoxamnença!
O kamblimos le dušmaiengo.
27 Ta Me phenau tu mengă, kai ašunen Ma: Kamen tumară dušmaien, kărăn mišto kolengă kai či dabadikhăn tu me,
28 dendumadămišto kolen kai den tume armaia, rudin tume anda kukola kai phiraven pe nasul tumença.
29 Kana marăl tu varekon pa khă buka, amboldelehkă i e kolaver.Kana lel varekon ti raxami la zorasa, na ataărdearles te lel i teo gad.
30 Orkon mangăl tukă, de les; thai kukoa kai lel la zorasa te butea, na mang lehkă le parpale.
31 So kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea.
32 Kana kamen kolen kai kamen tume, so potindimos dela pe tumengă? I le bezexale kamen kolen kai kamen le.
33 Kana kărăn mišto kolengă kai kărăn tumengă mišto, so potindimos te del pe tumengă? I le bezexale kărăn kadea.
34 Thai kana den unjile kukolengă savendar ajukărăn te len parpale lendar, so potindimos del pe tumengă? I le bezexale den unjile le bezexalengă, kaste len parpale lendar.
35 Ta tume, kamen tumară dušmaien, kărăn mišto thai den unjilimasa, bi te ajukrăn vareso paruglimos. Thai tumaro potindimos avela baro, thai avena le šeave Kolehkă But Opră; kă O sî lašo i kukolença kai či naismin thai kukolença le jungalença.
36 Te aven milasa, sar o Dadd tumaro sî milso.
O sulum thai e beli, o kašt thai o roado.
37 Na krisînin, thai či avena krisînime; na peraven thai či avena perade; iertin, thai iertila pe tumengă.
38 Den, thai dela pe tumengă; ta kadea, šordeola pe tumengă ando bărkh laši măsura, spidini, mištisardi, kai ulela opral. Kă savea măsurasa măsurina, kodolasa măsurila pe tumengă.”
39 O phendea lengă i kadea pilda: „Daštila khă koŕo te phiravel avră koŕăs? Či perăna lidui ande groapa?
40 O jeno nai mai opră sar pehko sîkaitorii; ta orsao jeno sîkado avela sar pehko sîkaitorii.
41 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs limasa mišto kai beli anda ti iakh?
42 Or sar dašti phenes tu te phralehkă: „Phrala, mekh ma te ankalavau o sulum anda „ti iakh”, thai, kana kote, tu či dikhăs e beli anda ti iakh? Xoxamnea, ankalau mai anglal e beli anda tiri iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
43 Nai či khă kašt lašo, kai te kărăl rodo bilašo, thai či khă kašt bilašo kai te kărăl rodo lašo.
44 Kă orsao kašt prinjeandeol pala pehko rodo. Či tiden pe smoitine anda le kanŕă, či tiden pe či drakha anda le kanŕă.
45 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda e mandin laši pehkă illesti; kă anda o bravalimos le illehko del duma o mui. O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
46 Sostar phenen Mangă: „Raia, Raia!” thai či kărăn so mothoau Me?
47 Sîkavaua tumengă kasa ameal or sao manuši kai avel Mande, ašunel le divanuri Mîŕă, thai kărăle.
48 Ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr, unadeas andră anglal, thai thodeas e temelia po kotorlebaŕăhko. Avilo khă šordimos paiengo, thai maladea ando khăr kodoa, ta naštisardea te mištiles, kă sas vazdino po kotorlebaŕăbarăhko.
49 Ta kon ašunel thai či kărăl, ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr pe phuw, bi temeliako. Thai avilo o šordimos le paiengo pa leste, thai pelo iekhatar, thai o peraimos kadale khărăhko sas baro.”